1 و َذَهَبَ أهلُ زِيفٍ إلَى جِبعَةَ لِرُؤيَةِ شاوُلَ. وَقالُوا لَهُ: «إنَّ داوُدَ مُختَبِئٌ فِي تَلِّ حَخِيلَةَ مُقابِلَ يَشِيمُونَ.»

Zifiţii au venit la Saul, la Ghiva şi i-au spus: – David se ascunde pe dealul Hachila, la sud de Ieşimon.

2 ف َجَمَعَ شاوُلُ ثَلاثَةَ آلافِ رَجُلٍ مِنْ أفضَلِ جُنُودِ إسْرائِيلَ. وَنَزَلَ إلَى بَرِّيَّةِ زِيفٍ بَحثاً عَنْ داوُدَ هُناكَ.

Saul s-a ridicat şi s-a dus în pustia Zif împreună cu trei mii de bărbaţi aleşi ai lui Israel, ca să-l caute acolo pe David.

3 و َعَسكَرَ شاوُلُ عَلَى الطَّرِيقِ إلَى تَلِّ حَخِيلَةَ مُقابِلَ يَشِيمُونَ. وَكانَ داوُدُ فِي الصَّحراءِ. وَوَصَلَهُ خَبَرُ أنَّ شاوُلَ قَدْ خَرَجَ إلَى البَرِّيَّةِ لِيُلاحِقَهُ.

Şi-a aşezat tabăra lângă drum, pe dealul Hachila, care se află la sud de Ieşimon. David era în pustie. Când a văzut că Saul a venit după el în pustie,

4 ف َأرسَلَ داوُدُ جَواسِيسَ لِيَتَحَقَّقَ مِنْ خَبَرِ عَودَةِ شاوُلَ لِمُطارَدَتِهِ.

David a trimis iscoade şi a aflat că într-adevăr Saul venise.

5 ث ُمَّ ذَهَبَ داوُدُ إلَى حَيثُ عَسْكَرَ شاوُلُ. فَرَأى أينَ كانَ شاوُلُ وَأبْنَيْرُ، قائِدُ الجَيشِ، نائِمَينِ. فَكانَ شاوُلُ نائِماً فِي وَسَطِ دائِرَةٍ مِنْ رِجالٍ مُحِيطِينَ بِهِ.

Atunci David s-a ridicat şi a venit la locul în care îşi aşezase Saul tabăra. David a văzut astfel locul în care era culcat Saul şi Abner, fiul lui Ner, conducătorul oştirii lui Saul. Saul era culcat înăuntrul taberei, iar oştirea era aşezată în jurul său.

6 ف َقالَ داوُدُ لِأخِيمالِكَ الحِثِّيِّ وَأبِيشايَ بْنِ صُرُوِيَّةَ أخِي يُوآبَ: «مَنْ مِنكُما مُستَعِدٌّ لِلنُّزُولِ مَعِي إلَى المُخَيَّمِ فَنُهاجِمَ شاوُلَ؟» فَقالَ أبِيشايُ: «أنا أذْهَبُ مَعَكَ.»

Atunci David i-a întrebat pe hititul Ahimelek şi pe Abişai, fiul Ţeruiei, fratele lui Ioab: – Cine va coborî împreună cu mine în tabăra lui Saul? – Eu voi coborî cu tine, i-a răspuns Abişai.

7 ف َلَمّا حَلَّ اللَّيلُ، دَخَلَ داوُدُ وَأبِيشايُ مُعَسكَرَ شاوُلَ. وَكانَ شاوُلُ نائِماً فِي وَسَطِ دائِرَةٍ مِنَ الرِّجالِ، وَرُمْحُهُ مَغرُوزٌ فِي الأرْضِ قُرْبَ رَأْسِهِ. وَكانَ أبْنَيْرُ وَالجُنُودُ الآخَرُونَ نائِمِينَ حَولَ شاوُلَ.

Astfel, David şi Abişai au plecat noaptea spre tabără. Saul dormea înăuntrul taberei, cu suliţa înfiptă în pământ, la capul său. Abner şi oştirea erau culcaţi în jurul lui.

8 ف َقالَ أبِيشايُ لِداوُدَ: «اليَومَ أوقَعَ اللهُ عَدُوَّكَ بَينَ يَدَيكَ، فَدَعنِي أُثَبِّتُ شاوُلَ فِي الأرْضِ بِرُمحِهِ بِضَربَةٍ واحِدَةٍ لا غَيرَ!»

Abişai i-a zis lui David: – Dumnezeu l-a dat astăzi pe duşmanul tău în mâna ta. Lasă-mă, te rog, să-l ţintuiesc cu suliţa de pământ, cu o singură lovitură, fără să mai fie nevoie de a doua.

9 ل َكِنَّ داوُدَ قالَ لِأبِيشايَ: «لا تَقتُلْهُ! فَهَلْ يَقتُلُ أحَدٌ المَلِكَ الَّذِي مَسَحَهُ اللهُ وَلا يُعاقَبُ؟

David însă i-a zis lui Abişai: – Nu-l ucide! Căci, cine ar putea să se atingă de unsul Domnului şi să fie fără vină?

