1 T here was a relative of Naomi’s husband, a man of great wealth, of the family of Elimelech. His name was Boaz.

Acolo Naomi avea o rudă din partea soţului ei, un bărbat foarte renumit din clanul lui Elimelek, al cărui nume era Boaz.

2 S o Ruth the Moabitess said to Naomi, “Please let me go to the field, and glean heads of grain after him in whose sight I may find favor.” And she said to her, “Go, my daughter.”

Într-o zi, moabita Rut i-a zis lui Naomi: – Dă-mi voie, te rog, să merg pe ogor ca să strâng spice de pe urma aceluia înaintea căruia voi găsi bunăvoinţă. – Du-te, copila mea, i-a răspuns ea.

3 T hen she left, and went and gleaned in the field after the reapers. And she happened to come to the part of the field belonging to Boaz, who was of the family of Elimelech.

Ea s-a dus şi, ajungând pe un ogor, a început să culeagă spicele rămase în urma secerătorilor. S-a nimerit ca ogorul acela să fie tocmai al lui Boaz, din clanul lui Elimelek.

4 N ow behold, Boaz came from Bethlehem, and said to the reapers, “The Lord be with you!” And they answered him, “The Lord bless you!”

Chiar atunci Boaz a sosit din Betleem şi le-a zis secerătorilor: – Domnul să fie cu voi! – Domnul să te binecuvânteze, i-au răspuns ei.

5 T hen Boaz said to his servant who was in charge of the reapers, “Whose young woman is this?”

Apoi l-a întrebat pe slujitorul care supraveghea secerătorii: – A cui este tânăra aceasta?

6 S o the servant who was in charge of the reapers answered and said, “It is the young Moabite woman who came back with Naomi from the country of Moab.

Slujitorul care supraveghea secerătorii i-a răspuns: – Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din câmpiile Moabului.

7 A nd she said, ‘Please let me glean and gather after the reapers among the sheaves.’ So she came and has continued from morning until now, though she rested a little in the house.”

Ea mi-a zis: „Te rog, dă-mi voie să culeg şi să strâng dintre snopi spicele rămase în urma secerătorilor!“ Şi de azi dimineaţă, de când a venit, a stat în picioare până acum şi nu s-a odihnit decât pentru puţin timp, în adăpost.

8 T hen Boaz said to Ruth, “You will listen, my daughter, will you not? Do not go to glean in another field, nor go from here, but stay close by my young women.

Boaz i-a zis lui Rut: – Ascultă-mă, fiică! Să nu mergi la cules pe un alt ogor şi să nu pleci de aici! Rămâi cu slujitoarele mele.

9 L et your eyes be on the field which they reap, and go after them. Have I not commanded the young men not to touch you? And when you are thirsty, go to the vessels and drink from what the young men have drawn.”

Uită-te unde vor secera pe ogor şi du-te după ele! Voi porunci slujitorilor să nu se atingă de tine. Iar când ţi-e sete, poţi să mergi la vase şi să bei din ceea ce au scos slujitorii.

10 S o she fell on her face, bowed down to the ground, and said to him, “Why have I found favor in your eyes, that you should take notice of me, since I am a foreigner?”

Atunci ea s-a aruncat cu faţa la pământ şi i-a zis: – Cum de am găsit bunăvoinţă înaintea ta, ca să mă iei în seamă pe mine, o străină ?

11 A nd Boaz answered and said to her, “It has been fully reported to me, all that you have done for your mother-in-law since the death of your husband, and how you have left your father and your mother and the land of your birth, and have come to a people whom you did not know before.

– Mi s-a spus despre tot ce ai făcut pentru soacra ta după moartea soţului tău, i-a răspuns Boaz, cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să vii la un popor pe care nu-l cunoşteai până mai ieri.

12 T he Lord repay your work, and a full reward be given you by the Lord God of Israel, under whose wings you have come for refuge.”

Domnul să-ţi răsplătească fapta şi răsplata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeul lui Israel, sub aripile Căruia ai venit să te adăposteşti!

