1 و َكانَ فِي مَدِينَةِ قَيصَرِيَّةَ رَجُلٌ اسْمُهُ كَرنِيليُوسُ، وَهُوَ ضابِطٌ رومانِيٌّ فِي كَتِيبَةٍ يُطلَقُ عَلَيها الكَتِيبَةُ الإيطالِيَّةُ.

În Cezareea era un om pe nume Corneliu, un centurion din cohorta numită „Italiana“.

2 ك انَ كَرنِيليُوسُ تَقِيّاً يَخافُ اللهَ هُوَ وَعائِلَتُهُ كُلُّها، وَكانَ يَتَصَدَّقُ بِسَخاءٍ عَلَى الفُقَراءِ، وَيُصَلِّي إلَى اللهِ دائِماً.

Era evlavios şi temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii poporului şi se ruga mereu lui Dumnezeu.

3 و َنَحْوَ السّاعَةِ الثّالِثَةِ مِنْ بَعدِ الظُّهرِ، رَأى كَرنِيليُوسُ فِي رُؤيا مَلاكاً مِنْ عِندِ اللهِ يَدْخُلُ عَلَيهِ وَيَقولُ لَهُ: «يا كَرنِيليُوسُ!»

Într-o zi, cam pe la ceasul al nouălea, a văzut clar, într-o viziune, pe un înger al lui Dumnezeu intrând la el şi spunându-i: – Corneliu!

4 ف َحَدَّقَ كَرنِيليُوسُ فِيهِ بِخَوفٍ وَقالَ: «ما الأمرُ يا سَيِّدُ؟» فَقالَ لَهُ المَلاكُ: «صَلَواتُكَ وَصَدَقاتُكَ لَيسَتْ خافِيَةً عَنِ اللهِ.

Corneliu s-a uitat ţintă la el şi s-a înspăimântat. El a zis: – Ce este, domnule? Îngerul i-a spus: – Rugăciunile şi milosteniile tale s-au suit înaintea lui Dumnezeu, ca o jertfă de aducere-aminte.

5 و َالآنَ أرسِلْ رِجالاً إلَى بَلدَةِ يافا وَاَسْتَدْعِ رَجُلاً اسْمُهُ سِمعانُ، وَيُدعَى أيضاً بُطرُسَ.

Acum, trimite nişte bărbaţi la Iafo şi cheamă-l pe Simon, cel care mai este numit şi Petru.

6 إ نَّهُ ضَيفٌ عَلَى دَبّاغٍ اسْمُهُ سِمعانُ، بَيتُهُ عِندَ البَحرِ.»

El găzduieşte la Simon, un tăbăcar, a cărui casă este lângă mare.

7 ف َلَمّا مَضَى المَلاكُ الَّذِي كَلَّمَهُ، استَدعَى اثْنَينِ مِنْ خُدّامِهِ وَجُندِيّاً تَقِيّاً مِنْ مُرافِقِيهِ،

Cum a plecat îngerul care-i vorbise, Corneliu a chemat doi din slujitorii săi din casă şi un soldat evlavios, care-i era devotat tot timpul,

8 و َشَرَحَ لَهُمْ كُلَّ ما حَصَلَ، وَأرسَلَهُما إلَى يافا.

şi, după ce le-a istorisit totul, i-a trimis la Iafo. Viziunea lui Petru

9 و َفِي اليَومِ التّالِي، وَبَينَما كانُوا يَقتَرِبُونَ مِنَ البَلدَةِ، صَعِدَ بُطرُسُ إلَى السَّطحِ عِندَ الظُّهرِ تَقرِيباً لِيُصَلِّيَ.

În ziua următoare, în timp ce ei erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit pe acoperiş să se roage pe la ceasul al şaselea.

10 ف َأحَسَّ بِالجُوعِ وَأرادَ أنْ يَأكُلَ. وَبَينَما كانُوا يُعِدُّونَ الطَّعامَ، راحَ فِي حالَةِ سُباتٍ.

I s-a făcut foame şi a vrut să mănânce. În timp ce-i pregăteau masa, a căzut într-o răpire sufletească.

