1 N ow Abraham was old, well advanced in age; and the Lord had blessed Abraham in all things.

Avraam era acum bătrân, înaintat în vârstă, iar Domnul îl binecuvântase în toate lucrurile.

2 S o Abraham said to the oldest servant of his house, who ruled over all that he had, “Please, put your hand under my thigh,

El i-a zis celui mai bătrân dintre sclavii din gospodăria sa, cel care îngrijea de tot ceea ce avea el: – Pune-ţi mâna sub coapsa mea

3 a nd I will make you swear by the Lord, the God of heaven and the God of the earth, that you will not take a wife for my son from the daughters of the Canaanites, among whom I dwell;

şi jură-mi pe Domnul, Dumnezeul cerului şi al pământului, că nu vei lua o soţie pentru fiul meu dintre fiicele canaaniţilor, în mijlocul cărora locuiesc,

4 b ut you shall go to my country and to my family, and take a wife for my son Isaac.”

ci că te vei duce în ţara mea, la rudele mele, şi de acolo vei lua o soţie pentru fiul meu Isaac.

5 A nd the servant said to him, “Perhaps the woman will not be willing to follow me to this land. Must I take your son back to the land from which you came?”

– Poate femeia nu va vrea să vină cu mine în această ţară, a răspuns sclavul; trebuie atunci să-l duc pe fiul tău în ţara din care ai venit?

6 B ut Abraham said to him, “Beware that you do not take my son back there.

– Să nu cumva să-l duci pe fiul meu acolo, i-a spus Avraam.

7 T he Lord God of heaven, who took me from my father’s house and from the land of my family, and who spoke to me and swore to me, saying, ‘To your descendants I give this land,’ He will send His angel before you, and you shall take a wife for my son from there.

Domnul, Dumnezeul cerului, Cel Care m-a scos din casa tatălui meu şi din patria mea, Care mi-a vorbit şi mi-a jurat spunând: „Seminţei tale îi voi da această ţară!“, îl va trimite pe Îngerul Său înaintea ta, iar tu vei lua de acolo o soţie pentru fiul meu.

8 A nd if the woman is not willing to follow you, then you will be released from this oath; only do not take my son back there.”

Dar dacă femeia nu va dori să te urmeze, vei fi dezlegat de acest jurământ al meu; numai să nu-l duci pe fiul meu acolo.

9 S o the servant put his hand under the thigh of Abraham his master, and swore to him concerning this matter.

Sclavul şi-a pus mâna sub coapsa stăpânului său, Avraam, şi i-a jurat în legătură cu acest lucru.

10 T hen the servant took ten of his master’s camels and departed, for all his master’s goods were in his hand. And he arose and went to Mesopotamia, to the city of Nahor.

El a luat zece dintre cămilele stăpânului său şi tot felul de daruri alese şi a plecat fără întârziere spre Aram-Naharayim, spre cetatea lui Nahor.

11 A nd he made his camels kneel down outside the city by a well of water at evening time, the time when women go out to draw water.

A lăsat cămilele să se aşeze în afara cetăţii, lângă izvorul de apă – era spre seară, la ceasul când femeile veneau să scoată apă –

12 T hen he said, “O Lord God of my master Abraham, please give me success this day, and show kindness to my master Abraham.

apoi s-a rugat: „ Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, Te rog, împlineşte-mi astăzi dorinţa şi arată-Ţi îndurarea faţă de stăpânul meu, Avraam.

13 B ehold, here I stand by the well of water, and the daughters of the men of the city are coming out to draw water.

Acum stau lângă acest izvor de apă, iar fiicele oamenilor din cetate vor veni să scoată apă.

14 N ow let it be that the young woman to whom I say, ‘Please let down your pitcher that I may drink,’ and she says, ‘Drink, and I will also give your camels a drink’— let her be the one You have appointed for Your servant Isaac. And by this I will know that You have shown kindness to my master.”

Fie ca fata căreia îi voi spune: «Te rog, dă-mi vasul tău ca să beau» şi care îmi va răspunde: «Bea! şi-ţi voi adăpa şi cămilele», aceea să fie fata pe care ai ales-o pentru slujitorul Tău Isaac. Prin aceasta voi cunoaşte că Ţi-ai arătat îndurarea faţă de stăpânul meu.“

15 A nd it happened, before he had finished speaking, that behold, Rebekah, who was born to Bethuel, son of Milcah, the wife of Nahor, Abraham’s brother, came out with her pitcher on her shoulder.

Înainte ca el să-şi fi terminat rugăciunea, a ieşit cu vasul pe umăr Rebeca; ea era fiica lui Betuel, fiul Milcăi, soţia lui Nahor, fratele lui Avraam.

16 N ow the young woman was very beautiful to behold, a virgin; no man had known her. And she went down to the well, filled her pitcher, and came up.

