1 و َكانَ صِدْقِيّا فِي الحادِيَةِ وَالعِشْرِينَ مِنْ عُمْرِهِ عِنْدَما تَوَلَّى الحُكْمَ. وَحَكَمَ إحدَى عَشْرَةَ سَنَةً فِي مَدينَةِ القُدْسِ. وَكانَ اسْمُ أُمِّهِ حَمِيطَلَ بِنْتَ إرْمِيا مِنْ لِبْنَةَ.

Zedechia era în vârstă de douăzeci şi unu de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Hamutal şi era fiica lui Ieremia din Libna.

2 و َفَعَلَ صِدْقِيّا الشَّرَّ أمامَ اللهِ. وَسارَ عَلَى نَهْجِ يَهُوياكِينَ.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, tot aşa cum făcuse şi Iehoiachim.

3 ف َغَضِبَ اللهُ عَلَى القُدْسِ وَيَهُوذا وَطَرَحَهُمْ بَعِيداً عَنْهُ. وَتَمَرَّدَ صِدقِيّا عَلَى مَلِكِ بابِلَ.

Din pricina mâniei Domnului s-au întâmplat aceste lucruri în Ierusalim şi în Iuda, pe care, în cele din urmă, le-a izgonit din prezenţa Sa. Zedechia s-a răsculat împotriva împăratului Babilonului.

4 ف َجاءَ نَبُوخَذْناصَّرُ، مَلِكُ بابِلَ، وَكُلُّ جَيشِهِ لِمُحارَبَةِ القُدْسِ. وَحاصَرَها وَبَنَى حَولَها حَواجِزَ تُرابِيَّةً. كانَ هَذا فِي اليَوْمِ العاشِرِ مِنَ الشَّهْرِ العاشِرِ مِنَ السَّنَةِ التّاسِعَةِ لِحُكْمِ صِدْقِيّا.

În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadneţar, împăratul Babilonului a înaintat împotriva Ierusalimului cu toată oştirea sa. Ei şi-au aşezat tabăra înaintea cetăţii şi au zidit întărituri de jur împrejurul ei.

5 و َظَلَّ جَيشُ نَبُوخَذْناصَّرَ يُحاصِرُ القُدْسَ حَتَّى السَّنَةِ الحادِيَةَ عَشْرَةَ مِنْ حُكْمِ صِدْقِيّا.

Cetatea a fost în stare de asediu până în cel de-al unsprezecelea an al domniei regelui Zedechia.

6 و َفِي اليَوْمِ التّاسِعِ مِنَ الشَّهْرِ الرّابِعِ مِنْ تِلكَ السَّنَةِ، اشتَدَّتِ المَجاعَةُ فِي المَدِينَةِ حَتَّى لَمْ يَبْقَ طَعامٌ لِلنّاسِ.

În ziua a noua a lunii a patra, foametea din cetate a devenit atât de mare, încât poporul ţării nu mai avea nimic de mâncare.

7 و َتَمَّ اختِراقُ سُورِ المَدِينَةِ، فَهَرَبَ جَميعُ الجُنُودِ فِي تِلْكَ اللَّيلَةِ بِاتِّجاهِ وادِي عَرَبَةَ، عَنْ طَرِيقِ بابٍ سِرِّيٍّ فِي السُّورِ المُزدَوَجِ عَبْرَ بُسْتانِ المَلِكِ، مَعَ أنَّ جُنُودَ البابِلِيِّينَ كانُوا يُحاصِرُونَ المَدِينَةَ.

Atunci s-a pătruns în cetate, astfel că toţi ostaşii au fugit. Ei au ieşit din cetate noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri, de lângă grădina regelui, în timp ce caldeenii înconjurau cetatea. Ei au luat-o pe drumul spre Araba,

8 ف َطارَدَ الجَيشُ البابِلِيُّ المَلِكَ صِدْقِيّا، وَأدرَكُوُهُ بِالقُرْبِ مِنْ سُهُولِ أرِيحا. أمّا جُنُودُ صِدْقِيّا فَتَرَكُوهُ جَمِيعاً وَهَرَبُوا.

însă oştirea caldeenilor l-a urmărit pe regele Zedechia şi l-a ajuns în câmpiile Ierihonului. Toată oştirea lui se împrăştiase de lângă el.

9 ف َأمسَكَ البابِلِيُّونَ المَلِكَ صِدْقِيّا وَاقتادُوهُ إلَى مَلِكِ بابِلَ فِي رِبلَةَ فِي أرْضِ حَماةَ، حَيثُ أعلَنَ مَلِكُ بابِلَ ما صَدَرَ عَلَى صِدْقِيّا مِنْ حُكمٍ.

