1 ¶ Mejor es el pobre que camina en integridad, que el de perversos labios y loco.

Mai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze stricate şi prost.

2 ¶ El alma sin sabiduría no es buena; y el presuroso de pies peca.

Nu este bine să ai râvnă fără cunoaştere, nici să fii pripit şi să greşeşti calea.

3 ¶ La locura del hombre tuerce su camino; y contra el SEÑOR se aíra su corazón.

Prostia unui om îi suceşte calea, şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.

4 ¶ Las riquezas atraen muchos amigos; mas el pobre, de su amigo es apartado.

Bogăţia aduce mulţi prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.

5 ¶ El testigo falso no será absuelto; y el que habla mentiras no escapará.

Martorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

6 ¶ Muchos rogarán al príncipe; mas cada uno es amigo del hombre que da dones.

Mulţi imploră favoarea unui om generos şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.

7 T odos los hermanos del pobre le aborrecen; ¡cuánto más sus amigos se alejarán de él! Buscará la amistad y no la hallará.

Toate rudele îl părăsesc pe cel sărac; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit.

8 ¶ El que posee entendimiento, ama su alma; guarda la inteligencia, para hallar el bien.

Cine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.

9 ¶ El testigo falso no quedará sin castigo; y el que habla mentiras, perecerá.

Martorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.

10 ¶ No conviene al loco el deleite; ¡cuánto menos al siervo ser señor de los príncipes!

Celui prost nu-i stă bine să trăiască în lux, cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.

11 ¶ El entendimiento del hombre detiene su furor; y su honra es disimular la ofensa.

Chibzuinţa unui om îi dă răbdare; este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.

12 ¶ Como el bramido del cachorro de león es la ira del rey; y su favor como el rocío sobre la hierba.

Mânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.

13 ¶ Dolor es para su padre el hijo loco; y gotera continua las contiendas de la mujer.

Un fiu prost este ruina tatălui său şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.

14 ¶ La casa y las riquezas herencia son de los padres; mas del SEÑOR la mujer prudente.

Casa şi averea sunt o moştenire de la părinţi, dar o soţie chibzuită este de la Domnul.

15 ¶ La pereza hace caer en sueño; y el alma negligente hambreará.

Lenea te cufundă într-un somn adânc şi omul trândav suferă de foame.

16 ¶ El que guarda el mandamiento, guarda su alma; mas el que menos-preciare sus caminos, morirá.

Cine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa, dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.

17 ¶ Al SEÑOR presta el que da al pobre, y él le dará su paga.

Cine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.

18 ¶ Castiga a tu hijo en tanto que hay esperanza; mas no se excite tu alma para destruirlo.

Disciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă, dar nu-i dori moartea.

19 ¶ El de grande ira llevará la pena; porque aun si lo librares seguirá lo mismo.

Omul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa, căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.

20 ¶ Escucha el consejo, y recibe el castigo, para que seas sabio en tu vejez.

Ascultă sfatul şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!

21 ¶ Muchos pensamientos hay en el corazón del hombre; mas el consejo del SEÑOR permanecerá.

Multe sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.

22 ¶ Contentamiento es a los hombres hacer misericordia; pero es mejor hacerla al pobre que al mentiroso.

Ceea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.

23 ¶ El temor del SEÑOR es para vida; el que lo tenga vivirá satisfecho; no será visitado de mal.

Frica de Domnul duce la viaţă, iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.

24 ¶ El perezoso esconde su mano en el seno; aun a su boca no la llevará.

Leneşul îşi vâră mâna în blid şi n-o mai duce înapoi la gură.

25 ¶ Hiere al burlador, y el simple se hará prudente; y corrigiendo al entendido, entenderá ciencia.

Bate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa; mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.

26 ¶ El que roba a su padre y ahuyenta a su madre, es hijo avergonzador y deshonrador.

Cine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.

27 ¶ Cesa, hijo mío, de oír la enseñanza que induce a divagar de las razones de sabiduría.

Fiule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura, te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!

28 ¶ El testigo de Belial se burlará del juicio; y la boca de los impíos encubrirá la iniquidad.

Un martor corupt îşi bate joc de justiţie şi gura celor răi înghite nedreptatea.

29 ¶ Aparejados están juicios para los burladores, y azotes para los cuerpos de los locos.

Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile pentru spatele proştilor.