11 و َرَأى السَّماءَ مَفتُوحَةً، وَرَأى شَيئاً يُشبِهُ قِطعَةَ قُماشٍ كَبِيرَةً مُدَلّاةً مِنْ أطرافِها الأربَعَةِ إلَى الأرْضِ.

A văzut cerul deschis şi ceva ca o pânză mare fiind coborâtă pe pământ de cele patru colţuri.

12 و َكانَ فِيها كُلُّ أنواعِ بَهائِمِ الأرْضِ وَزَواحِفِها وَطُيُورِ السَّماءِ.

În ea se aflau tot felul de patrupede, animale mici ale pământului şi păsări ale cerului.

13 ث ُمَّ قالَ لَهُ صَوتٌ: «هَيّا يا بُطرُسُ، اذبَحْ وَكُلْ!»

Un glas i-a vorbit astfel: – Petru, ridică-te, înjunghie şi mănâncă!

14 ف َقالَ بُطرُسُ: لَنْ أفعَلَ هَذا يا رَبُّ! فَأنا لَمْ آكُلْ يَوماً شَيئاً مُحَرَّماً أوْ نَجِساً.»

Însă Petru a zis: – În nici un caz, Doamne! Căci niciodată n-am mâncat ceva pângărit sau necurat!

15 ف َقالَ لَهُ الصَّوتُ مَرَّةً ثانِيَةً: «ما طّهَّرَهُ اللهُ، لا تُحَرِّمُهُ أنتَ!»

Glasul i-a vorbit din nou, a doua oară: – Ceea ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti pângărit!

16 و َحَدَثَ هَذا ثَلاثَ مَرّاتٍ. وَفِي الحالِ رُفِعَ ذَلِكَ الشِّيءُ إلَى السَّماءِ.

Lucrul acesta s-a întâmplat de trei ori; apoi, imediat pânza a fost luată la cer.

17 ف َراحَ بُطرُسُ يُفَكِّرُ تَفكِيراً عَمِيقاً فِي مَعنَى الرُّؤيا الَّتِي رَآها. وَفِي هَذِهِ الأثناءِ، كانَ الرِّجالُ الَّذِينَ أرسَلَهُمْ كَرنِيليُوسُ يَسألُونَ عَنْ بِيتِ سِمعانَ، وَصارُوا واقِفِينَ بِالبابِ.

În timp ce Petru era preocupat de înţelesul acestei viziuni, iată că bărbaţii trimişi de Corneliu aflaseră unde este casa lui Simon şi stăteau la poartă,

18 ف َنادُوا يَسألُونَ إنْ كانَ سِمعانُ الَّذِي يُدْعَىْ بُطرُسَ ضَيفاً هُناكَ.

întrebând cu glas tare dacă Simon, care mai este numit şi Petru, găzduieşte acolo.

19 و َبَينَما كانَ بُطرُسُ ما يَزالُ يُفَكِّرُ فِي الرُّؤيا، قالَ لَهُ الرُّوحُ: «ها إنَّ ثَلاثَةَ رِجالٍ يَبحَثُونَ عَنكَ،

În timp ce Petru încă se gândea la viziune, Duhul i-a zis: „Iată că te caută trei bărbaţi;

20 ف َانهَضْ وَانزِلْ إلَى الطّابِقِ السُّفلِيِّ، وَاذْهَبْ مَعَهُم دُونَ أيِّ تَرَدُّدٍ، لِأنِّي أنا أرسَلْتُهُمْ.»

ridică-te deci, coboară şi du-te cu ei fără să faci deosebire, pentru că Eu i-am trimis.“

21 ف َنَزَلَ بُطرُسُ وَقالَ لِلرِّجالِ: «أنا الرَّجُلُ الَّذِي تَبحَثُونَ عَنْهُ. فَلِماذا جِئتُمْ؟»

Aşadar, Petru a coborât la bărbaţii aceia şi le-a zis: – Eu sunt cel pe care-l căutaţi. Care este motivul pentru care aţi venit?