Ei l-au capturat pe rege şi l-au dus la împăratul Babilonului, la Ribla, în ţara Hamatului. Acesta a rostit o sentinţă împotriva lui.

10 ف َقَتَلَ مَلِكُ بابِلَ أبناءَ صِدْقِيّا أمامَ عَينَيهِ، كَما قَتَلَ جَميعَ رُؤَساءِ يَهُوذا فِي رَبلَةَ.

Acolo, la Ribla, împăratul Babilonului i-a înjunghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui. De asemenea i-a înjunghiat şi pe toţi conducătorii lui Iuda.

11 ث ُمَّ فَقَأ عَينَيَّ صِدْقِيّا وَقَيَّدَهُ بِسِلسِلَتَينِ بُرُونزيَّتَينِ، وَأحضَرَهُ إلَى بابِلَ، وَوَضَعَهُ فِي السِّجنِ إلَى يَومِ مَوتِهِ.

Apoi împăratul Babilonului i-a scos ochii lui Zedechia, l-a legat cu lanţuri de bronz şi l-a dus în Babilon, unde a stat în temniţă până în ziua morţii lui.

12 و َجاءَ نَبُوخَذْناصَّرُ إلَى مَدينَةِ القُدْسِ فِي اليَوْمِ العاشِرِ مِنَ الشَّهْرِ الخامِسِ مِنَ السَّنَةِ التّاسِعَةَ عَشْرَةَ مِنْ حُكْمِهِ لِبابِلَ. وَجاءَ مَعَهُ قائِدُ الحَرَسِ الخاصِّ، وَاسْمُهُ نَبُوزَرادانُ.

În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei împăratului Nebucadneţar, împăratul Babilonului, Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, care era în slujba împăratului Babilonului, a pătruns în Ierusalim.

13 ف َأحرَقَ نَبُوزَرادانُ بَيتَ اللهِ ، وَبَيتَ المَلِكِ، وَكُلَّ بُيُوتِ القُدْسِ، كَما أحرَقَ بُيُوتَ الأغنِياءِ الفَخْمَةِ.

El a dat foc Casei Domnului, palatului regelui şi tuturor caselor din Ierusalim. A dat foc tuturor caselor mari.

14 ث ُمَّ قامَ الجَيشُ البابِلِيُّ تَحتَ إمْرَةِ نَبُوزَرادانَ رَئِيسِ الحَرَسِ بِهَدْمِ السُّورِ المُحِيطِ بِالقُدْسِ.

Toată oştirea caldeenilor, care era împreună cu căpetenia gărzilor, a dărâmat toate zidurile din jurul Ierusalimului.

15 و َسَبَى نَبُوزَرادانُ رَئِيسُ الحَرَسِ إلَى بابِلَ بَعضَ الفُقَراءِ الباقِينَ فِي المَدِينَةِ، وَالفارِّينَ الَّذِينَ سَلَّمُوا أنفُسَهُمْ لِمَلِكِ بابِلَ، مَعَ مَنْ تَبَقَّى مِنَ الحِرَفِيِّينَ.

Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a dus în captivitate o parte din cei mai săraci oameni, poporul care mai rămăsese în cetate, dezertorii care fugiseră la împăratul Babilonului şi restul mulţimii.

16 و َأبقَى نَبُوزَرادانُ فِي المَدِينَةِ بَعضَ الكَرّامِينَ وَالفَلّاحِينَ لِيَهْتَمُّوا بِالأرْضِ.

Totuşi Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a lăsat în ţară câţiva oameni săraci ca să lucreze viile şi câmpurile.

17 و َحَطَّمَ البابِلِيُّونَ كُلَّ ما هُوَ مَصنُوعٌ مِنْ بُرونْزٍ فِي بَيتِ اللهِ. فَكَسَّرُوا الأعمِدَةَ البُرونْزِيَّةَ، وَالعَرَباتِ البُرونْزِيَّةِ، وَالخَزّانَ البُرونْزِيَّ الضَّخْمَ.

Caldeenii au sfărâmat stâlpii de bronz care erau în Casa Domnului, precum şi piedestalele şi „marea“ de bronz care erau în Casa Domnului şi au dus tot bronzul la Babilon.

18 و َنَهَبُوا القُدُورَ وَالمَجارِفَ وَالمِقَصّاتِ وَالمَلاعِقَ وَكُلَّ الآنِيَةِ البُرونْزِيَّةِ المُخَصَّصَةِ لِخِدمَةِ الهَيكَلِ.

Au luat vasele, lopeţile, mucarniţele, potirele, farfuriile şi toate uneltele de bronz cu care se făcea slujba.