13 T hen she said, “Let me find favor in your sight, my lord; for you have comforted me, and have spoken kindly to your maidservant, though I am not like one of your maidservants.”

– Să găsesc bunăvoinţă la tine şi pe mai departe, stăpânul meu, i-a răspuns ea, pentru că vorbele tale m-au mângâiat şi au atins inima slujnicei tale, deşi eu nu sunt nici măcar ca una dintre slujitoarele tale.

14 N ow Boaz said to her at mealtime, “Come here, and eat of the bread, and dip your piece of bread in the vinegar.” So she sat beside the reapers, and he passed parched grain to her; and she ate and was satisfied, and kept some back.

La ora mesei Boaz i-a zis lui Rut: – Apropie-te, mănâncă din pâine şi înmoaie-ţi bucata în zeama cu oţet. Ea s-a aşezat lângă secerători, iar el a servit-o cu boabe prăjite. Ea a mâncat, s-a săturat şi i-a mai şi rămas.

15 A nd when she rose up to glean, Boaz commanded his young men, saying, “Let her glean even among the sheaves, and do not reproach her.

Apoi, când ea s-a ridicat să mai culeagă, Boaz le-a poruncit slujitorilor săi astfel: – Lăsaţi-o să culeagă chiar şi dintre snopi, fără să o umiliţi!

16 A lso let grain from the bundles fall purposely for her; leave it that she may glean, and do not rebuke her.”

Ba chiar scoateţi-i spice din snopi şi aruncaţi-i-le pe jos, ca să le poată culege şi nu o dojeniţi!

17 S o she gleaned in the field until evening, and beat out what she had gleaned, and it was about an ephah of barley.

Rut a cules spice de pe ogor până seara, a bătut ce a cules şi i s-a strâns aproape o efă de orz.

18 T hen she took it up and went into the city, and her mother-in-law saw what she had gleaned. So she brought out and gave to her what she had kept back after she had been satisfied.

A luat ceea ce strânsese şi s-a dus în cetate, iar soacra sa a văzut cât culesese. Ea i-a dat lui Naomi şi ceea ce-i rămăsese după ce se săturase la masă.

19 A nd her mother-in-law said to her, “Where have you gleaned today? And where did you work? Blessed be the one who took notice of you.” So she told her mother-in-law with whom she had worked, and said, “The man’s name with whom I worked today is Boaz.”

Atunci soacra ei a întrebat-o: – Unde ai cules astăzi şi unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce te-a luat în seamă! Rut a început să-i povestească soacrei sale la cine a lucrat şi i-a zis: – Numele bărbatului la care am lucrat astăzi este Boaz.

20 T hen Naomi said to her daughter-in-law, “Blessed be he of the Lord, who has not forsaken His kindness to the living and the dead!” And Naomi said to her, “This man is a relation of ours, one of our close relatives.”

Naomi i-a zis nurorii sale: – Binecuvântat să fie el de Domnul, Cel Care nu Şi-a părăsit îndurarea faţă de noi, cei vii, şi faţă de cei ce au murit! Bărbatul acesta este ruda noastră, i-a mai zis Naomi, dintre cei cu drept de răscumpărare asupra noastră.

21 R uth the Moabitess said, “He also said to me, ‘You shall stay close by my young men until they have finished all my harvest.’”

Moabita Rut i-a zis: – El mi-a spus: „Stai aproape de slujitorii mei până vor sfârşi tot ce au de secerat.“

22 A nd Naomi said to Ruth her daughter-in-law, “ It is good, my daughter, that you go out with his young women, and that people do not meet you in any other field.”

Naomi i-a răspuns nurorii sale Rut: – Este bine, fiica mea, să lucrezi cu slujnicele lui şi să nu dea alţii peste tine pe un alt ogor.

23 S o she stayed close by the young women of Boaz, to glean until the end of barley harvest and wheat harvest; and she dwelt with her mother-in-law.

Astfel, Rut a stat aproape de slujnicele lui Boaz şi a cules până când s-a încheiat seceratul orzului şi al grâului. Ea locuia împreună cu soacra ei.