1 E ra Sedequías de edad de veintiún años cuando comenzó a reinar, y reinó once años en Jerusalén. Su madre se llamaba Hamutal, hija de Jeremías, de Libna.

Zedechia era în vârstă de douăzeci şi unu de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Hamutal şi era fiica lui Ieremia din Libna.

2 E hizo lo malo ante los ojos del SEÑOR, conforme a todo lo que hizo Joacim.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, tot aşa cum făcuse şi Iehoiachim.

3 P orque a causa de la ira del SEÑOR contra Jerusalén y Judá, hasta echarlos de su presencia, Sedequías se rebeló contra el rey de Babilonia.

Din pricina mâniei Domnului s-au întâmplat aceste lucruri în Ierusalim şi în Iuda, pe care, în cele din urmă, le-a izgonit din prezenţa Sa. Zedechia s-a răsculat împotriva împăratului Babilonului.

4 A conteció por tanto a los nueve años de su reinado, en el mes décimo, a los diez días del mes, que vino Nabucodonosor rey de Babilonia, él y todo su ejército, contra Jerusalén, y asentaron sobre ella campo, y de todas partes edificaron sobre ella baluartes en todas partes.

În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadneţar, împăratul Babilonului a înaintat împotriva Ierusalimului cu toată oştirea sa. Ei şi-au aşezat tabăra înaintea cetăţii şi au zidit întărituri de jur împrejurul ei.

5 Y estuvo cercada la ciudad hasta el undécimo año del rey Sedequías.

Cetatea a fost în stare de asediu până în cel de-al unsprezecelea an al domniei regelui Zedechia.

6 E n el mes cuarto, a los nueve del mes, prevaleció el hambre en la ciudad, hasta no haber pan para el pueblo de la tierra.

În ziua a noua a lunii a patra, foametea din cetate a devenit atât de mare, încât poporul ţării nu mai avea nimic de mâncare.

7 Y fue entrada la ciudad, y todos los hombres de guerra huyeron, y se salieron de la ciudad de noche por el camino del postigo que está entre los dos muros, que estaban cerca del jardín del rey, y se fueron por el camino del desierto, estando aún los caldeos junto a la ciudad alrededor.

Atunci s-a pătruns în cetate, astfel că toţi ostaşii au fugit. Ei au ieşit din cetate noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri, de lângă grădina regelui, în timp ce caldeenii înconjurau cetatea. Ei au luat-o pe drumul spre Araba,

8 Y el ejército de los caldeos siguió al rey, y prendieron a Sedequías en los llanos de Jericó; y se esparció de él todo su ejército.

însă oştirea caldeenilor l-a urmărit pe regele Zedechia şi l-a ajuns în câmpiile Ierihonului. Toată oştirea lui se împrăştiase de lângă el.

9 P rendieron pues, al rey, y le hicieron venir al rey de Babilonia, a Ribla en tierra de Hamat, y pronunció contra él sentencia.

Ei l-au capturat pe rege şi l-au dus la împăratul Babilonului, la Ribla, în ţara Hamatului. Acesta a rostit o sentinţă împotriva lui.

10 Y degolló el rey de Babilonia a los hijos de Sedequías delante de sus ojos, y también degolló a todos los príncipes de Judá en Ribla.

Acolo, la Ribla, împăratul Babilonului i-a înjunghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui. De asemenea i-a înjunghiat şi pe toţi conducătorii lui Iuda.

11 P ero a Sedequías le sacó los ojos, y le puso en grillos, y el rey de Babilonia lo hizo llevar a Babilonia; y lo puso en la casa de la cárcel hasta el día en que murió.

Apoi împăratul Babilonului i-a scos ochii lui Zedechia, l-a legat cu lanţuri de bronz şi l-a dus în Babilon, unde a stat în temniţă până în ziua morţii lui.

12 Y en el mes quinto, a los diez del mes, que era el año diecinueve del reinado de Nabucodonosor, rey de Babilonia, vino a Jerusalén Nabuzaradán, capitán de la guardia, que solía estar delante del rey de Babilonia.