22 ق الُوا: «أرسَلَنا الضّابِطُ كَرنِيليُوسُ. وَهُوَ رَجُلٌ صالِحٌ يَخافُ اللهَ، وَيَحتَرِمُهُ كُلُّ اليَهُودِ. وَقَدْ أمَرَهُ مَلاكٌ مُقَدَّسٌ أنْ يَدعُوَكَ إلَى بَيتِهِ، وَيَسمَعَ ما لَدَيكَ مِنْ كَلامٍ.»

Ei i-au răspuns: – Centurionul Corneliu, om drept, temător de Dumnezeu şi vorbit de bine prin tot neamul iudeilor, a fost înştiinţat printr-un înger sfânt să trimită să te cheme în casa lui şi să audă cuvinte de la tine.

23 ف َدَعاهُمْ بُطرُسُ لِلدُّخُولِ وَاسْتَضافَهُمْ فِي تِلكَ اللَّيلَةِ. وَفِي اليَومِ التّالِي استَعَدَّ وَذَهَبَ مَعَهُمْ. وَذَهَبَ مَعَهُ بَعضُ الإخوَةِ مِنْ بَلدَةِ يافا.

Petru deci i-a invitat înăuntru şi i-a găzduit. Petru, acasă la Corneliu În ziua următoare s-a sculat şi a plecat împreună cu ei; l-au însoţit şi unii dintre fraţii din Iafo.

24 و َفِي اليَومِ التّالِي، وَصَلَ إلَى مَدِينَةِ قَيصَرِيَّةَ. وَكانَ كَرنِيليُوسُ فِي انتِظارِهِمْ وَقَدْ جَمَعَ أقارِبَهُ وَأصدِقاءَهُ المُقَرَّبِينَ.

O zi mai târziu au ajuns în Cezareea. Corneliu îi aştepta împreună cu rudele şi prietenii apropiaţi pe care-i invitase.

25 و َعِندَما دَخَلَ بُطرُسُ، استَقبَلَهُ كَرنِيليُوسُ وَألقَى بِنَفسِهِ عِندَ قَدَمَيهِ وَسَجَدَ لَهُ.

Pe când dădea Petru să intre în casă, Corneliu l-a întâmpinat, a căzut la picioarele lui şi i s-a închinat.

26 ل َكِنَّ بُطرُسَ أقامَهُ وَقالَ لَهُ: «انهَضْ! ما أنا إلّا بَشَرٌ!»

Petru însă l-a ridicat, zicând: – Ridică-te! Şi eu sunt tot om!

27 و َدَخَلَ بُطرُسُ وَهُوَ يَتَحَدَّثُ إلَيهِ، فَوَجَدَ أشخاصاً كَثِيرِينَ مُجتَمِعِينَ.

Şi, continuând să vorbească cu el, a intrat înăuntru, unde a găsit mulţi oameni care se adunaseră.

28 ف َقالَ لَهُمْ بُطرُسُ: «أنتُمْ تَعرِفُونَ أنَّهُ مُحَرَّمٌ عَلَى اليَهُودِيِّ أنْ يُخالِطَ أوْ يَزُورَ أحَداً غَيرَ يَهودِيٍّ. لَكِنَّ اللهَ أرانِي أنَّهُ لا يَنبَغِي أنْ أعتَبِرَ أيَّ إنسانٍ نَجِساً.

El le-a zis: – Ştiţi că unui iudeu îi este interzis de Lege să se asocieze sau să viziteze un străin, dar Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc pe nici un om pângărit sau necurat.

29 ف َلَمّا دَعَوتُمُونِي، جِئتُ دُونَ أيِّ اعتِراضٍ. وَلِهَذا فَإنِّي أسألُكُمْ، لِماذا أرْسَلْتُمْ فِي طَلَبِي؟»

De aceea am venit fără ezitare când s-a trimis după mine. Vă întreb deci, cu ce scop aţi trimis după mine?

30 ف َقالَ كَرنِيليُوسُ: «قَبلَ أربَعَةِ أيّامٍ كُنتُ فِي بَيتِي أُصَلِّي فِي مِثلِ هَذا الوَقتِ، أيِ السّاعَةِ الثّالِثَةِ. وَفَجأةً وَقَفَ رَجُلٌ أمامِي بِمَلابِسَ بَرّاقَةً

Corneliu a zis: – Cu patru zile în urmă, eram în casa mea şi mă rugam chiar în ceasul acesta, ceasul al nouălea. Şi iată că un om îmbrăcat în haine strălucitoare a stat înaintea mea

31 و َقالَ: ‹يا كَرنِيليُوسُ، سَمِعَ اللهُ صَلاتَكَ، وَلَمْ تَخفَ عَنهُ صَدَقاتُكَ.