10 ل ِي يَقِينٌ فِي اللهِ الحَيِّ، بِأنَّ اللهَ سَيَضْرِبُهُ. رُبَّما يَمُوتُ مِيتَةً طَبِيعِيَّةً، وَرُبَّما يُقتَلُ فِي مَعرَكَةٍ.

Apoi a adăugat: – Viu este Domnul, că Domnul îl va lovi. Fie îi va sosi timpul şi va muri, fie va intra în luptă şi va pieri.

11 ل َكِنِّي أُصَلِّي أنْ لا يَسمَحَ اللهُ بِأنْ أقتُلَ بِنَفسِي المَلِكَ الَّذِي مَسَحَهُ اللهُ. وَالآنَ خُذِ الرُّمحَ وَجَرَّةَ الماءِ اللَّذَين عِندَ رَأْسِهِ، وَلْنَمضِ.»

Să mă ferească Domnul să mă ating de unsul Său. Acum însă ia suliţa care se află la capul lui şi urciorul cu apă şi să plecăm.

12 ف َأخَذَ داوُدُ الرُّمحَ وَجَرَّةَ الماءِ اللَّذَينِ عِندَ رَأْسِ شاوُلَ، ثُمَّ غادَرَ هُوَ وَأبِيشايُ المُعَسكَرَ. وَلَمْ يَعرِفْ أحَدٌ بِما حَدَثَ، وَلَمْ يَنتَبِهْ أحَدٌ إلَى ما حَدَثَ بَلْ إنَّ أحَداً لَمْ يَصْحُ. فَقَدْ نامَ شاوُلُ وَكُلُّ جُنُودِهِ لِأنَّ اللهَ قَدْ أوقَعَ عَلَيهِمْ نَوماً عَمِيقاً. داوُدُ يَعفُو عَنْ شاوُلَ ثانِيَةً

David a luat suliţa şi urciorul cu apă de la capul lui Saul şi au plecat. Nimeni n-a văzut şi n-a ştiut nimic şi nimeni nu s-a trezit pentru că toţi dormeau, căci un somn adânc de la Domnul căzuse peste ei.

13 و َعَبَرَ داوُدُ إلَى الجانِبِ الآخَرِ مِنَ الوادِي. وَوَقَفَ عَلَى رَأْسِ الجَبَلِ مُقابِلَ مُعَسْكَرِ شاوُلَ. وَكانَ مُعَسْكَرا داوُدَ وَشاوُلَ بَعِيدَينِ أحَدُهُما عَنِ الآخَرِ.

David a trecut pe partea cealaltă şi a stat pe vârful dealului, la distanţă; între ei se afla o suprafaţă mare.

14 و َنادَى داوُدُ عَلَى الجَيشِ وَعَلَى أبْنِيْرَ بْنِ نَيْرٍ: «أجِبْنِي يا أبْنَيْرُ!» فَأجابَ أبْنَيْرُ: «مَنْ أنتَ؟ وَلِماذا تُنادِي عَلَى المَلِكِ؟»

Apoi David a strigat către popor şi l-a chemat pe Abner, fiul lui Ner, zicând: – Abner, nu răspunzi? Abner a răspuns: – Cine-l strigă pe rege?

15 ف َقالَ داوُدُ: «ألَستَ رَجُلاً؟ مَنْ مِثلُكَ بَيْنَ رِجالِ إسْرائِيلَ؟ فَلِماذا لَمْ تَحْرُسْ مَولاكَ المَلِكَ؟ فَقَدْ دَخَلَ شَخْصٌ مِنْ عامَّةِ النّاسِ مُعَسكَرَكَ لِيَقتُلَ مَولاكَ المَلِكَ.

– Ce bărbat eşti tu? i-a zis David lui Abner. Cine este ca tine în Israel? De ce nu ai vegheat asupra stăpânului tău, regele, pentru că cineva din popor a venit ca să-l ucidă?

16 أ نْتَ مُهْمِلٌ! أُقسِمُ بِاللهِ الحَيِّ، إنَّكَ تَسْتَحِقُّ المَوْتَ، أنْتَ وَكُلَّ رِجالِكَ. لِأنَّكَ لَمْ تَحمِ مَولاكَ المَلِكَ الَّذِي مَسَحَهُ اللهُ. وَالآنَ أينَ رُمْحُ المَلِكِ وَجَرَّةُ الماءِ اللَّذَينِ كانا عِندَ رَأْسِهِ؟»

Nu este bine ceea ce ai făcut. Viu este Domnul că meritaţi moartea, voi, cei care nu aţi vegheat asupra stăpânului vostru, asupra unsului Domnului. Vezi acum unde este suliţa regelui şi urciorul cu apă, care se afla lângă capul lui?

17 ف َمَيَّزَ شاوُلُ صَوتَ داوُدَ فَقالَ: «أهَذا أنتَ يا ابنِيَ داوُدَ؟» فَأجابَ داوُدُ: «نَعَمْ هَذا أنا يا سَيِّدِي المَلِكُ.

