1 B etter is the poor who walks in his integrity Than one who is perverse in his lips, and is a fool.

Mai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze stricate şi prost.

2 A lso it is not good for a soul to be without knowledge, And he sins who hastens with his feet.

Nu este bine să ai râvnă fără cunoaştere, nici să fii pripit şi să greşeşti calea.

3 T he foolishness of a man twists his way, And his heart frets against the Lord.

Prostia unui om îi suceşte calea, şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.

4 W ealth makes many friends, But the poor is separated from his friend.

Bogăţia aduce mulţi prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.

5 A false witness will not go unpunished, And he who speaks lies will not escape.

Martorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

6 M any entreat the favor of the nobility, And every man is a friend to one who gives gifts.

Mulţi imploră favoarea unui om generos şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.

7 A ll the brothers of the poor hate him; How much more do his friends go far from him! He may pursue them with words, yet they abandon him.

Toate rudele îl părăsesc pe cel sărac; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit.

8 H e who gets wisdom loves his own soul; He who keeps understanding will find good.

Cine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.

9 A false witness will not go unpunished, And he who speaks lies shall perish.

Martorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.

10 L uxury is not fitting for a fool, Much less for a servant to rule over princes.

Celui prost nu-i stă bine să trăiască în lux, cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.

11 T he discretion of a man makes him slow to anger, And his glory is to overlook a transgression.

Chibzuinţa unui om îi dă răbdare; este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.

12 T he king’s wrath is like the roaring of a lion, But his favor is like dew on the grass.

Mânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.

13 A foolish son is the ruin of his father, And the contentions of a wife are a continual dripping.

Un fiu prost este ruina tatălui său şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.

14 H ouses and riches are an inheritance from fathers, But a prudent wife is from the Lord.

Casa şi averea sunt o moştenire de la părinţi, dar o soţie chibzuită este de la Domnul.

15 L aziness casts one into a deep sleep, And an idle person will suffer hunger.

Lenea te cufundă într-un somn adânc şi omul trândav suferă de foame.

16 H e who keeps the commandment keeps his soul, But he who is careless of his ways will die.

Cine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa, dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.

17 H e who has pity on the poor lends to the Lord, And He will pay back what he has given.

Cine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.

18 C hasten your son while there is hope, And do not set your heart on his destruction.

Disciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă, dar nu-i dori moartea.

19 A man of great wrath will suffer punishment; For if you rescue him, you will have to do it again.

Omul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa, căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.

20 L isten to counsel and receive instruction, That you may be wise in your latter days.

Ascultă sfatul şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!

21 T here are many plans in a man’s heart, Nevertheless the Lord ’s counsel—that will stand.

Multe sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.

22 W hat is desired in a man is kindness, And a poor man is better than a liar.

Ceea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.

23 T he fear of the Lord leads to life, And he who has it will abide in satisfaction; He will not be visited with evil.

Frica de Domnul duce la viaţă, iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.

24 A lazy man buries his hand in the bowl, And will not so much as bring it to his mouth again.

Leneşul îşi vâră mâna în blid şi n-o mai duce înapoi la gură.

25 S trike a scoffer, and the simple will become wary; Rebuke one who has understanding, and he will discern knowledge.

Bate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa; mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.

26 H e who mistreats his father and chases away his mother Is a son who causes shame and brings reproach.

Cine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.

27 C ease listening to instruction, my son, And you will stray from the words of knowledge.

Fiule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura, te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!

28 A disreputable witness scorns justice, And the mouth of the wicked devours iniquity.

Un martor corupt îşi bate joc de justiţie şi gura celor răi înghite nedreptatea.

29 J udgments are prepared for scoffers, And beatings for the backs of fools.

Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile pentru spatele proştilor.