1 I n the twelfth year of Ahaz king of Judah, Hoshea the son of Elah became king of Israel in Samaria, and he reigned nine years.

Osea, fiul lui Ela, a început să domnească peste Israel, la Samaria, în al doisprezecelea an al domniei lui Ahaz, regele lui Iuda, şi a domnit timp de nouă ani.

2 A nd he did evil in the sight of the Lord, but not as the kings of Israel who were before him.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, însă nu ca regii lui Israel de dinaintea lui.

3 S halmaneser king of Assyria came up against him; and Hoshea became his vassal, and paid him tribute money.

Salmanasar, împăratul Asiriei, s-a ridicat împotriva lui şi astfel Osea a devenit vasalul lui şi i-a plătit tribut.

4 A nd the king of Assyria uncovered a conspiracy by Hoshea; for he had sent messengers to So, king of Egypt, and brought no tribute to the king of Assyria, as he had done year by year. Therefore the king of Assyria shut him up, and bound him in prison. Israel Carried Captive to Assyria

Împăratul Asiriei a descoperit însă o uneltire a lui Osea, care îi trimisese soli lui So, monarhul Egiptului, şi nu-i mai aducea tributul anual împăratului Asiriei. Prin urmare, împăratul Asiriei l-a prins şi l-a aruncat în temniţă.

5 N ow the king of Assyria went throughout all the land, and went up to Samaria and besieged it for three years.

Împăratul Asiriei a străbătut toată ţara şi a mărşăluit împotriva Samariei, pe care a asediat-o timp de trei ani.

6 I n the ninth year of Hoshea, the king of Assyria took Samaria and carried Israel away to Assyria, and placed them in Halah and by the Habor, the River of Gozan, and in the cities of the Medes.

În al nouălea an al domniei lui Osea, împăratul Asiriei a cucerit Samaria şi i-a dus pe israeliţi în captivitate în Asiria. El i-a pus să locuiască în Halah şi în Gozan, pe râul Habor şi în cetăţile mezilor. Cauzele desfiinţării regatului lui Israel

7 F or so it was that the children of Israel had sinned against the Lord their God, who had brought them up out of the land of Egypt, from under the hand of Pharaoh king of Egypt; and they had feared other gods,

Acestea s-au întâmplat din cauză că poporul Israel a păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeul lor, Care i-a scos din ţara Egiptului, de sub stăpânirea lui Faraon, monarhul Egiptului. Ei s-au închinat înaintea altor dumnezei

8 a nd had walked in the statutes of the nations whom the Lord had cast out from before the children of Israel, and of the kings of Israel, which they had made.

şi au urmat atât obiceiurile neamurilor pe care Domnul le-a izgonit dinaintea israeliţilor, cât şi obiceiurile rânduite de regii lui Israel.

9 A lso the children of Israel secretly did against the Lord their God things that were not right, and they built for themselves high places in all their cities, from watchtower to fortified city.

Israeliţii au făcut pe ascuns împotriva Domnului, Dumnezeul lor, fapte care nu erau drepte. Ei şi-au zidit înălţimi în toate cetăţile lor, de la turnurile străjerilor până la cetăţile fortificate.

10 T hey set up for themselves sacred pillars and wooden images on every high hill and under every green tree.

Şi-au ridicat stâlpi sacri şi aşere pe orice deal înalt şi sub orice copac verde.

11 T here they burned incense on all the high places, like the nations whom the Lord had carried away before them; and they did wicked things to provoke the Lord to anger,

Au ars tămâie pe toate înălţimile, la fel ca neamurile pe care le-a izgonit Domnul dinaintea lor şi au făcut lucruri rele, mâniindu-L pe Domnul.

12 f or they served idols, of which the Lord had said to them, “You shall not do this thing.”

Ei au slujit idolilor deşi, Domnul le spusese: „Să nu faceţi lucrul acesta!“

13 Y et the Lord testified against Israel and against Judah, by all of His prophets, every seer, saying, “Turn from your evil ways, and keep My commandments and My statutes, according to all the law which I commanded your fathers, and which I sent to you by My servants the prophets.”

Domnul a avertizat pe Israel şi pe Iuda prin toţi profeţii Săi şi prin toţi văzătorii, zicându-le: „Întoarceţi-vă de la căile voastre rele şi păziţi poruncile şi hotărârile Mele, potrivit cu toată Legea pe care am poruncit-o strămoşilor voştri şi pe care v-am trimis-o prin robii Mei, profeţii!“

14 N evertheless they would not hear, but stiffened their necks, like the necks of their fathers, who did not believe in the Lord their God.