Fata era foarte frumoasă; era fecioară şi nici un bărbat n-o cunoscuse. Ea a coborât la izvor, şi-a umplut vasul şi apoi s-a întors.

17 A nd the servant ran to meet her and said, “Please let me drink a little water from your pitcher.”

Sclavul a alergat să o întâlnească şi i-a zis: – Te rog, dă-mi puţină apă din vasul tău.

18 S o she said, “Drink, my lord.” Then she quickly let her pitcher down to her hand, and gave him a drink.

– Bea, domnul meu, a răspuns ea. Şi a coborât repede vasul pe mână şi i-a dat să bea.

19 A nd when she had finished giving him a drink, she said, “I will draw water for your camels also, until they have finished drinking.”

După ce i-a dat de băut, ea a spus: – Voi scoate apă şi pentru cămilele tale, până vor termina de băut.

20 T hen she quickly emptied her pitcher into the trough, ran back to the well to draw water, and drew for all his camels.

A golit repede vasul în adăpătoare, a alergat din nou la izvor ca să scoată apă şi a scos apă pentru toate cămilele lui.

21 A nd the man, wondering at her, remained silent so as to know whether the Lord had made his journey prosperous or not.

Bărbatul o privea fără să spună nimic, pentru ca să cunoască dacă Domnul i-a făcut reuşită călătoria sau nu.

22 S o it was, when the camels had finished drinking, that the man took a golden nose ring weighing half a shekel, and two bracelets for her wrists weighing ten shekels of gold,

După ce cămilele au terminat de băut, bărbatul i-a dat fetei un inel de aur, cântărind o jumătate de şechel şi două brăţări de aur, cântărind zece şecheli.

23 a nd said, “Whose daughter are you? Tell me, please, is there room in your father’s house for us to lodge?”

Apoi a întrebat-o: – A cui fiică eşti? Spune-mi, te rog, este loc în locuinţa tatălui tău pentru noi, ca să înnoptăm acolo ?

24 S o she said to him, “I am the daughter of Bethuel, Milcah’s son, whom she bore to Nahor.”

– Sunt fiica lui Betuel, fiul Milcăi, pe care aceasta i l-a născut lui Nahor, a răspuns ea.

25 M oreover she said to him, “We have both straw and feed enough, and room to lodge.”

Avem paie şi hrană din belşug, precum şi loc de înnoptat, a continuat ea.

26 T hen the man bowed down his head and worshiped the Lord.

Atunci bărbatul s-a plecat, s-a închinat Domnului

27 A nd he said, “Blessed be the Lord God of my master Abraham, who has not forsaken His mercy and His truth toward my master. As for me, being on the way, the Lord led me to the house of my master’s brethren.”

şi a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, Care nu Şi-a îndepărtat îndurarea şi credincioşia de la stăpânul meu. În ceea ce mă priveşte, Domnul m-a condus pe cale, până la locuinţa rudelor stăpânului meu.“

28 S o the young woman ran and told her mother’s household these things.

Fata a alergat şi le-a spus celor din familia mamei ei aceste lucruri.

29 N ow Rebekah had a brother whose name was Laban, and Laban ran out to the man by the well.

Rebeca avea un frate pe care-l chema Laban; acesta a alergat la acel bărbat, la izvor.

30 S o it came to pass, when he saw the nose ring, and the bracelets on his sister’s wrists, and when he heard the words of his sister Rebekah, saying, “Thus the man spoke to me,” that he went to the man. And there he stood by the camels at the well.

De îndată ce a văzut inelul şi brăţările în mâinile surorii sale şi a auzit-o spunând: „Aşa mi-a vorbit bărbatul acela“, el s-a dus la acel bărbat pe care l-a găsit stând cu cămilele lângă izvor.

31 A nd he said, “Come in, O blessed of the Lord! Why do you stand outside? For I have prepared the house, and a place for the camels.”

I-a zis: „Vino, binecuvântatul Domnului! De ce stai afară când eu am pregătit locuinţa şi un loc pentru cămile?“

32 T hen the man came to the house. And he unloaded the camels, and provided straw and feed for the camels, and water to wash his feet and the feet of the men who were with him.

Bărbatul a intrat în casă, iar Laban a cerut să fie descărcate lucrurile de pe cămile şi să li se dea acestora paie şi nutreţ; apoi el i-a dat bărbatului apă, ca să-şi poată spăla picioarele, atât el, cât şi bărbaţii care erau cu el.

33 F ood was set before him to eat, but he said, “I will not eat until I have told about my errand.” And he said, “Speak on.”

I s-a pus de mâncare, ca să mănânce, dar el a spus: – Nu voi mânca până nu voi spune ce am de spus. – Spune! i-a zis Laban.

34 S o he said, “I am Abraham’s servant.

– Eu sunt sclavul lui Avraam, a spus el.

