1 N aomi had a relative of her husband’s, a mighty man of wealth, of the family of Elimelech, and his name was Boaz.

Acolo Naomi avea o rudă din partea soţului ei, un bărbat foarte renumit din clanul lui Elimelek, al cărui nume era Boaz.

2 R uth the Moabitess said to Naomi, “Let me now go to the field, and glean among the ears of grain after him in whose sight I find favor.” She said to her, “Go, my daughter.”

Într-o zi, moabita Rut i-a zis lui Naomi: – Dă-mi voie, te rog, să merg pe ogor ca să strâng spice de pe urma aceluia înaintea căruia voi găsi bunăvoinţă. – Du-te, copila mea, i-a răspuns ea.

3 S he went, and came and gleaned in the field after the reapers; and she happened to come to the portion of the field belonging to Boaz, who was of the family of Elimelech.

Ea s-a dus şi, ajungând pe un ogor, a început să culeagă spicele rămase în urma secerătorilor. S-a nimerit ca ogorul acela să fie tocmai al lui Boaz, din clanul lui Elimelek.

4 B ehold, Boaz came from Bethlehem, and said to the reapers, “May Yahweh be with you.” They answered him, “May Yahweh bless you.”

Chiar atunci Boaz a sosit din Betleem şi le-a zis secerătorilor: – Domnul să fie cu voi! – Domnul să te binecuvânteze, i-au răspuns ei.

5 T hen Boaz said to his servant who was set over the reapers, “Whose young lady is this?”

Apoi l-a întrebat pe slujitorul care supraveghea secerătorii: – A cui este tânăra aceasta?

6 T he servant who was set over the reapers answered, “It is the Moabite lady who came back with Naomi out of the country of Moab.

Slujitorul care supraveghea secerătorii i-a răspuns: – Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din câmpiile Moabului.

7 S he said, ‘Please let me glean and gather after the reapers among the sheaves.’ So she came, and has continued even from the morning until now, except that she rested a little in the house.”

Ea mi-a zis: „Te rog, dă-mi voie să culeg şi să strâng dintre snopi spicele rămase în urma secerătorilor!“ Şi de azi dimineaţă, de când a venit, a stat în picioare până acum şi nu s-a odihnit decât pentru puţin timp, în adăpost.

8 T hen Boaz said to Ruth, “Listen, my daughter. Don’t go to glean in another field, and don’t go from here, but stay here close to my maidens.

Boaz i-a zis lui Rut: – Ascultă-mă, fiică! Să nu mergi la cules pe un alt ogor şi să nu pleci de aici! Rămâi cu slujitoarele mele.

9 L et your eyes be on the field that they reap, and go after them. Haven’t I commanded the young men not to touch you? When you are thirsty, go to the vessels, and drink from that which the young men have drawn.”

Uită-te unde vor secera pe ogor şi du-te după ele! Voi porunci slujitorilor să nu se atingă de tine. Iar când ţi-e sete, poţi să mergi la vase şi să bei din ceea ce au scos slujitorii.

10 T hen she fell on her face, and bowed herself to the ground, and said to him, “Why have I found favor in your sight, that you should take knowledge of me, since I am a foreigner?”

Atunci ea s-a aruncat cu faţa la pământ şi i-a zis: – Cum de am găsit bunăvoinţă înaintea ta, ca să mă iei în seamă pe mine, o străină ?

11 B oaz answered her, “I have been fully told about all that you have done to your mother-in-law since the death of your husband, and how you have left your father and your mother, and the land of your birth, and have come to a people that you didn’t know before.

– Mi s-a spus despre tot ce ai făcut pentru soacra ta după moartea soţului tău, i-a răspuns Boaz, cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să vii la un popor pe care nu-l cunoşteai până mai ieri.

12 M ay Yahweh repay your work, and a full reward be given to you from Yahweh, the God of Israel, under whose wings you have come to take refuge.”

Domnul să-ţi răsplătească fapta şi răsplata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeul lui Israel, sub aripile Căruia ai venit să te adăposteşti!