Dar ei nu L-au ascultat, ci au fost încăpăţânaţi asemenea strămoşilor lor care nu crezuseră în Domnul, Dumnezeul lor.

15 A nd they rejected His statutes and His covenant that He had made with their fathers, and His testimonies which He had testified against them; they followed idols, became idolaters, and went after the nations who were all around them, concerning whom the Lord had charged them that they should not do like them.

Ei I-au respins hotărârile, legământul încheiat cu strămoşii lor şi mărturiile pe care li le-a dat El, umblând după lucruri de nimic şi devenind ei înşişi de nimic. Ei s-au luat după neamurile care erau în jurul lor, cu toate că Domnul le-a poruncit să nu se asemene cu ele.

16 S o they left all the commandments of the Lord their God, made for themselves a molded image and two calves, made a wooden image and worshiped all the host of heaven, and served Baal.

Ei au renunţat la toate poruncile Domnului, Dumnezeul lor, şi şi-au turnat ca idoli doi viţei şi un stâlp al Aşerei. S-au închinat întregii oştiri a cerurilor şi i-au slujit lui Baal.

17 A nd they caused their sons and daughters to pass through the fire, practiced witchcraft and soothsaying, and sold themselves to do evil in the sight of the Lord, to provoke Him to anger.

Au trecut prin foc pe fiii şi pe fiicele lor, s-au îndeletnicit cu ghicirea şi cu vrăjitoria şi s-au vândut ca să facă ce este rău înaintea Domnului, mâniindu-L.

18 T herefore the Lord was very angry with Israel, and removed them from His sight; there was none left but the tribe of Judah alone.

De aceea Domnul s-a mâniat foarte tare pe Israel şi l-a îndepărtat din prezenţa Lui, astfel încât n-a mai rămas decât seminţia lui Iuda.

19 A lso Judah did not keep the commandments of the Lord their God, but walked in the statutes of Israel which they made.

Însă nici Iuda nu a păzit legământul Domnului, Dumnezeul lui, ci s-a luat după obiceiurile rânduite de Israel.

20 A nd the Lord rejected all the descendants of Israel, afflicted them, and delivered them into the hand of plunderers, until He had cast them from His sight.

Domnul i-a lepădat atunci pe toţi urmaşii lui Israel, i-a smerit, i-a dat pe mâna jefuitorilor şi, în cele din urmă, i-a izgonit din prezenţa Lui.

21 F or He tore Israel from the house of David, and they made Jeroboam the son of Nebat king. Then Jeroboam drove Israel from following the Lord, and made them commit a great sin.

Căci atunci când El îl despărţise pe Israel de Casa lui David, ei îl puseseră rege pe Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a înstrăinat pe Israel de Domnul şi l-a făcut să săvârşească un mare păcat.

22 F or the children of Israel walked in all the sins of Jeroboam which he did; they did not depart from them,

Israeliţii au continuat să săvârşească toate păcatele pe care le-a făcut Ieroboam şi nu s-au depărtat de ele,

23 u ntil the Lord removed Israel out of His sight, as He had said by all His servants the prophets. So Israel was carried away from their own land to Assyria, as it is to this day. Assyria Resettles Samaria

până ce Domnul l-a îndepărtat pe Israel din prezenţa Sa, aşa cum vestise prin toţi robii Săi, profeţii. Şi astfel Israel a fost luat de pe teritoriul său şi dus în captivitate în Asiria, unde a rămas până în ziua de astăzi. Colonizarea Samariei

24 T hen the king of Assyria brought people from Babylon, Cuthah, Ava, Hamath, and from Sepharvaim, and placed them in the cities of Samaria instead of the children of Israel; and they took possession of Samaria and dwelt in its cities.

Împăratul Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat şi din Sefarvayim şi i-a aşezat în cetăţile Samariei, în locul israeliţilor. Ei au luat în stăpânire Samaria şi au locuit în cetăţile ei.

25 A nd it was so, at the beginning of their dwelling there, that they did not fear the Lord; therefore the Lord sent lions among them, which killed some of them.

Când au început ei să locuiască acolo, nu se temeau de Domnul şi, prin urmare, Domnul a trimis împotriva lor nişte lei care au ucis pe câţiva dintre ei.

26 S o they spoke to the king of Assyria, saying, “The nations whom you have removed and placed in the cities of Samaria do not know the rituals of the God of the land; therefore He has sent lions among them, and indeed, they are killing them because they do not know the rituals of the God of the land.”

Atunci i-au zis împăratului Asiriei: „Popoarele pe care le-ai adus pentru a locui în cetăţile Samariei, nu cunosc Legea Dumnezeului acestei ţări. El a trimis împotriva lor nişte lei şi au fost ucise de ei pentru că nu cunosc Legea Dumnezeului acestei ţări!“

27 T hen the king of Assyria commanded, saying, “Send there one of the priests whom you brought from there; let him go and dwell there, and let him teach them the rituals of the God of the land.”