19 و َأخَذَ رَئِيسُ الحَرَسِ الأحواضَ وَالمَجامِرِ وَالأقداحَ وَالقُدُورَ، وَالمَناراتِ وَصُحُونِ الذَّبائِحِ. اسْتَولَى عَلَى كُلِّ ما هُوَ مَصنُوعٌ مِنْ ذَهَبٍ أوْ فِضَّةٍ.

Căpetenia gărzilor a mai luat şi lighenele, cădelniţele, cupele, oalele, sfeşnicele, lingurile şi cupele folosite la jertfele de băutură – tot ce era de aur sau de argint.

20 و َأخَذَ العَمُودَينِ وَالحَوضَ وَالثِّيرانَ البُرونْزِيَّةَ الاثْنَي عَشَرَ الَّتِي تَحتَ قَواعِدِ الحَوضِ، وَالعَرَباتِ الَّتِي صَنَعَها المَلِكُ سُلَيْمانُ لِبَيتِ اللهِ. فَكانَ البُرونْزُ المَأخُوذُ مِنْ هَذِهِ الأشْياءِ أثقَلَ مِنْ أنْ يُوزَنَ.

Cei doi stâlpi, marea, cei doisprezece boi de bronz care erau sub mare şi piedestalele, toate aceste unelte de bronz pe care le făcuse regele Solomon pentru Casa Domnului, aveau o greutate care nu se putea cântări.

21 و َكانَ ارتِفاعُ كُلِّ عَمُودٍ ثَمانِيَ عَشْرَةَ ذِراعاً، وَمُحيطُهُ اثنَتَي عَشْرَةَ ذِراعاً. كانَ كُلُّ عَمُودٍ أُسطُوانِيّاً مُجَوَّفاً سَماكَتُهُ أربَعَةُ أصابِعَ.

În ce priveşte stâlpii, fiecare stâlp era înalt de optsprezece coţi, avea circumferinţa de doisprezece coţi, grosimea de patru degete şi era gol pe dinăuntru.

22 و َكانَ تاجُ كُلٍّ مِنَ العَمُودَينِ مَصنُوعاً مِنَ البُرونْزِ، وَارتِفاعُهُ خَمْسَ أذرُعٍ. وَتُحيطُ بِكُلِّ تاجٍ تَعريشَةٌ وَرُمّاناتٌ مَصنُوعَةٌ مِنَ البُرونْزِ.

Fiecare avea deasupra un capitel de bronz. Înălţimea unui capitel era de cinci coţi, capitelul având de jur împrejur o reţea şi rodii, toate din bronz. Al doilea stâlp, cu rodiile lui, era la fel.

23 ف َكانَتْ هُناكَ سِتٌّ وَتِسعُونَ رُمّانَةً مُوَزَّعَةٌ عَلَى الجَوانِبِ. وَمَجمُوعُها مَعَ رُمّاناتِ التَّعريشَةِ مِئَةُ رُمّانَةٍ.

Erau nouăzeci şi şase de rodii pe fiecare parte; toate rodiile aflate de jur împrejurul reţelei erau în număr de o sută.

24 و َأخَذَ نَبُوزَرادانُ مِنَ الهَيكَلِ رَئِيسَ الكَهَنَةِ سَرايا، وَالكاهِنَ الثّانِي صَفَنْيا، وَحُرّاسَ المَدخَلِ الثَّلاثَةَ.

Căpetenia gărzilor i-a luat prizonieri pe Seraia, preotul conducător, pe Ţefania, următorul preot în rang şi pe cei trei paznici ai porţii.

25 و َمِنَ المَدِينَةِ، أخَذَ نَبُوخَذْناصَّرُ قائِداً كانَ مَسْؤُولاً عَنِ الجَيشِ، وَسَبْعَةً مِنْ مُسْتَشارِيِّ المَلِكِ لَمْ يَهرُبُوا مِنَ المَدِينَةِ، وَمَعاوِنُ قائِدِ الجَيشِ – الذي كانَ يُجَنِّدُ عامَّةَ الشَّعبِ – وَسِتِّينَ شَخصاً مِنْ عامَّةِ الشَّعبِ حَدَثَ أنْ كانُوا فِي وَسْطِ المَدِينَةِ.

Din cetate a luat un ofiţer care avea în subordine ostaşi şi încă şapte oameni dintre sfetnicii regelui, care, de asemenea, fuseseră găsiţi în cetate; l-a mai luat pe scribul conducătorului oştirii, care recruta bărbaţi din poporul ţării, şi pe încă şaizeci de bărbaţi din poporul ţării, care fuseseră găsiţi tot în cetate.

26 أ خَذَ نَبُوزَرادانُ هَؤُلاءِ كُلَّهُمْ إلَى مَلِكِ بابِلَ فِي رَبلَةَ.

Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, i-a luat şi i-a dus la împăratul Babilonului, la Ribla.

