1 S EÑOR, oye mi oración, y venga mi clamor a ti.

Doamne, ascultă rugăciunea mea! Fie ca strigătul meu să ajungă la Tine!

2 N o escondas de mí tu rostro; en el día de mi angustia inclina a mí tu oído; el día que te invocare, apresúrate a responderme.

Nu-Ţi ascunde faţa de mine în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine; când strig, răspunde-mi degrabă!

3 P orque mis días se han consumido como humo; y mis huesos son quemados como en hogar.

Îmi pier zilele ca fumul, oasele-mi ard ca jarul.

4 M i corazón fue herido, y se secó como la hierba; por lo cual me olvidé de comer mi pan.

Inima-mi este rănită şi se usucă ca iarba, căci uit să-mi mănânc pâinea.

5 P or la voz de mi gemido mis huesos se han pegado a mi carne.

Din pricina gemetelor mele mi s-au lipit oasele de carne.

6 S oy semejante al pelícano del desierto; soy como el búho de las soledades.

Mă asemăn cu bufniţa din pustie; am ajuns ca o cucuvea printre dărâmături.

7 V elo, y soy como el pájaro solitario sobre el tejado.

Stau treaz şi sunt ca o pasăre singuratică pe acoperiş.

8 C ada día me afrentan mis enemigos; los que se enfurecen contra mí, se han conjurado contra mí.

În fiecare zi duşmanii mei mă batjocoresc; batjocoritorii mei mă blestemă.

9 P or lo cual como la ceniza a manera de pan, y mi bebida mezclo con lloro,

Mănânc cenuşă în loc de pâine şi îmi amestec băutura cu lacrimi,

10 a causa de tu enojo y de tu ira; porque me alzaste, y me arrojaste.

din pricina mâniei şi a urgiei Tale; căci Tu m-ai ridicat şi m-ai aruncat.

11 M is días son como la sombra que se va; y me he secado como la hierba.

Zilele îmi sunt ca umbra înserării şi mă usuc ca iarba.

12 ¶ Mas tú, SEÑOR, para siempre permanecerás, y tu memoria de generación y generación.

Însă Tu, Doamne, tronezi pe vecie, amintirea Ta ţine din generaţie în generaţie.

13 T ú levantándote, tendrás misericordia de Sion; porque es tiempo de tener misericordia de ella, porque el plazo es llegado.

Tu Te vei ridica şi vei avea milă de Sion, căci este timpul să te înduri de el. I-a sosit vremea!

14 P orque tus siervos amaron sus piedras, y del polvo de ella tuvieron compasión.

Slujitorii Tăi îndrăgesc pietrele Sionului şi le este milă de ţărâna lui.

15 E ntonces temerán los gentiles el Nombre del SEÑOR, y todos los reyes de la tierra tu gloria;

Neamurile se vor teme de Numele Domnului şi toţi regii pământului – de slava Lui,

16 p or cuanto el SEÑOR habrá edificado a Sion, y será visto en su gloria;

când Domnul va zidi Sionul şi Se va arăta în slava Lui.

17 h abrá mirado a la oración de los solitarios y menesterosos, y no habrá desechado el ruego de ellos.

El va răspunde la rugăciunile celor nevoiaşi şi nu va dispreţui rugăciunile lor.

18 S e escribirá esto para la generación venidera; y el pueblo que se criará, alabará a JAH.

Să se scrie aceasta pentru generaţia viitoare, pentru ca poporul care se va naşte să-L laude pe Domnul!

19 P orque miró de lo alto de su santuario; el SEÑOR miró de los cielos a la tierra,

El supraveghează din înălţimea sfinţeniei Sale; Domnul priveşte din ceruri pe pământ,

20 p ara oír el gemido de los presos, para soltar a los hijos de muerte;

ca să ia aminte la gemetele prizonierilor şi să-i elibereze pe cei condamnaţi la moarte.

21 p ara que cuenten en Sion el Nombre del SEÑOR, y su alabanza en Jerusalén,

Numele Domnului va fi vestit din Sion şi lauda Lui – din Ierusalim,

22 c uando los pueblos se congregaren en uno, y los reinos, para servir al SEÑOR.

când se vor strânge popoarele şi regatele ca să-I slujească Domnului.

23 ¶ El afligió mi fuerza en el camino; acortó mis días.

Mi-a frânt puterea pe drum; mi-a scurtat zilele.

24 D ije: Dios mío, no me cortes en el medio de mis días; por generación de generaciones son tus años.

De aceea am zis: „Dumnezeul meu, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai Cărui ani ţin din generaţie în generaţie.

25 T ú fundaste la tierra antiguamente, y los cielos son obra de tus manos.

Tu ai întemeiat la început pământul, iar cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.

26 E llos perecerán, y tú permanecerás; y todos ellos como un vestido se envejecerán; como una ropa de vestir los mudarás, y serán mudados;

Ele vor pieri, dar Tu rămâi. Toate se vor învechi ca o haină. Le vei schimba ca pe un veşmânt şi ele vor trece.

27 m as tú eres el mismo, y tus años no se acabarán.

Tu, însă, rămâi Acelaşi şi anii Tăi nu se vor sfârşi.“

28 L os hijos de tus siervos habitarán, y su simiente será afirmada delante de ti.

Fiii slujitorilor Tăi vor locui ţara şi urmaşii lor vor rămâne înaintea Ta.