1 ل َمْ يَكُنْ فِي ذَلِكَ الوَقتِ، مَلِكٌ عَلَى إسْرائِيلَ. وَفِي ذَلِكَ الوَقتِ، كانَتْ قَبِيلَةُ دانَ تَسْعَى لِلحُصُولِ عَلَى أراضٍ تَسْكُنُ فِيها. إذْ لَمْ تَكُنْ حَتَّى ذَلِكَ الوَقْتِ قَدْ خُصِّصَتْ أراضٍ لَها بَينَ قَبائِلِ إسْرائِيلَ.

În zilele acelea nu era rege în Israel. Seminţia lui Dan îşi căuta un teritoriu în care să locuiască, pentru că nici până în ziua aceea nu-şi însuşiseră moştenirea primită în mijlocul seminţiilor lui Israel.

2 ف َأرْسَلَ الدّانِيُّونَ خَمْسَةَ رِجالٍ شُجعانٍ مِنْ كُلِّ قَبِيلَتِهِمْ، مِنْ صُرْعَةَ وَمِنْ أشْتَأُولَ لِيَتَفَحَّصُوا الأرْضَ وَيَستَكشِفُوها، وَقالُوا لَهُمْ: «اذْهَبُوا وَاستَكشِفُوا الأرْضَ!» فَذَهَبُوا إلَى مِنْطَقَةِ أفْرايِمَ الجَبَلِيَّةِ، حَتَّى وَصَلُوا إلَى بَيتِ مِيخا، فَباتُوا لَيلَتَهُمْ هُناكَ.

Daniţii au trimis dintre ei toţi, din clanurile lor, cinci bărbaţi viteji din Ţora şi din Eştaol, ca să umble prin ţară şi s-o iscodească. Ei le-au zis: „Duceţi-vă şi iscodiţi ţara!“ Aceştia au ajuns în regiunea muntoasă a lui Efraim, aproape de casa lui Mica şi au înnoptat acolo.

3 و َبَينَما هُمْ فِي بَيتِ مِيخا، مَيَّزُوا لَهجَةَ الَّلاوِي الشّابِ، فَذَهَبُوا إلَيهِ وَسَألُوهُ: «مَنْ أحضَرَكَ إلَى هُنا؟ وَماذا تَفعَلُ فِي هَذا المَكانِ؟ وَماذا لَكَ فِيْهِ؟»

Când erau aproape de casa lui Mica, au recunoscut glasul tânărului levit şi s-au dus într-acolo. Ei i-au zis: – Cine te-a adus aici? Ce faci în acest loc? De ce eşti aici?

4 ف َقالَ لَهُمْ: «لَقَدْ فَعَلَ مِيخا كَذا وَكَذا لِي وَوَظَّفَنِي، فَصِرْتُ كاهِنَهُ.»

El le-a răspuns: – Mica face cutare şi cutare lucru pentru mine, el mă plăteşte şi eu îi sunt preot!

5 ف َقالُوا لَهُ: «اسْتِفسِرْ مِنَ اللهِ لِكَي تَعرِفَ إنْ كُنّا سَنَنجَحُ فِي مَسعانا.»

Ei i-au zis: – Te rugăm, întreabă-L pe Dumnezeu în legătură cu noi, ca să ştim dacă vom avea izbândă în călătoria în care mergem!

6 ف َقالَ الكاهِنُ لَهُمْ: «اذْهَبُوا بِسَلامٍ، فَاللهُ ساهِرٌ عَلَى مَسعاكُمْ.»

Preotul le-a răspuns: – Mergeţi în pace deoarece călătoria pe care o faceţi este sub privirea Domnului!

7 ف َذَهَبَ الرِّجالُ الخَمسَةُ. وَلَمّا وَصَلُوا إلَى لايِشَ، رَأَوْا الشَّعبَ هُناكَ ساكِنِينَ بِأمانٍ حَسَبَ حُكْمِ الصَّيدُونِيِّينَ. كانُوا يَسكُنُونَ فِي هُدُوءٍ وَطُمَأْنِينَةٍ، وَلَمْ يَكُنْ هُناكَ مَنْ يُفسِدُ فِي الأرْضِ، وَلا حاكِمٌ ظالِمٌ. وَكانُوا بَعِيدِينَ عَنِ الصَّيدُونِيِّينَ، وَلَمْ تَكُنْ بَيْنَهُمْ وَبَيْنَ أرامَ مُعاهَدَةٌ.

