1 ث ُمَّ نَظَرتُ، فَإذا الحَمَلُ يَقِفُ عَلَى جَبَلِ صِهْيَوْنَ. وَيَقِفُ مَعَهُ المِئَةُ وَأربَعَةُ وَأربَعُونَ ألفاً الَّذِينَ كُتِبَ عَلَى جِباهِهِمُ اسْمُ الحَمَلِ وَاسْمُ أبِيهِ.

M-am uitat şi iată că Mielul stătea pe muntele Sion, şi împreună cu El erau o sută patruzeci şi patru de mii, care aveau scrise pe frunţile lor Numele Lui şi Numele Tatălui Său.

2 ث ُمَّ سَمِعْتُ صَوتاً مِنَ السَّماءِ كَهَدِيرِ شَلّالٍ عَظِيمٍ أوْ كَصَوتِ الرَّعدِ. الصَّوتُ الَّذِي سَمِعْتُهُ كانَ كَصَوتِ مُوسِيقَى العازِفِينَ عَلَى قِيثاراتِهِمْ.

Şi am auzit un glas din cer, ca vuietul multor ape şi ca sunetul unui tunet puternic. Sunetul pe care l-am auzit era ca al harpiştilor care cântă la harfele lor.

3 ك انُوا يُرَنِّمُونَ تَرنِيمَةً جَدِيدَةً أمامَ العَرشِ وَأمامَ الكائِناتِ الحَيَّةِ الأربَعَةِ وَأمامَ الشُّيُوخِ، وَلَمْ يَستَطِعْ أحَدٌ أنْ يَتَعَلَّمَ التَّرنِيمَةَ إلّا المِئَةُ وَالأربَعَةُ وَأربَعُونَ ألفاً الَّذِينَ تَمَّ فِداؤهُمْ مِنَ العالَمِ.

Ei cântau un cântec nou înaintea tronului şi înaintea celor patru făpturi vii şi a bătrânilor. Nimeni nu putea învăţa acel cântec, în afară de cei o sută patruzeci şi patru de mii care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ.

4 و َهُمِ الَّذِينَ لَمْ يُنَجِّسُوا أنفُسَهُمْ مَعَ النِّساءِ، بَلْ كانُوا أتقِياءَ. وَهُمُ الَّذِينَ يَتبَعُونَ الحَمَلَ أينَما يَذهَبُ. تَمَّ فِداؤهُمْ مِنْ بَينِ بَقِيَّةِ البَشَرِ، لِيَكُونُوا باكُورَةَ الحَصادِ الَّتِي تُخَصَّصُ للهِ وَلِلحَمَلِ.

Aceştia sunt cei care nu s-au întinat cu femei, căci sunt virgini. Ei Îl urmează pe Miel oriunde merge. Ei au fost răscumpăraţi dintre oameni ca prime roade pentru Dumnezeu şi pentru Miel.

5 ل َيسَ فِي لِسانِهِمْ كَذِبٌ، بَلْ هُمْ بِلا عَيبٍ. المَلائِكَةُ الثَّلاثَة

Şi în gura lor nu s-a găsit minciună; ei sunt fără vină. Mesajele celor trei îngeri

6 ث ُمَّ رَأيتُ مَلاكاً آخَرَ يَطِيرُ عالِياً فِي السَّماءِ. وَمَعَهُ رِسالَةُ بِشارَةٍ أبَدِيَّةٍ لِيُعلِنَها عَلَى الَّذينَ يَعِيشُونَ عَلَى الأرْضِ، مِنْ كُلِّ أُمَّةٍ وَعَشِيرَةٍ وَلُغَةٍ وَشَعبٍ.

Am văzut un alt înger, care zbura în înaltul cerului. El avea de vestit Evanghelia veşnică celor ce trăiesc pe pământ – la fiecare neam, seminţie, limbă şi popor.

7 و َقالَ بِصَوتٍ عَظِيمٍ: «خافُوا اللهَ وَمَجِّدُوهُ، لِأنَّ وَقتَ الدَّينُونَةِ قَدْ جاءَ. اسجُدُوا لِمَنْ صَنَعَ السَّماءَ وَالأرْضَ وَالبَحرَ وَيَنابِيعَ المِياهِ.»

El spunea cu glas puternic: „Fiţi temători de Dumnezeu şi daţi-I slavă, pentru că a sosit ceasul judecăţii Lui! Închinaţi-vă Celui Ce a făcut cerul, pământul, marea şi izvoarele de apă!“

8 ث ُمَّ تَبِعَهُ مَلاكٌ ثانٍ فَقالَ: «سَقَطَتْ بابِلُ العَظِيمَةُ، سَقَطَتْ! سَقَطَتْ جَمِيعُ الأُمَمِ مِنْ خَمرِ سَخَطِ اللهِ بِسَبَبِ زِناها.»

Un alt înger, al doilea, a urmat spunând: „A căzut, a căzut Babilonul cel mare, cel care a dat să bea la toate neamurile din vinul mâniei datorat desfrânării lui!“

9 ث ُمَّ تَبِعَها مَلاكٌ ثالِثٌ لِيَقُولُ بِصَوتٍ عَظِيمٍ: «مَنْ يَسجُدُ لِلوَحشِ وَتِمثالِهِ، وَيَأخُذُ عَلامَةً عَلَى جَبهَتِهِ أوْ يَدِهِ،

Un alt înger, al treilea, le-a urmat spunând cu glas puternic: „Dacă i se închină cineva fiarei şi imaginii ei şi primeşte un semn pe frunte sau pe mână,

10 ف َسَيَشرَبُ مِنْ خَمرِ سَخَطِ اللهِ المَصبُوبِ بِلا مَزجٍ فِي كَأْسِ غَضَبِهِ. سَيُعَذَّبُ ذَلِكَ الشَّخصُ بِالكِبرِيتِ المُشتَعِلِ بِحُضُورِ المَلائِكَةِ المُقَدَّسَينَ وَالحَمَلِ،

va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui, şi va fi chinuit în foc şi pucioasă înaintea îngerilor sfinţi şi înaintea Mielului.