În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei împăratului Nebucadneţar, împăratul Babilonului, Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, care era în slujba împăratului Babilonului, a pătruns în Ierusalim.

13 Y encendió a fuego la Casa del SEÑOR, y la casa del rey, y todas las casas de Jerusalén; y toda casa grande quemó con fuego.

El a dat foc Casei Domnului, palatului regelui şi tuturor caselor din Ierusalim. A dat foc tuturor caselor mari.

14 Y todo el ejército de los caldeos, que venía con el capitán de la guardia, destruyó todos los muros de Jerusalén en derredor.

Toată oştirea caldeenilor, care era împreună cu căpetenia gărzilor, a dărâmat toate zidurile din jurul Ierusalimului.

15 E hizo transportar Nabuzaradán, capitán de la guardia, a los pobres del pueblo, y a toda la otra gente vulgar que en la ciudad habían quedado, y a los fugitivos que habían huido al rey de Babilonia, y a todo el resto de la multitud vulgar.

Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a dus în captivitate o parte din cei mai săraci oameni, poporul care mai rămăsese în cetate, dezertorii care fugiseră la împăratul Babilonului şi restul mulţimii.

16 M as de los pobres del país dejó Nabuzaradán, capitán de la guardia, para viñadores y labradores.

Totuşi Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a lăsat în ţară câţiva oameni săraci ca să lucreze viile şi câmpurile.

17 Y los caldeos quebraron las columnas de bronce que estaban en la Casa del SEÑOR, y las basas, y el mar de bronce que estaba en la Casa del SEÑOR, y llevaron todo el bronce a Babilonia.

Caldeenii au sfărâmat stâlpii de bronz care erau în Casa Domnului, precum şi piedestalele şi „marea“ de bronz care erau în Casa Domnului şi au dus tot bronzul la Babilon.

18 S e llevaron también los calderos, los badiles, los salterios, las bacines, los cucharros, y todos los vasos de bronce con que se servían.

Au luat vasele, lopeţile, mucarniţele, potirele, farfuriile şi toate uneltele de bronz cu care se făcea slujba.

19 Y las copas, incensarios, bacines, ollas, candeleros, escudillas, y tazas; lo que de oro de oro, y lo que de plata de plata, llevó el capitán de la guardia.

Căpetenia gărzilor a mai luat şi lighenele, cădelniţele, cupele, oalele, sfeşnicele, lingurile şi cupele folosite la jertfele de băutură – tot ce era de aur sau de argint.

20 D os columnas, un mar, y doce bueyes de bronce que estaban debajo de las basas, que hizo el rey Salomón en la Casa del SEÑOR; no se podía pesar el bronce de todos estos vasos.

Cei doi stâlpi, marea, cei doisprezece boi de bronz care erau sub mare şi piedestalele, toate aceste unelte de bronz pe care le făcuse regele Solomon pentru Casa Domnului, aveau o greutate care nu se putea cântări.

21 E n cuanto a las columnas, la altura de una columna era de dieciocho codos, y un hilo de doce codos la rodeaba; y su grueso era de cuatro dedos, de vaciadizo.

În ce priveşte stâlpii, fiecare stâlp era înalt de optsprezece coţi, avea circumferinţa de doisprezece coţi, grosimea de patru degete şi era gol pe dinăuntru.

22 Y el capitel de bronce que estaba sobre ella, era de altura de cinco codos, con una red y granadas en el capitel alrededor, todo de bronce; y lo mismo era lo de la segunda columna con sus granadas.

Fiecare avea deasupra un capitel de bronz. Înălţimea unui capitel era de cinci coţi, capitelul având de jur împrejur o reţea şi rodii, toate din bronz. Al doilea stâlp, cu rodiile lui, era la fel.

23 H abía noventa y seis granadas en cada orden; todas ellas eran cien sobre la red alrededor.

Erau nouăzeci şi şase de rodii pe fiecare parte; toate rodiile aflate de jur împrejurul reţelei erau în număr de o sută.

