1 ف َأجابَ صُوفَرُ النَّعْماتِيُّ:

Atunci Ţofar din Naamat a luat cuvântul şi a zis:

2 « هَلْ سَيَمُرُّ هَذا الكَلامُ كُلُّهُ دُونَ جَوابٍ؟ وَهَلْ تَظهَرُ بَراءَةُ الإنسانِ بِكَثرَةِ ثَرْثَرَتِهِ؟

„Să rămână tot acest potop de cuvinte fără răspuns şi toate aceste vorbe multe să fie o dovadă a dreptăţii?

3 ه َلْ يُسْكِتُ كَلامُكَ الفارِغُ السّامِعِينَ؟ وَعِندَما تَسْخَرُ، أفَلَيسَ مَنْ يُخْجِلَكَ؟

Crezi că flecăreala ta va închide gura altora şi că-ţi vei bate joc de alţii fără să te mustre nimeni?

4 ت َقُولُ حُجَجِي صَحِيحَةٌ، وَأنا طاهِرٌ فِي عَينَيكَ يا اللهُ.

Tu zici: «Învăţătura mea e curată şi sunt fără pată în ochii Tăi!»,

5 ل َكِنْ لَيْتَ اللهَ يَتَكَلَّمُ، وَيَتَحَدَّثُ إلَيكَ،

dar de-ar vorbi Dumnezeu, de Şi-ar deschide gura împotriva ta

6 و َيُعلِنُ أسرارَ الحِكْمَةِ لَكَ، لأنَّ لِكُلِّ حُجَّةٍ جانِبَينِ. وَاعلَمْ بِأنَّ اللهَ يُعاقِبُكَ بِأقَلِّ مِمّا تَستَحِقُّ!

şi de ţi-ar arăta tainele înţelepciunii, – căci adevărata înţelepciune are două feţe, – ai şti atunci că Dumnezeu ţi-a iertat mai mult decât meriţi.

7 « أتَظُنُ أنَّكَ تَفهَمُ أعْماقَ اللهِ، أوْ تَصِلُ إلَى المَعرِفَةِ الكامِلَةِ لِلقَدِيرِ؟

Poţi tu să descoperi misterele lui Dumnezeu? Poţi tu să descoperi capătul Celui Atotputernic?

8 ه ِيَ أعلَى مِنَ السَّماواتِ، فَماذا عَساكَ تَفعَلُ؟ وَأعمَقُ مِنَ الهاوِيَةِ، فَماذا تَدرِي عَنها؟

Ele sunt cât înălţimile cerurilor – ce poţi face? Ele sunt mai adânci decât Locuinţa Morţilor – ce poţi şti?

9 ه ِيَ أطوَلُ مِنَ الأرْضِ، وَأعرَضُ مِنَ البَحرِ.

Întinderea lor este mai lungă decât pământul şi mai largă decât marea.

10 « إنْ مَرَّ وَأمسَكَ بِإنسانٍ وَقادَهُ إلَى المَحكَمَةِ، فَمَنْ يَستَطِيعُ أنْ يُقاوِمَهُ؟

Dacă El trece şi întemniţează şi cheamă la judecată, cine-L poate opri?

11 ل أنَّ اللهَ يَعرِفُ أولَئِكَ الباطِلِينَ. حِينَ يَرَى الشَّرَّ، أفَلا يَنتَبِهُ؟

Pentru că El îi cunoaşte pe bărbaţii înşelători, iar când vede răutatea, oare nu va lua seamă?

12 س َيَكتَسِبُ فارِغُ العَقلِ فَهْماً، حِينَ يَلدُ الحِمارُ البَرِّيُّ إنساناً!

Dar un om nătâng nu poate deveni înţelept, după cum nici măgarul sălbatic nu se poate naşte om.

13 « فَإنْ وَجَّهْتَ قَلبَكَ إلَى اللهِ، وَمَدَدْتَ يَدَكَ نَحوَهُ،

Dacă îţi vei îndrepta inima şi îţi vei ridica mâinile spre El,

14 إ ذا نَفَضتَ الشَّرَّ مِنْ يَدِكَ، وَلَمْ تَسمَحْ لِلإثمِ بِأنْ يَسكُنَ بَيتَكَ،

dacă vei înlătura nedreptatea din mâna ta şi nu vei lăsa ca în cortul tău să locuiască răutatea,

15 ف َسَتَرفَعُ وَجهَكَ دُونَ خَجَلٍ مِنْ عَيبٍ، وَسَتَقِفُ آمِناً بِلا خَوفٍ.

atunci îţi vei putea ridica faţa fără să te ruşinezi, vei fi tare şi nu te vei teme.

16 ل أنَّكَ سَتَنسَى ضِيقَكَ، وَلَنْ تَذكُرَهُ إذْ سَيَكُونُ كَميَاهٍ جَارِيَةٍ تَعْبُرُ.

Îţi vei uita necazul şi-ţi vei aminti de ea ca de apele care au trecut.

17 س َتَسْطِعُ الحَياةُ أكثَرَ مِنْ شَمْسِ الظَّهِيرَةِ، وَتَكُونُ ظُلمَتُها كَنُورِ الصَّباحِ.

Viaţa ta va fi mai strălucitoare ca amiaza şi întunericul ei va fi ca dimineaţa.

18 و َتَطمَئِنُّ لأنَّ لَكَ رَجاءً، تَنظُرُ حَولَكَ وَتَنامُ دُونَ هَمٍّ.

Vei fi plin de încredere pentru că va fi nădejde, vei fi păzit şi te vei odihni în siguranţă.

19 و َعِندَما تَضطَجِعُ، لَنْ يُرْهِبَكَ أحَدٌ. سَيطلُبُ عَونَكَ كَثِيرُونَ.

Te vei culca şi nimeni nu te va mai înspăimânta; mulţi vor căuta bunăvoinţa ta.

20 أ مّا عُيُونُ الأشرارِ فَتَبلَى. لَنْ يَجِدُوا مَهْرَباً، وَرَجاؤُهُم الأخِيرُ يَمضِي كَالرِّيحِ.»

Dar ochii celor răi vor cădea de oboseală, orice cale de scăpare va fi pierdută pentru ei şi nădejdea lor e să-şi dea ultima suflare.“