13 T hen she said, “Let me find favor in your sight, my lord, because you have comforted me, and because you have spoken kindly to your servant, though I am not as one of your servants.”

– Să găsesc bunăvoinţă la tine şi pe mai departe, stăpânul meu, i-a răspuns ea, pentru că vorbele tale m-au mângâiat şi au atins inima slujnicei tale, deşi eu nu sunt nici măcar ca una dintre slujitoarele tale.

14 A t meal time Boaz said to her, “Come here, and eat some bread, and dip your morsel in the vinegar.” She sat beside the reapers, and they passed her parched grain, and she ate, and was satisfied, and left some of it.

La ora mesei Boaz i-a zis lui Rut: – Apropie-te, mănâncă din pâine şi înmoaie-ţi bucata în zeama cu oţet. Ea s-a aşezat lângă secerători, iar el a servit-o cu boabe prăjite. Ea a mâncat, s-a săturat şi i-a mai şi rămas.

15 W hen she had risen up to glean, Boaz commanded his young men, saying, “Let her glean even among the sheaves, and don’t reproach her.

Apoi, când ea s-a ridicat să mai culeagă, Boaz le-a poruncit slujitorilor săi astfel: – Lăsaţi-o să culeagă chiar şi dintre snopi, fără să o umiliţi!

16 A lso pull out some for her from the bundles, and leave it. Let her glean, and don’t rebuke her.”

Ba chiar scoateţi-i spice din snopi şi aruncaţi-i-le pe jos, ca să le poată culege şi nu o dojeniţi!

17 S o she gleaned in the field until evening; and she beat out that which she had gleaned, and it was about an ephah of barley.

Rut a cules spice de pe ogor până seara, a bătut ce a cules şi i s-a strâns aproape o efă de orz.

18 S he took it up, and went into the city. Then her mother-in-law saw what she had gleaned; and she brought out and gave to her that which she had left after she had enough.

A luat ceea ce strânsese şi s-a dus în cetate, iar soacra sa a văzut cât culesese. Ea i-a dat lui Naomi şi ceea ce-i rămăsese după ce se săturase la masă.

19 H er mother-in-law said to her, “Where have you gleaned today? Where have you worked? Blessed be he who noticed you.” She told her mother-in-law with whom she had worked, “The man’s name with whom I worked today is Boaz.”

Atunci soacra ei a întrebat-o: – Unde ai cules astăzi şi unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce te-a luat în seamă! Rut a început să-i povestească soacrei sale la cine a lucrat şi i-a zis: – Numele bărbatului la care am lucrat astăzi este Boaz.

20 N aomi said to her daughter-in-law, “May he be blessed by Yahweh, who has not left off his kindness to the living and to the dead.” Naomi said to her, “The man is a close relative to us, one of our near kinsmen.”

Naomi i-a zis nurorii sale: – Binecuvântat să fie el de Domnul, Cel Care nu Şi-a părăsit îndurarea faţă de noi, cei vii, şi faţă de cei ce au murit! Bărbatul acesta este ruda noastră, i-a mai zis Naomi, dintre cei cu drept de răscumpărare asupra noastră.

21 R uth the Moabitess said, “Yes, he said to me, ‘You shall stay close to my young men, until they have finished all my harvest.’”

Moabita Rut i-a zis: – El mi-a spus: „Stai aproape de slujitorii mei până vor sfârşi tot ce au de secerat.“

22 N aomi said to Ruth her daughter-in-law, “It is good, my daughter, that you go out with his maidens, and that they not meet you in any other field.”

Naomi i-a răspuns nurorii sale Rut: – Este bine, fiica mea, să lucrezi cu slujnicele lui şi să nu dea alţii peste tine pe un alt ogor.

23 S o she stayed close to the maidens of Boaz, to glean to the end of barley harvest and of wheat harvest; and she lived with her mother-in-law.

Astfel, Rut a stat aproape de slujnicele lui Boaz şi a cules până când s-a încheiat seceratul orzului şi al grâului. Ea locuia împreună cu soacra ei.