24 T omó también el capitán de la guardia a Seraías principal sacerdote, y a Sofonías segundo sacerdote, y tres guardas de la puerta.

Căpetenia gărzilor i-a luat prizonieri pe Seraia, preotul conducător, pe Ţefania, următorul preot în rang şi pe cei trei paznici ai porţii.

25 Y de la ciudad tomó un eunuco que era capitán sobre los hombres de guerra, y siete hombres de los continuos del rey, que se hallaron en la ciudad; y al principal escribano de la guerra, que ponía por lista el pueblo de la tierra para la guerra; y sesenta hombres del vulgo de la tierra, que se hallaron dentro de la ciudad.

Din cetate a luat un ofiţer care avea în subordine ostaşi şi încă şapte oameni dintre sfetnicii regelui, care, de asemenea, fuseseră găsiţi în cetate; l-a mai luat pe scribul conducătorului oştirii, care recruta bărbaţi din poporul ţării, şi pe încă şaizeci de bărbaţi din poporul ţării, care fuseseră găsiţi tot în cetate.

26 L os tomó Nabuzaradán, capitán de la guardia, y los llevó al rey de Babilonia a Ribla.

Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, i-a luat şi i-a dus la împăratul Babilonului, la Ribla.

27 Y el rey de Babilonia los hirió, y los mató en Ribla en tierra de Hamat; y Judá fue transportado de su tierra.

Acolo, la Ribla, în ţara Hamat, împăratul Babilonului a pus să fie omorâţi. Astfel a fost dus Iuda în captivitate, departe de ţara lui.

28 E ste es el pueblo que Nabucodonosor hizo transportar: En el año séptimo, tres mil veintitrés judíos:

Iată numărul celor din popor duşi de Nebucadneţar în captivitate: în al şaptelea an: trei mii douăzeci şi trei de iudei;

29 E n el año dieciocho hizo Nabucodonosor, transportar de Jerusalén ochocientas treinta y dos personas.

în al optsprezecelea an al domniei lui Nebucadneţar, a dus în captivitate din Ierusalim opt sute treizeci şi doi de oameni;

30 E l año veintitrés de Nabucodonosor, transportó Nabuzaradán capitán de la guardia, setecientas cuarenta y cinco personas de los judíos; todas las personas son cuatro mil seiscientas.

iar în al douăzeci şi treilea an al domniei lui Nebucadneţar, Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a mai dus în captivitate şapte sute patruzeci şi cinci de iudei. În total, au fost duşi în captivitate patru mii şase sute de oameni. Bunătatea lui Evil-Merodak

31 Y acaeció que en el año treinta y siete de la cautividad de Joaquín rey de Judá, en el mes duodécimo, a los veinticinco del mes, Evil-merodac, rey de Babilonia, en el año primero de su reinado, alzó la cabeza de Joaquín rey de Judá y lo sacó de la casa de la cárcel;

În al treizeci şi şaptelea an de captivitate al lui Iehoiachin, regele lui Iuda, în a douăzeci şi cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodak, împăratul Babilonului, în cel dintâi an al domniei lui, l-a eliberat din temniţă pe Iehoiachin, regele lui Iuda.

32 y habló con él amigablemente, e hizo poner su silla sobre las sillas de los reyes que estaban con él en Babilonia.

I-a vorbit cu bunătate şi i-a dat un loc de cinste mai presus decât cel al regilor care erau cu el în Babilon.

33 Y le hizo mudar las ropas de su cárcel, y comía pan delante de él siempre todos los días de su vida.

Iehoiachin şi-a schimbat hainele de întemniţat şi pentru tot restul vieţii sale a mâncat la masa împăratului.

34 Y continuamente se le daba ración por el rey de Babilonia, cada cosa en su día por todos los días de su vida, hasta el día en que murió.

Împăratul Babilonului s-a îngrijit necurmat de hrana zilnică a lui Iehoiachin în toate zilele vieţii lui, până în ziua morţii acestuia.