Cei cinci bărbaţi au plecat şi au ajuns în Laiş. Acolo au văzut un popor care trăia în siguranţă, după obiceiurile sidonienilor, fiind liniştit şi încrezător. Ei locuiau nestânjeniţi în ţară şi nu erau vasalii nimănui. Erau departe de sidonieni şi nu ţineau legătura cu alţi oameni.

8 ف َجاءُوا إلَى أقرِبائِهِمْ فِي صُرْعَةَ وَأشْتَأُولَ، فَسَألَهُمْ أقرِباؤُهُمْ: «ماذا لَدَيكُمْ مِنْ أخبارٍ؟»

Când s-au întors la rudele lor din Ţora şi Eştaol, aceştia i-au întrebat: – Ce veste ne aduceţi?

9 ف َقالُوا: «قُومُوا نَذْهَبْ لِنَهجُمَ عَلَيهِمْ. فَقَدْ رَأينا الأرْضَ وَهِيَ جَيِّدَةٌ جِدّاً. ألَنْ تَفعَلُوا شَيئاً؟ لا تَتَباطَأُوا، بَلِ ادخُلُوا الأرْضَ وَامتَلِكُوها.

Ei le-au răspuns: – Haideţi să-i atacăm, fiindcă le-am văzut ţinutul şi este foarte bun! Nu fiţi aşa de nepăsători şi de leneşi, ci duceţi-vă şi puneţi stăpânire pe ţinut!

10 ع ِندَما تَذْهَبُونَ، سَتَأْتُونَ إلَى شَعبٍ مُطمَئِنٍّ، وَالأرْضُ مَفتُوحَةٌ أمامَكُمْ، إذْ ضَمِنَ اللهُ لَكُمُ السَّيطَرَةَ عَلَيها. هِيَ مَكانٌ فِيهِ مِنْ كُلِّ خَيراتِ الأرْضِ.»

Când veţi ajunge acolo, veţi găsi un popor încrezător. Ţinutul este întins şi încăpător şi Dumnezeu l-a dat în mâinile noastre; este un loc în care nu lipseşte nimic din tot ce este pe pământ!

11 ف انطَلَقَ سِتُّ مِئَةِ رَجُلٍ مِنْ قَبِيلَةِ دانَ مُسَلَّحِينَ لِلحَرْبِ، مِنْ صُرْعَةَ وَأشْتَأُولَ.

Şase sute de oameni din clanul daniţilor, înzestraţi cu arme de război, au pornit din Ţora şi din Eştaol.

12 و َذَهَبُوا وَخَيَّمُوا عِنْدَ قَرْيَةِ يَعارِيمَ فِي يَهُوذا. وَلِهَذا سُمِّيَ ذَلِكَ المَكانُ «مُخَيَّمَ دانَ» حَتَّى يَومِنا هَذا. وَهِيَ تَقَعُ إلَى الشَّرْقِ مِنْ قَرْيَةِ يَعارِيمَ.

Ei au înaintat şi şi-au aşezat tabăra la Chiriat-Iearim, în Iuda. De aceea locul acela s-a numit Mahane-Dan, el aflându-se şi astăzi în Chiriat-Iearim.

13 و َمِنْ مُخَيَّمِ دانَ، عَبَرُوا إلَى مِنْطَقَةِ أفْرايِمَ الجَبَلِيَّةِ، وَجاءُوا إلَى بَيتِ مِيخا.

De acolo au trecut în regiunea muntoasă a lui Efraim şi au ajuns aproape de casa lui Mica.

14 ث ُمَّ تَكَلَّمَ الرِّجالُ الخَمْسَةُ الَّذِينَ سَبَقَ أنْ ذَهَبُوا لاستِكْشافِ الأرْضِ، وَقالُوا لِأقرِبائِهِمْ: «هَلْ تَعلَمُونَ أنَّهُ يُوجَدُ فِي هَذِهِ البُيُوتِ ثَوبٌ كَهَنُوتِيٌّ وَأصنامٌ بَيتِيَّةٌ وَوَثَنٌ مَسبُوكٌ مِنْ مَعدَنٍ؟ فَقَرِّرُوا الآنَ ما يَنْبَغِي أنْ تَفعَلُوهُ.»

Cei cinci bărbaţi care iscodiseră ţinutul Laiş, au luat cuvântul şi le-au zis rudelor lor: „Ştiţi că într-una din aceste case există un efod, terafimi, un idol cioplit şi un idol turnat? Cred că ştiţi acum ce aveţi de făcut!“

15 ف انعَطَفُوا إلَى ذَلِكَ الاتِّجاهِ. وَجاءُوا إلَى بَيتِ الَّلاوِي الشّابِّ، بَيتِ مِيخا. وَألقَوْا عَلَيهِ التَّحِيَّةَ.