35 T he Lord has blessed my master greatly, and he has become great; and He has given him flocks and herds, silver and gold, male and female servants, and camels and donkeys.

Domnul l-a binecuvântat mult pe stăpânul meu, iar el a ajuns un om bogat; i-a dat oi şi vite, aur şi argint, sclavi şi sclave, cămile şi măgari.

36 A nd Sarah my master’s wife bore a son to my master when she was old; and to him he has given all that he has.

Sara, soţia stăpânului meu, i-a născut acestuia un fiu la bătrâneţe, iar el i-a dat lui tot ceea ce are.

37 N ow my master made me swear, saying, ‘You shall not take a wife for my son from the daughters of the Canaanites, in whose land I dwell;

Stăpânul meu m-a pus să jur, zicându-mi: „Să nu iei o soţie pentru fiul meu dintre fiicele canaaniţilor, în a căror ţară locuiesc,

38 b ut you shall go to my father’s house and to my family, and take a wife for my son.’

ci să te duci la familia tatălui meu, la clanul meu, şi de acolo să iei o soţie pentru fiul meu!“

39 A nd I said to my master, ‘Perhaps the woman will not follow me.’

Eu i-am spus stăpânului meu: „Poate femeia nu mă va urma.“

40 B ut he said to me, ‘The Lord, before whom I walk, will send His angel with you and prosper your way; and you shall take a wife for my son from my family and from my father’s house.

Dar el mi-a răspuns: „ Domnul, înaintea Căruia am umblat, Îşi va trimite Îngerul cu tine şi-ţi va face reuşită călătoria, iar tu vei lua o soţie pentru fiul meu din clanul meu, din familia tatălui meu.

41 Y ou will be clear from this oath when you arrive among my family; for if they will not give her to you, then you will be released from my oath.’

Dar dacă vei merge la clanul meu, iar ei nu ţi-o vor da, vei fi dezlegat de jurământul meu.“

42 “ And this day I came to the well and said, ‘O Lord God of my master Abraham, if You will now prosper the way in which I go,

Când am venit astăzi la izvor, m-am rugat: „ Doamne, Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, de-mi vei fi prielnic în călătoria pe care am făcut-o,

43 b ehold, I stand by the well of water; and it shall come to pass that when the virgin comes out to draw water, and I say to her, “Please give me a little water from your pitcher to drink,”

iată, stau lângă acest izvor de apă; fie ca fata care va ieşi să scoată apă, căreia îi voi spune: «Te rog, dă-mi să beau puţină apă din vasul tău»

44 a nd she says to me, “Drink, and I will draw for your camels also,”— let her be the woman whom the Lord has appointed for my master’s son.’

şi care îmi va răspunde: «Bea! şi voi scoate apă şi pentru cămilele tale», aceea să fie soţia pe care Domnul a ales-o pentru fiul stăpânului meu.“

45 “ But before I had finished speaking in my heart, there was Rebekah, coming out with her pitcher on her shoulder; and she went down to the well and drew water. And I said to her, ‘Please let me drink.’

Înainte ca eu să fi terminat rugăciunea în inima mea, Rebeca a ieşit cu vasul ei pe umăr, s-a coborât la izvor şi a scos apă. Eu i-am zis: „Te rog, dă-mi să beau!“

46 A nd she made haste and let her pitcher down from her shoulder, and said, ‘Drink, and I will give your camels a drink also.’ So I drank, and she gave the camels a drink also.

Ea a coborât repede vasul de pe umăr şi mi-a răspuns: „Bea! şi-ţi voi adăpa şi cămilele.“ Eu am băut, iar ea a adăpat şi cămilele.

47 T hen I asked her, and said, ‘Whose daughter are you?’ And she said, ‘The daughter of Bethuel, Nahor’s son, whom Milcah bore to him.’ So I put the nose ring on her nose and the bracelets on her wrists.

După aceea am întrebat-o: „A cui fiică eşti?“ Ea mi-a răspuns: „Sunt fiica lui Betuel, fiul lui Nahor, pe care Milca i l-a născut acestuia.“ Eu i-am pus inelul în nas şi brăţările pe mâini.

48 A nd I bowed my head and worshiped the Lord, and blessed the Lord God of my master Abraham, who had led me in the way of truth to take the daughter of my master’s brother for his son.

Apoi m-am plecat, m-am închinat Domnului şi L-am binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, Care m-a condus pe calea cea dreaptă, ca s-o iau pe nepoata fratelui stăpânului meu pentru fiul său.

49 N ow if you will deal kindly and truly with my master, tell me. And if not, tell me, that I may turn to the right hand or to the left.”

Astfel dar, dacă vreţi să arătaţi bunătate şi credincioşie faţă de stăpânul meu, spuneţi-mi; dacă nu, spuneţi-mi, ca să mă pot îndrepta fie la dreapta, fie la stânga.

