1 W hen you sit to eat with a ruler, consider diligently what is before you;

Dacă stai la masă împreună cu un conducător, ia seama bine la ceea ce este înaintea ta!

2 p ut a knife to your throat, if you are a man given to appetite.

Pune-ţi un cuţit la gâtlej dacă eşti un om nesăţios!

3 D on’t be desirous of his dainties, since they are deceitful food.

Nu pofti delicatesele lui pentru că sunt o hrană înşelătoare!

4 D on’t weary yourself to be rich. In your wisdom, show restraint.

Nu te trudi să te îmbogăţeşti; fii înţelept să arăţi cumpătare!

5 W hy do you set your eyes on that which is not? For it certainly sprouts wings like an eagle and flies in the sky.

Abia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este, căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi, şi va fugi spre ceruri ca un vultur!

6 D on’t eat the food of him who has a stingy eye, and don’t crave his delicacies:

Nu mânca pâinea zgârcitului şi nu pofti delicatesele lui,

7 f or as he thinks about the cost, so he is. “Eat and drink!” he says to you, but his heart is not with you.

căci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost! „Mănâncă şi bea“, îţi spune el, dar inima lui nu este cu tine.

8 T he morsel which you have eaten you shall vomit up, and lose your good words.

Vei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.

9 D on’t speak in the ears of a fool, for he will despise the wisdom of your words.

Nu vorbi unui prost, căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!

10 D on’t move the ancient boundary stone. Don’t encroach on the fields of the fatherless:

Nu muta hotarul cel vechi şi nu intra pe ogorul orfanilor,

11 f or their Defender is strong. He will plead their case against you.

căci Apărătorul lor este puternic! El le va apăra cauza împotriva ta.

12 A pply your heart to instruction, and your ears to the words of knowledge.

Apleacă-ţi inima spre învăţătură şi urechile la cuvintele cunoştinţei!

13 D on’t withhold correction from a child. If you punish him with the rod, he will not die.

Nu scuti copilul de disciplinare, căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!

14 P unish him with the rod, and save his soul from Sheol.

Dacă îl pedepseşti cu nuiaua, îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.

15 M y son, if your heart is wise, then my heart will be glad, even mine:

Fiul meu, dacă inima ta este înţeleaptă, atunci inima mea se va bucura.

16 y es, my heart will rejoice, when your lips speak what is right.

Lăuntrul fiinţei mele se va înveseli când buzele tale vor spune ce este drept.

17 D on’t let your heart envy sinners; but rather fear Yahweh all the day long.

Nu-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi, ci să ai întotdeauna frică de Domnul!

18 I ndeed surely there is a future hope, and your hope will not be cut off.

Cu siguranţă există o răsplată viitoare şi nădejdea ta nu va fi tăiată!

19 L isten, my son, and be wise, and keep your heart on the right path!

Ascultă, fiul meu, şi fii înţelept, păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!

20 D on’t be among ones drinking too much wine, or those who gorge themselves on meat:

Nu fi printre cei care beau mult vin, nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,

21 f or the drunkard and the glutton shall become poor; and drowsiness clothes them in rags.

căci beţivul şi mâncăul vor sărăci, iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!

22 L isten to your father who gave you life, and don’t despise your mother when she is old.

Ascultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!

23 B uy the truth, and don’t sell it. Get wisdom, discipline, and understanding.

Cumpără adevărul şi nu-l vinde, dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!

24 T he father of the righteous has great joy. Whoever fathers a wise child delights in him.

Tatăl celui drept va avea mari bucurii; cine are un fiu înţelept se bucură de el.

25 L et your father and your mother be glad! Let her who bore you rejoice!

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut!

26 M y son, give me your heart; and let your eyes keep in my ways.

Fiul meu, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,

27 F or a prostitute is a deep pit; and a wayward wife is a narrow well.

căci prostituata este o groapă adâncă şi femeia străină este o fântână îngustă.

28 Y es, she lies in wait like a robber, and increases the unfaithful among men.

Ea pândeşte ca un hoţ şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.

29 W ho has woe? Who has sorrow? Who has strife? Who has complaints? Who has needless bruises? Who has bloodshot eyes?

Ale cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii roşii?

30 T hose who stay long at the wine; those who go to seek out mixed wine.

Ale celor ce întârzie la vin şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.

31 D on’t look at the wine when it is red, when it sparkles in the cup, when it goes down smoothly.

Nu te uita la vin când este roşu, când spumegă în pahar şi când alunecă uşor!

32 I n the end, it bites like a snake, and poisons like a viper.

Căci la urmă muşcă ca un şarpe şi otrăveşte ca o viperă.

33 Y our eyes will see strange things, and your mind will imagine confusing things.

Ochii tăi vor vedea lucruri ciudate şi inima ta va vorbi lucruri stricate.

34 Y es, you will be as he who lies down in the middle of the sea, or as he who lies on top of the rigging:

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării sau ca unul întins pe vârful unui catarg.

35 “ They hit me, and I was not hurt! They beat me, and I don’t feel it! When will I wake up? I can do it again. I can find another.”

„M-au lovit, dar nu m-au rănit! M-au bătut, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi, pot găsi altceva de băut?“