şi a zis: „Corneliu, rugăciunea ta a fost ascultată şi milosteniile tale au fost amintite înaintea lui Dumnezeu.

32 ف َأرسِلْ رِجالاً إلَى بَلدَةِ يافا، وَادعُ سِمعانَ الَّذِي يُدعَى بُطرُسَ لِلمَجِيءِ إلَى هُنا. فَهُوَ نازِلٌ فِي بَيتِ سِمعانَ الدَّبّاغِ قُربَ البَحرِ.›

Prin urmare, trimite la Iafo şi cheamă-l pe Simon, care mai este numit şi Petru; el găzduieşte în casa lui Simon, un tăbăcar, lângă mare (; când va veni el, îţi va vorbi).

33 ف َأرسَلْتُ فَوراً فِي طَلَبِكَ. وَأنتَ تَلَطَّفتَ بِالمَجِيءِ. فَها نَحنُ جَمِيعاً فِي حَضْرَةِ اللهِ لِنَسمَعَ ما أمَرَكَ بِهِ الرَّبُّ بِأنْ تَقُولَهُ.» بُطرُسُ يَتَحَدَّثُ فِي بَيتِ كَرنِيليُوس

Am trimis deci imediat la tine şi ai făcut bine că ai venit. Acum deci noi toţi suntem prezenţi aici, înaintea lui Dumnezeu, ca să auzim tot ce ţi-a poruncit Domnul!

34 ث ُمَّ بَدَأ بُطرُسُ يَتَحَدَّثُ فَقالَ لَهُمْ: «لَقَدْ فَهِمتُ الآنَ تَماماً أنَّ اللهَ لا يُمَيِّزُ بَينَ النّاسِ،

Atunci Petru a luat cuvântul şi a zis: – Într-adevăr, înţeleg acum că Dumnezeu nu este părtinitor,

35 ب َلْ إنَّهُ يَقْبَلُ كُلَّ مَنْ يَتَّقيهِ وَيَفعَلُ الصَّوابَ مِنْ أيِّ شَعبٍ كانَ.

ci că, în orice neam, cel ce se teme de El şi lucrează dreptate este primit de El.

36 و َهَذِهِ هِيَ الرِّسالَةُ الَّتِي أرسَلَها لِبَنِي إسرائِيلَ، مُنادِياً بِبِشارَةِ السَّلامِ مِنْ خِلالِ يَسُوعَ المَسِيحِ، الَّذِي هُوَ رَبُّ كُلِّ البَشَرِ.

El a trimis fiilor lui Israel Cuvântul, vestind Evanghelia păcii prin Isus Cristos, Care este Domnul tuturor.

37 « فَأنتُمْ تَعرِفُونَ ما حَدَثَ فِي كُلِّ اليَهُودِيَّةِ، بَدءاً مِنَ الجَلِيلِ بَعدَ المَعمُودِيَّةِ الَّتِي نادَى بِها يُوحَنّا.

Voi ştiţi ce s-a întâmplat prin toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul predicat de Ioan:

38 و َقَدْ سَمِعْتُمْ عَنْ يَسُوعَ النّاصِرِيَّ وَكَيفَ أنَّ اللهَ مَسَحَهُ بِالرُّوحِ القُدُسِ وَبِقُوَّةٍ. وَتَعرِفُونَ كَيفَ أنَّهُ كانَ يَتَجَوَّلُ فاعِلاً الخَيرَ وَشافِياً كُلَّ الَّذِينَ تَسَلَّطَ عَلَيهِمْ إبلِيسُ، لِأنَّ اللهَ كانَ مَعَهُ.

cum Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, Care mergea pretutindeni, făcând bine şi vindecându-i pe toţi cei ce erau asupriţi de diavolul, căci Dumnezeu era cu El.