27 ف َهاجَمَهُمْ مَلِكُ بابِلَ وَقَتَلَهُمْ فِي رَبلَةَ فِي مِنْطَقَةِ حَماةَ. فَسُبِيَ بَنُو يَهُوذا مِنْ أرْضِهِمْ.

Acolo, la Ribla, în ţara Hamat, împăratul Babilonului a pus să fie omorâţi. Astfel a fost dus Iuda în captivitate, departe de ţara lui.

28 ه َذا هُوَ عَدَدُ الشَّعبِ الَّذِي سَباهُ نَبُوخَذْناصَّرُ: فِي السَّنَةِ السّابِعَةِ مِنْ مُلكِهِ: ثَلاثَةُ آلافٍ وَثَلاثَةٌ وَعُشرونَ يَهُودِيّاً.

Iată numărul celor din popor duşi de Nebucadneţar în captivitate: în al şaptelea an: trei mii douăzeci şi trei de iudei;

29 و َفِي السَّنَةِ الثّامِنَةَ عَشْرَةَ مِنْ مُلكِهِ: ثَمانُ مِئَةٍ وَاثنانِ وَثَلاثُونَ شَخصاً مِنَ مَدينَةِ القُدْسِ.

în al optsprezecelea an al domniei lui Nebucadneţar, a dus în captivitate din Ierusalim opt sute treizeci şi doi de oameni;

30 و َفِي السَّنَةِ الثّالِثَةِ وَالعِشرِينَ مِنْ مُلكِ نَبُوخَذْناصَّرَ، سَبَيَ نَبُوزَرادانُ رَئِيسُ الحَرَسِ سَبْعَ مِئَةٍ وَخَمسَةٍ وَأربَعينَ يَهُودِيّاً. فَكانَ جَمِيعُ الَّذِينَ أُخِذُوا إلَى السَّبيِ أربَعَةَ آلافٍ وَسِتَّ مِئَةِ شَخصٍ. إعتاقُ المَلِكِ يَهُوياكِين

iar în al douăzeci şi treilea an al domniei lui Nebucadneţar, Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a mai dus în captivitate şapte sute patruzeci şi cinci de iudei. În total, au fost duşi în captivitate patru mii şase sute de oameni. Bunătatea lui Evil-Merodak

31 و َفِيما بَعْدُ، صارَ أَوِيلُ مَرُودَخُ مَلِكاً عَلَى بابِلَ، وَأطلَقَ سَراحَ يَهُوياكِينَ مِنَ السِّجْنِ. حَدَثَ هَذا فِي السَّنَةِ السّابِعَةِ وَالثَّلاثِينَ مِنْ سَبْيِ يَهُوياكِينَ، فِي اليَوْمِ الخامِسِ وَالعِشْرِينَ مِنَ الشَّهْرِ الثّانِي عَشَرَ لِتَوَلِّي أَوِيلَ مَرُودَخَ حُكْمَهُ.

În al treizeci şi şaptelea an de captivitate al lui Iehoiachin, regele lui Iuda, în a douăzeci şi cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodak, împăratul Babilonului, în cel dintâi an al domniei lui, l-a eliberat din temniţă pe Iehoiachin, regele lui Iuda.

32 و َأحسَنَ أَوِيلُ مَرُودَخُ مُعامَلَةَ يَهُوياكِينَ. وَأعطاهُ مَكانَةً أرفَعَ لِلجُلُوسِ مِنَ المُلُوكِ الآخَرِينَ الَّذِينَ مَعَهُ فِي بابِلَ.

I-a vorbit cu bunătate şi i-a dat un loc de cinste mai presus decât cel al regilor care erau cu el în Babilon.

33 ف َخَلَعَ يَهُوياكِينُ ثِيابَ سِجنِهِ. وَأجلَسَهُ أَوِيلُ مَرُودَخُ عَلَى مائِدَتِهِ. فَكانَ يَأْكُلُ مَعَهُ كُلَّ يَومٍ حَتَّى آخِرِ حَياتِهِ.

Iehoiachin şi-a schimbat hainele de întemniţat şi pentru tot restul vieţii sale a mâncat la masa împăratului.

34 و َهَكَذا كانَ أَوِيلُ مَرُودَخُ يُوَفِّرُ لِيَهُوياكِينَ كُلَّ ما يَحْتاجُ إلَيهِ مِنْ طَعامٍ يُوماً بِيَومٍ، كُلَّ أيّامَ حَياتِهِ الباقِيَةِ، وَحَتَّى مَماتِهِ.

Împăratul Babilonului s-a îngrijit necurmat de hrana zilnică a lui Iehoiachin în toate zilele vieţii lui, până în ziua morţii acestuia.