Atunci împăratul Asiriei a poruncit zicând: „Trimiteţi pe unul din preoţii care au fost luaţi captivi din Samaria să meargă şi să locuiască acolo, ca să-i înveţe Legea Dumnezeului acelei ţări.“

28 T hen one of the priests whom they had carried away from Samaria came and dwelt in Bethel, and taught them how they should fear the Lord.

Unul din preoţii care fusese luat captiv din Samaria s-a întors, a locuit la Betel şi i-a învăţat cum să se teamă de Domnul.

29 H owever every nation continued to make gods of its own, and put them in the shrines on the high places which the Samaritans had made, every nation in the cities where they dwelt.

Dar fiecare popor şi-a făcut proprii lui zei în cetăţile în care locuiau şi i-au pus în temple, pe înălţimile zidite de samariteni.

30 T he men of Babylon made Succoth Benoth, the men of Cuth made Nergal, the men of Hamath made Ashima,

Oamenii din Babilon l-au făcut pe Sucot-Benot, oamenii din Cuta l-au făcut pe Nergal, oamenii din Hamat l-au făcut pe Aşima,

31 a nd the Avites made Nibhaz and Tartak; and the Sepharvites burned their children in fire to Adrammelech and Anammelech, the gods of Sepharvaim.

iar cei din Ava i-au făcut pe Nibhaz şi Tartak. Cei din Sefarvayim îşi ardeau fiii în foc, ca jertfă pentru Adra-Melek şi Ana-Melek, zeii din Sefarvayim.

32 S o they feared the Lord, and from every class they appointed for themselves priests of the high places, who sacrificed for them in the shrines of the high places.

Ei se închinau Domnului, dar totodată şi-au numit pentru ei înşişi tot felul de preoţi ai înălţimilor, care aduceau pentru ei jertfe în templele de pe înălţimi.

33 T hey feared the Lord, yet served their own gods—according to the rituals of the nations from among whom they were carried away.

Astfel ei se închinau Domnului, dar slujeau şi zeilor lor după obiceiul popoarelor din care au fost aduşi.

34 T o this day they continue practicing the former rituals; they do not fear the Lord, nor do they follow their statutes or their ordinances, or the law and commandment which the Lord had commanded the children of Jacob, whom He named Israel,

Până în ziua de astăzi ei au aceleaşi obiceiuri vechi. Ei nu se închină Domnului; nu păzesc nici hotărârile şi rânduielile lor şi nici legile şi poruncile pe care le-a dat Domnul urmaşilor lui Iacov, căruia i-a pus numele Israel.

35 w ith whom the Lord had made a covenant and charged them, saying: “You shall not fear other gods, nor bow down to them nor serve them nor sacrifice to them;

Domnul încheiase cu ei un legământ şi le poruncise astfel: „Să nu vă temeţi de alţi dumnezei, să nu vă închinaţi lor, să nu le slujiţi şi să nu le aduceţi jertfe,

36 b ut the Lord, who brought you up from the land of Egypt with great power and an outstretched arm, Him you shall fear, Him you shall worship, and to Him you shall offer sacrifice.

ci să vă temeţi de Domnul, Care v-a scos din ţara Egiptului cu mare putere şi cu braţ întins! Lui să vă închinaţi şi Lui să-I aduceţi jertfe!

37 A nd the statutes, the ordinances, the law, and the commandment which He wrote for you, you shall be careful to observe forever; you shall not fear other gods.

Vegheaţi întotdeauna să păziţi învăţăturile, rânduielile, legile şi poruncile pe care le-a scris pentru voi şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.

38 A nd the covenant that I have made with you, you shall not forget, nor shall you fear other gods.

Să nu uitaţi legământul pe care Eu l-am încheiat cu voi şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei,

39 B ut the Lord your God you shall fear; and He will deliver you from the hand of all your enemies.”

ci să vă temeţi de Domnul, Dumnezeul vostru, şi El vă va izbăvi din mâna tuturor duşmanilor voştri.“

40 H owever they did not obey, but they followed their former rituals.

Ei însă n-au ascultat, ci au urmat vechile lor obiceiuri.

41 S o these nations feared the Lord, yet served their carved images; also their children and their children’s children have continued doing as their fathers did, even to this day.

Aşadar, aceste popoare se temeau de Domnul, dar slujeau şi idolilor lor. Până în ziua de azi copiii lor şi copiii copiilor lor fac ceea ce au făcut şi părinţii lor.