39 « وَنَحنُ شُهُودٌ لِكُلِّ ما فَعَلَهُ فِي دِيارِ اليَهُودِ وَفِي القُدسِ. وَقَدْ قَتَلُوهُ بِأنْ عَلَّقُوهُ عَلَى خَشَبَةٍ.

Noi suntem martori ai tuturor lucrurilor pe care le-a făcut El în ţara iudeilor şi în Ierusalim; El este Cel pe Care ei L-au omorât, atârnându-L pe lemn.

40 ل َكِنَّ اللهَ أقامَهُ وَأظهَرَهُ فِي اليَومِ الثّالِثِ.

Pe El, Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi a îngăduit să Se facă văzut,

41 و َهوَ لَمْ يَظهَرْ لِلْجَمِيعِ، بَلْ ظَهَرَ لِشُهُودٍ اختارَهُمُ اللهُ مُسبَقاً. فَقَدْ ظَهَرَ لَنا نَحنُ الَّذِينَ أكَلنا وَشَرِبنا مَعَهُ بَعدَ أنْ قامَ مِنَ المَوتِ.

nu întregului popor, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat şi am băut împreună cu El după ce a înviat dintre cei morţi.

42 « وَأمَرَنا بِأنْ نُبَشِّرَ النّاسَ وَنَشهَدَ أنَّهُ هُوَ الَّذِي عَيَّنَهُ اللهُ لِكَيْ يَدِينُ الأحياءَ وَالأمواتَ.

El ne-a poruncit să predicăm poporului şi să depunem mărturie că El este Cel desemnat de Dumnezeu ca Judecător al celor vii şi al celor morţi.

43 و َكُلُّ الأنبِياءِ يَشهَدُونَ بِإنَّ كُلَّ مَنْ يُؤمِنُ بِهِ يَنالُ غُفرانَ الخَطايا بِاسْمِهِ.» الرُّوحُ القُدُسُ يَحِلُّ عَلَى غَيرِ اليَهُود

Toţi profeţii depun mărturie despre El, şi anume că oricine crede în El primeşte, prin Numele Lui, iertarea de păcate.

44 و َبَينَما كانَ بُطرُسُ ما يَزالُ يَتَكَلَّمُ بِهَذِهِ الأُمُورِ، حَلَّ الرُّوحُ القُدُسُ عَلَى كُلِّ الَّذِينَ كانُوا يَسمَعُونَ الرِّسالَةَ.

În timp ce rostea Petru aceste cuvinte, Duhul Sfânt S-a coborât peste toţi cei ce ascultau Cuvântul.

45 ف َدُهِشَ المُؤمِنُونَ اليَهُودُ الَّذِينَ جاءُوا مَعَ بُطرُسَ، لِأنَّ عَطِيَّةَ الرُّوحِ القُدُسِ قَدِ انسَكَبَتْ عَلَى غَيرِ اليَهُودِ أيضاً.

Credincioşii circumcişi care veniseră cu Petru au rămas uluiţi de faptul că darul Duhului Sfânt fusese turnat şi peste neamuri.

46 ف َقَدْ سَمِعُوهُمْ يَتَكَلَّمُونَ بِلُغاتٍ مُختَلِفَةٍ وَيُسَبِّحُونَ اللهَ. حينَئِذٍ قالَ بُطرُسُ:

Căci îi auzeau vorbind în limbi şi preamărindu-L pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis:

47 « أيَقدِرُ أحَدٌ أنْ يَمنَعَ الماءَ عَنْ هَؤُلاءِ النّاسِ لِكَي يَتَعَمَّدُوا؟ فَهُمْ قَدْ قَبِلُوا الرُّوحَ القُدُسَ مِثلَنا.»

„Oare poate opri cineva apa să nu fie botezaţi aceştia, care au primit Duhul Sfânt ca şi noi?!“

48 ف َأمَرَهُمْ بِأنْ يَتَعَمَّدُوا بِاسْمِ يَسُوعَ المَسِيحِ، ثُمَّ طَلَبُوا مِنهُ أنْ يَبقَى مَعَهُمْ عِدَّةَ أيّامٍ.

Şi a poruncit să fie botezaţi în Numele lui Isus Cristos. Atunci l-au rugat să mai rămână câteva zile la ei.