Saul a recunoscut vocea lui David şi a zis: – Tu eşti fiul meu David? David a răspuns: – Da, rege, stăpânul meu, eu sunt.

18 ل ِماذا تُطارِدُنِي يا سَيِّدِي؟ بِماذا أسَأْتُ أوْ أذنَبْتُ إلَيكَ؟

Apoi a continuat: De ce îl urmăreşte stăpânul meu pe slujitorul său? Ce am făcut rău, de ce rău mă fac vinovat?

19 ا سْتَمِعْ إلَيَّ يا مَولايَ المَلِكَ. إنْ كانَ اللهُ قَدْ دَفَعَكَ إلَى أنْ تَغضَبَ عَلَيَّ، فَإنِّي سَأُقَدِّمُ لَهُ ذَبِيحَةً. لَكِنْ إنْ كانَ بَشَرٌ، فَإنِّي أسألُ اللهَ أنْ يَلعَنَهُمْ. فَهُمُ أجبَرُونِي اليَومَ عَلَى هَجرِ الأرْضِ الَّتِي أعطانِي إيّاها اللهُ ، وَأرسَلُونِي لأخْدِمَ آلِهَةً أُخْرَى.

Acum, să asculte stăpânul meu, regele, cuvintele slujitorului său: dacă Domnul este Cel Care te întărâtă împotriva mea, atunci să primească o jertfă; însă dacă sunt oamenii, atunci să fie blestemaţi înaintea Domnului, căci ei mă izgonesc astăzi pentru a nu mai avea parte în moştenirea Domnului, zicând: „Du-te, slujeşte altor dumnezei!“

20 ف َلا تَسْمَحْ بِأنْ يُراقَ دَمِي بَعِيداً عَنْ حَضرَةِ اللهِ. ها قَدْ خَرَجْتَ وَأنتَ مَلِكُ إسْرائِيلَ لِتُطارِدَ بَرغُوثاً! تُطارِدُنِي كَصَيّادٍ يُطارِدُ الحَجَلَ فِي الجِبالِ.»

Acum, să nu-mi cadă sângele la pământ departe de faţa Domnului, căci regele a ieşit în căutarea unui singur purice, ca unul care urmăreşte o potârniche în munţi.

21 ف َقالَ شاوُلُ: «يا ابنِي داوُدَ! قَدْ أسَأْتُ إلَيكَ، فارجِعْ. اليَومَ أنتَ أرَيتَنِي كَمْ حَياتِي عَزِيزَةٌ عِندَكَ. وَلِهَذا لَنْ أُؤذِيَكَ. أنا تَصَرَّفتُ بِحَماقَةٍ، وَابتَعَدتُ كَثِيراً عَنِ الصَّوابِ.»

– Am păcătuit! a zis Saul. Întoarce-te, fiul meu David, pentru că nu-ţi voi mai face rău; înţeleg că ai pus preţ pe viaţa mea în ziua aceasta. M-am purtat ca un nebun şi am greşit foarte mult.

22 ف َأجابَ داوُدُ: «ها هُوَ رُمحُ المَلِكِ. فَليَأْتِ واحِدٌ مِنْ رِجالِكَ وَيَأْخُذْهُ.

David a răspuns: – Aici este suliţa regelui. Să vină unul dintre tineri şi s-o ia.

23 و َتَذَكَّرْ أنَّ اللهَ يُكافِئُ كُلَّ واحِدٍ عَلَى ما يَفعَلُهُ، يُكافِئُهُ بِالخَيْرِ عَلَى الخَيرِ، وَيُجازِيهِ بِالعِقابِ عَلَى الشَّرِّ. لَقَدْ أوقَعَكَ اللهُ بَينَ يَدَيَّ هَذا اليَومَ، لَكِنِّي لَمْ أشَأْ أنْ أُؤذِيَ المَلِكَ الَّذِي مَسَحَهُ اللهُ.

Domnul răsplăteşte fiecăruia după dreptatea şi credincioşia lui. El te-a dat astăzi în mâna mea, însă eu n-am vrut să mă ating de unsul Domnului.

24 أ رَيْتُكَ اليَومَ كَمْ حَياتُكَ عَزِيزَةٌ عِندِي. كَذَلِكَ حَياتِي عَزِيزَةٌ عِندَ اللهِ ، وَسَيُخَلِّصُنِي مِنْ كُلِّ ضِيقٍ.»

Fie ca, după cum eu am preţuit astăzi viaţa ta, tot aşa să preţuiască şi Domnul viaţa mea şi El să mă izbăvească din toate necazurile.

25 ف َقالَ شاوُلُ لِداوُدَ: «مُبارَكٌ أنتَ يا ابنِي داوُدَ. أنتَ سَتَصنَعُ أُمُوراً كَثِيرَةً وَسَتَنجَحُ فِيها.» فَمَضَى داوُدُ فِي طَرِيقِهِ، وَرَجِعَ شاوُلُ إلَى بَيتِهِ.

– Fii binecuvântat, fiul meu David, i-a zis Saul. Cu siguranţă, vei face lucruri mari şi vei avea izbândă. Apoi David a plecat pe drumul său, iar Saul s-a întors acasă.