S-au dus într-acolo, au ajuns la casa unde slujea tânărul levit, adică la casa lui Mica, şi l-au întrebat de sănătate.

16 و َكانَ الرِّجالُ الدّانِيُّونَ المُسَلَّحُونَ السِّتُّ مِئَةٍ واقِفِينَ عِندَ مَدخَلِ البَوّابَةِ.

Cei şase sute de războinici înarmaţi stăteau la intrarea porţii.

17 ف َدَخَلَ الرِّجالُ الخَمسَةُ الَّذِينَ سَبَقُوا أنِ اسْتَكْشَفُوا الأرْضَ، وَأخَذُوا التِّمثالَ المَسبُوكَ وَالثَّوبَ الكَهَنُوتِيَّ وَالأصنامَ البَيتِيَّةَ. وَكانَ الكاهِنُ واقِفاً عِندَ مَدْخَلِ البَوّابَةِ مَعَ الرِّجالِ السِّتِّ مِئَةٍ المُسَلَّحِينَ لِلحَرْبِ.

Apoi cele cinci iscoade au plecat de lângă el şi au intrat în casă. În timp ce preotul stătea la poarta casei cu cei şase sute de războinici înarmaţi, cei cinci bărbaţi care iscodiseră ţinutul s-au dus înăuntru şi au luat idolul cioplit, efodul, terafimii şi idolul turnat.

18 ف َلَمّا دَخَلَ هَؤُلاءِ الرِّجالُ بَيتَ مِيخا، وَأخَذُوا الصَّنَمَ وَالثَّوبَ الكَهَنُوتِيَّ وَالأصنامَ البَيتِيَّةَ وَالتِّمثالَ المَسبُوكَ، قالَ الكاهِنُ لَهُمْ: «ما الَّذِي تَفعَلُونَهُ؟»

Când aceştia au intrat în casa lui Mica să ia idolul cioplit, terafimii şi idolul turnat, preotul le-a zis: – Ce faceţi?

19 ف َقالُوا لَهُ: «اصْمِتْ! أَغْلِقْ فَمَكَ وَتَعالَ مَعَنا، وَكُنْ أباً وَكاهِناً لَنا. أتُفَضِّلُ أنْ تَكُونَ كاهِناً لِبَيتِ رَجُلٍ واحِدٍ عَلَى أنْ تَكُونَ كاهِناً لِقَبِيلَةٍ وَعَشِيرَةٍ فِي إسْرائِيلَ؟»

Ei i-au răspuns: – Taci, nu mai zice nimic şi vino cu noi, pentru că dorim să ne fii părinte şi preot! E mai bine să fii preot în casa unui singur om sau să fii preotul unei seminţii şi al unui clan din Israel?

20 ف َسُرَّ الكاهِنُ بِهَذا الكَلامِ، وَأخَذَ الثَّوبَ الكَهَنُوتِيَّ وَالأصنامَ البَيتِيَّةَ وَالصَّنَمَ، وَمَضَى مَعَهُمْ.

Preotul s-a bucurat în inima lui şi, luând efodul, terafimii şi idolul turnat, a plecat împreună cu poporul.

21 ف َاسْتَدارُوا وَمَضَوا فِي طَرِيقِهِمْ، وَوَضَعُوا صِغارَهُمْ وَمَواشِيهِمْ وَمُمْتَلَكاتِهِمْ فِي المُقَدِّمَةِ.

Apoi au plecat mai departe, punând în faţa lor copiii, vitele şi bunurile.

22 و َكانُوا بَعِيدِينَ جِدّاً عَنْ بَيتِ مِيخا عِندَما اسْتُدعِيَ الرِّجالُ السّاكِنُونَ فِي البُيُوتِ قُرْبَ بَيتِ مِيخا، لَكِنَّهُمْ أدرَكُوا الدّانِيِّينَ.

După ce s-au depărtat de casa lui Mica, oamenii care îşi aveau casele lângă casa lui Mica au fost chemaţi să pornească în urmărirea daniţilor.

23 و َنادُوا عَلَى الدّانِيِّينَ، فَالْتَفَتَ الدّانِيُّونَ وَقالُوا لِمِيخا: «ما لَكَ قَدِ اسْتَدعَيتَ رِجالَكَ؟»

Când au strigat după daniţi, aceştia s-au întors şi i-au zis lui Mica: – Ce ai de strigi după noi?