11 و َسَيَتَصاعَدُ دُخانُ عَذابِهِمْ إلَى أبَدِ الآبِدِينَ. لَنْ يَرتاحَ مَنْ يَسجُدُ لِلوَحشِ وَلِتِمثالِهِ، وَمَنْ قَبِلَ عَلامَةَ اسْمِهِ، لا لَيلاً وَلا نَهاراً.»

Fumul chinului lor se ridică în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua, nici noaptea, cei ce se închină fiarei şi imaginii ei şi cei ce primesc semnul numelui ei.“

12 ه ُنا يُطلَبُ صَبرُ شَعبِ اللهِ الَّذِينَ يُحافِظُونَ عَلَى وَصايا اللهِ وَعَلَى إيمانِهِمْ بِيَسُوعَ.

Aici este răbdarea sfinţilor – a celor ce păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa în Isus.

13 ث ُمَّ سَمِعْتُ صَوتاً مِنَ السَّماءِ يَقُولُ: «اكتُبْ ما يَلِي: ‹هَنِيئاً لِلأمواتِ الَّذِينَ يَمُوتُونَ فِي الرَّبِّ مُنذُ الآنَ.›» وَيَقُولُ الرُّوحُ: «ذَلِكَ حَقٌّ. الآنَ يَرتاحُونَ مِنْ أتعابِهِمْ، لِأنَّ أعمالَهُمْ تَشهَدُ لَهُمْ.» الأرْضُ تُحصَد

Am auzit un glas din cer spunând: „Scrie: ferice de morţii care, de acum, mor în Domnul! Da, zice Duhul, pentru că ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează.“

14 ث ُمَّ نَظَرتُ، فَإذا بِسَحابَةٍ بَيضاءَ أمامِي، وَعَلَى السَّحابَةِ يَجلِسُ شِبهُ ابنِ إنسانٍ يَعلُو رَأسَهُ تاجٌ ذَهَبِيٌّ، وَفِي يَدِهِ مِنجَلٌ حادٌّ.

Apoi m-am uitat şi iată că era un nor alb, iar pe nor şedea „Cineva Care era ca un fiu al omului“. Avea pe cap o coroană de aur, iar în mână avea o seceră ascuţită.

15 ث ُمَّ خَرَجَ مِنَ الهَيكَلِ مَلاكٌ آخَرٌ. نادَى بِصَوتٍ عالٍ لِلَّذِي يَجلِسُ عَلَى السَّحابَةِ: «هاتَ مِنجَلَكَ وَاجمَعِ الحَصادَ، فَإنَّ وَقتَ الحِصادِ قَدْ حانَ، وَالمَحصُولُ عَلَى الأرْضِ قَدْ نَضِجَ.»

Un alt înger a ieşit din Templu, strigând cu glas puternic Celui Ce şedea pe nor: „Trimite secera Ta şi seceră, întrucât a sosit ceasul să seceri, pentru că recolta pământului este coaptă!“

16 ف َلَوَّحَ الَّذِي يَجلِسُ عَلَى السَّحابَةِ بِمِنجَلِهِ فَوقَ الأرْضِ، فَحُصِدَتِ الأرْضُ.

Cel Ce şedea pe nor şi-a aruncat secera pe pământ şi pământul a fost secerat.

17 ث ُمَّ خَرَجَ مِنَ الهَيكَلِ الَّذِي فِي السَّماءِ مَلاكٌ آخَرٌ، كانَ مَعَهُ أيضاً مِنجَلٌ حادٌّ.

Un alt înger a ieşit din Templul din cer, având şi el o seceră ascuţită.

18 و َخَرَجَ مِنَ المَذبَحِ مَلاكٌ آخَرٌ، لَهُ سَيطَرَةٌ عَلَى النّارِ. نادَى بِصَوتٍ عالٍ عَلَى المَلاكِ الَّذِي مَعَهُ المِنجَلُ الحادُّ: «هاتَ مِنجَلَكَ الحادَّ، وَاقطِفْ عَناقِيدَ العِنَبِ مِنْ كَرْمِ الأرْضِ، لِأنَّ العِنَبَ قَدْ نَضِجَ.»

Un alt înger, care are autoritate peste foc, a ieşit de la altar şi a strigat cu glas puternic către cel ce avea secera ascuţită: „Trimite secera ta ascuţită şi culege ciorchinii de struguri ai viei pământului, pentru că strugurii ei sunt copţi!“

19 ف َلَوَّحَ المَلاكُ بِمِنجَلِهِ فَوقَ الأرْضِ وَقَطَفَ ثِمارَ كُرُومِ الأرْضِ، وَألقَى بِالعِنَبِ فِي مِعصَرَةِ خَمرِ سَخَطِ اللهِ العَظِيمِ.

Îngerul şi-a aruncat secera pe pământ, a cules via pământului şi a aruncat strugurii în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu.

20 و َعُصِرَ العِنَبُ فِي مِعصَرَةِ الخَمرِ خارِجَ المَدِينَةِ، وَتَدفَّقَ الدَّمُ مِنْ مِعصَرَةِ الخَمرِ حَتَّى ارتَفَعَ إلَى رُؤُوسِ الخَيلِ، وَامتَدَّ إلَى مَسافَةِ نَحوَ مِئَتَي مِيلٍ.

Teascul a fost călcat în picioare în afara cetăţii şi din teasc a ieşit sânge până la zăbalele cailor, pe o distanţă de o mie şase sute de stadii.