50 T hen Laban and Bethuel answered and said, “The thing comes from the Lord; we cannot speak to you either bad or good.

Atunci Laban şi Betuel au răspuns: – Acest lucru vine de la Domnul; nu-ţi putem spune nici rău, nici bine.

51 H ere is Rebekah before you; take her and go, and let her be your master’s son’s wife, as the Lord has spoken.”

Iată, Rebeca este înaintea ta! Ia-o şi du-te! Ea să fie soţia fiului stăpânului tău, aşa cum a spus Domnul.

52 A nd it came to pass, when Abraham’s servant heard their words, that he worshiped the Lord, bowing himself to the earth.

Când sclavul lui Avraam a auzit cuvintele lor, s-a prosternat înaintea Domnului.

53 T hen the servant brought out jewelry of silver, jewelry of gold, and clothing, and gave them to Rebekah. He also gave precious things to her brother and to her mother.

Apoi a scos bijuterii de argint şi de aur, precum şi îmbrăcăminte şi i le-a dat Rebecăi; de asemenea, el le-a dăruit lucruri preţioase şi fratelui, şi mamei ei.

54 A nd he and the men who were with him ate and drank and stayed all night. Then they arose in the morning, and he said, “Send me away to my master.”

După aceea, el şi bărbaţii care erau cu el au mâncat, au băut şi au rămas acolo peste noapte. Când s-au trezit dimineaţa, el le-a spus celor de-ai casei: – Lăsaţi-mă să mă întorc la stăpânul meu.

55 B ut her brother and her mother said, “Let the young woman stay with us a few days, at least ten; after that she may go.”

Fratele şi mama fetei i-au răspuns: – Fata să mai rămână cu noi măcar zece zile; după aceea va putea pleca.

56 A nd he said to them, “Do not hinder me, since the Lord has prospered my way; send me away so that I may go to my master.”

Dar el le-a zis: – Nu mă opriţi acum, căci Domnul mi-a făcut reuşită călătoria; lăsaţi-mă să plec, ca să mă întorc la stăpânul meu.

57 S o they said, “We will call the young woman and ask her personally.”

– Să chemăm fata şi să o întrebăm, au răspuns ei.

58 T hen they called Rebekah and said to her, “Will you go with this man?” And she said, “I will go.”

Au chemat-o pe Rebeca şi au întrebat-o: – Vrei să mergi cu acest bărbat? – Da, a răspuns ea.

59 S o they sent away Rebekah their sister and her nurse, and Abraham’s servant and his men.

Ei au lăsat-o pe sora lor Rebeca, precum şi pe doica ei să plece împreună cu sclavul lui Avraam şi cu oamenii săi.

60 A nd they blessed Rebekah and said to her: “Our sister, may you become The mother of thousands of ten thousands; And may your descendants possess The gates of those who hate them.”

Ei au binecuvântat-o şi i-au zis: „Sora noastră, fie ca să ajungi mama a mii de mii şi fie ca sămânţa ta să stăpânească cetăţile duşmanilor lor.“

61 T hen Rebekah and her maids arose, and they rode on the camels and followed the man. So the servant took Rebekah and departed.

Apoi Rebeca şi servitoarele ei s-au sculat, au încălecat pe cămile şi au plecat după acel bărbat. Astfel, sclavul a luat-o pe Rebeca şi a plecat.

62 N ow Isaac came from the way of Beer Lahai Roi, for he dwelt in the South.

Isaac se întorsese de la Beer Lahai-Roi, pentru că locuia în Neghev.

63 A nd Isaac went out to meditate in the field in the evening; and he lifted his eyes and looked, and there, the camels were coming.

El a ieşit într-o seară pe câmp ca să mediteze şi, ridicându-şi privirea, a văzut venind nişte cămile.

64 T hen Rebekah lifted her eyes, and when she saw Isaac she dismounted from her camel;

Rebeca şi-a ridicat şi ea privirea, iar când l-a văzut pe Isaac, s-a dat jos de pe cămilă

65 f or she had said to the servant, “Who is this man walking in the field to meet us?” The servant said, “It is my master.” So she took a veil and covered herself.

şi l-a întrebat pe sclav: – Cine este acel bărbat care vine pe câmp să ne întâlnească? – Este stăpânul meu, a răspuns sclavul. Ea şi-a luat vălul şi s-a acoperit.

66 A nd the servant told Isaac all the things that he had done.

Sclavul i-a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse.

67 T hen Isaac brought her into his mother Sarah’s tent; and he took Rebekah and she became his wife, and he loved her. So Isaac was comforted after his mother’s death.

Apoi Isaac a dus-o pe Rebeca în cortul mamei sale, Sara, şi s-a căsătorit cu ea; ea a devenit soţia lui, iar el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat Isaac după moartea mamei sale.