24 ف َقالَ لَهُمْ: «لَقَدْ أخَذْتُمْ آلِهَتِي الَّتِي صَنَعْتُها وَكاهِنِي وَغادَرْتُمْ. فَماذا تَبَقَّى لِي؟ وَكَيفَ تَقُولُونَ لِي: ‹ما لَكَ؟›»

El le-a răspuns: – Cum puteţi să-mi spuneţi ce am? Mi-aţi luat zeii pe care mi-i făcusem, mi-aţi luat şi preotul şi aţi plecat! Eu cu ce mai rămân?

25 ف َقالَ لَهُ الدّانِيُّونَ: «لا تَرفَعْ صَوتَكَ بَيننا، وَإلّا هاجَمَكَ رِجالٌ غاضِبُونَ، وَقَتَلُوكَ أنتَ وَأهلَ بَيتِكَ.»

Daniţii i-au zis: – Să nu te mai auzim, căci altfel nişte oameni înverşunaţi se vor năpusti asupra ta şi îţi vei pierde viaţa atât tu, cât şi familia ta!

26 ث ُمَّ مَضَى الدّانِيُّونَ فِي طَرِيقِهِمْ. فَلَمّا رَأى مِيخا أنَّهُمْ أقوَى مِنْهُ، عادَ إلَى بَيتِهِ.

Apoi daniţii şi-au văzut mai departe de drum. Când a văzut Mica că aceştia erau mai puternici decât el, s-a întors acasă. Daniţii cuceresc cetatea Laiş

27 و َهَكَذا أخَذَ الدّانِيُّونَ ما صَنَعَهُ مِيخا، وَأخَذُوا كاهِنَهُ. وَجاءُوا إلَى لايِشَ حَيثُ يَسْكُنُ شَعبٌ مُسالِمٌ مُطمَئِنٌّ، وَقَتَلُوهُمْ بِسُيُوفِهِمْ، وَأحرَقُوا المَدِينَةَ.

Astfel, după ce au luat preotul şi ceea ce făcuse Mica, aceştia şi-au continuat drumul până ce au ajuns în Laiş, la un popor liniştit şi încrezător. I-au ucis pe locuitori cu sabia şi au dat foc cetăţii.

28 و َلَمْ يَكُنْ هُناكَ مَنْ يُنقِذُهُمْ، لِأنَّهُمْ بَعِيدِينَ عَنْ صَيدُونَ. وَلَمْ تَكُنْ بَينَهُمْ وَبَينَ أرامَ أيَّةُ مُعاهَدَةٍ. وَكانَتِ المَدِينَةُ فِي الوادِي الَّذِي يَعُودُ إلَى بَيْتِ رَحُوبَ. وَأعادُوا بِناءَ المَدِينَةِ، وَاستَقَرُّوا فِيها.

Nimeni nu i-a izbăvit, pentru că erau departe de Sidon şi nu ţineau legătura cu alţi oameni. Cetatea era în valea care duce la Bet-Rehob. Daniţii au rezidit-o şi au locuit în ea.

29 و َسَمُّوا المَدِينَةَ دانَ عَلَى اسْمِ جَدِّهِمْ دانَ بنِ يَعقُوبَ. وَلَكِنَّ اسْمَ المَدِينَةِ الأصلِيَّ هُوَ لايِشُ.

Au numit cetatea Dan, după numele lui Dan, strămoşul lor, care i se născuse lui Israel; dar la început numele cetăţii era Laiş.

30 ث ُمَّ نَصَبَ الدّانِيُّونَ الصَّنَمَ لِأنفُسِهِمْ. وَخَدَمَ يُوناثانُ بْنُ جَرشُومَ بْنُ مُوسَى، وَأولادُهُ كَكَهَنَةٍ لِعَشِيرَةِ الدّانِيِّينَ حَتَّى سُبْيَ بَنوْ إسْرائِيلَ مِنَ أرْضِهِمْ.

Daniţii şi-au înălţat unul din idoli pentru ei şi pentru Ionatan, fiul lui Gherşom, fiul lui Moise; el şi urmaşii lui au fost preoţii seminţiei lui Dan până în ziua când ţara a ajuns în captivitate.

31 و َهَكَذا نَصَبُوا لِأنفُسِهِمِ الصَّنَمَ الَّذِي صَنَعَهُ مِيخا، طَوالَ المُدَّةِ الَّتِي كانَ فِيها بَيْتُ اللهِ فِي شِيلُوهَ.

Cât timp Casa lui Dumnezeu a fost la Şilo, daniţii au păstrat idolul turnat al lui Mica, ca zeu al lor.