1 و َالآنَ، هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ اللهُ الَّذِي خَلَقَكَ يا يَعقُوبُ، وَجَبَلَكَ يا إسْرائِيلُ: «لا تَخَفْ لأنِّي فَدَيتُكَ، دَعَوتُكَ بِاسمِكَ، أنْتَ لِي.

Dar acum, aşa vorbeşte Domnul, El, Care te-a creat, Iacove; El, Care te-a modelat, Israele: «Nu te teme, căci Eu te-am răscumpărat; te-am chemat pe nume, eşti al Meu.

2 ع ِندَما تَعبُرُ المِياهَ سَأكُونُ مَعَكَ، وَعِندَما تَجتازُ الأنهارَ لَنْ تَغمُرَكَ. عِندَما تَسِيرُ عَبرَ النّارِ لَنْ تَلذَعَكَ، وَاللَّهِيبُ لَنْ يُحرِقَكَ.

Când vei trece prin ape, voi fi cu tine; când vei trece prin râuri, ele nu te vor îneca, iar când vei umbla prin foc, nu vei fi ars şi flacăra nu te va mistui.

3 ل أنِّي أنا إلَهُكَ. أنا قُدُّوسُ إسْرائِيلَ مُخَلِّصُكَ. أُقَدِّمُ مِصرَ فِديَةً عَنكَ، وَكُوشَ وَسَبَأ بَدَلاً مِنكَ.

Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Sfântul lui Israel, Mântuitorul tău. Eu dau Egiptul ca preţ pentru răscumpărarea ta, Cuş şi Seba în schimbul tău.

4 ل أنَّكَ غالٍ عَلَيَّ وَمُكَرَّمٌ، وَأنا أُحِبُّكَ. أبذِلُ أُناساً بَدَلاً مِنكَ، وَشُعُوباً بَدَلَ حَياتِكَ.» اللهُ سَيستَردُّ شَعبَه

Pentru că eşti preţios în ochii Mei şi onorat şi pentru că te iubesc, voi da oameni pentru tine şi neamuri în schimbul vieţii tale.

5 « لا تَخَفْ لأنِّي مَعَكَ. سَآتِي بِنَسلِكَ مِنَ الشَّرقِ، وَسَأجمَعُكَ مِنَ الغَربِ.

Nu te teme, căci Eu sunt cu tine! Îţi voi aduce urmaşii de la răsărit şi te voi aduna de la apus!

6 س َأقُولُ لِلشَّمالِ: ‹أطلِقْهُمْ.› وَلِلجَنُوبِ: ‹لا تَحجِزْهُمْ.› أحضِرْ أولادِيَ مِنَ الأماكِنِ البَعِيدَةِ، وَبَناتِي مِنْ أقاصِي الأرْضِ.

Voi zice nordului: ‘Dă-le drumul!’ şi sudului: ‘Nu-i mai ţine! Adu-i pe fiii Mei de departe şi pe fiicele Mele de la marginile pământului –

7 أ حضِرْ كُلَّ المَدعُوِّينَ باسمِيَ، الَّذِينَ خَلَقتُهُمْ لأجلِ مَجدِي، الَّذِينَ جَبَلْتُهُمْ وَصَنَعْتُهُمْ.» إسْرائِيلُ شاهِدُ الله

pe toţi cei ce poartă Numele Meu, pe cei pe care i-am creat pentru slava Mea, pe cei pe care i-am modelat şi i-am făcut.’»

8 أ خرِجِ الشَّعبَ الأعمَى، مَعَ أنَّ لَهُ عُيُوناً، الأصَمَّ مَعَ أنَّ لَهُ آذاناً.

Adu-l pe poporul orb, dar care are ochi, pe poporul surd, dar care are urechi!

9 ف َلتَجتَمِعْ كُلُّ الأُمَمِ، وَلتَحتَشِدْ كُلُّ الشُّعُوبِ. مَنْ مِنهُمْ أنبأ بِهذا، أوْ تَنَبّأ بِالأُمُورِ الماضِيَةِ قَبلَ أنْ تَحدُثَ؟ لِيَأتُوا بِشُهُودِهِمْ إنْ كانُوا عَلَى حَقٍّ، وَلْيَستَمِعِ النّاسُ وَيَقُولُوا: «هَذا صَحِيحٌ.»

Să se adune toate neamurile şi să se strângă popoarele! Care dintre ele a vestit aceasta şi care dintre ele ne-au prezis lucrurile care s-au întâmplat? Să-şi aducă martori care să dovedească că au dreptate, astfel ca ceilalţi să audă şi să poată zice: «Da! Este adevărat!»

10 ي َقُولُ اللهُ: «أنتُمْ شُهُودِي مَعَ خادِمِي الَّذِي اختَرتُهُ. اختَرتُكُمْ لِكَي تُساعِدُوا الآخَرِينَ لِيُؤمِنُوا بِي. افهَمُوا أنِّي أنا هُوَ. لَمْ يَكُنْ قَبلِي إلَهٌ، وَبَعدِيَ لَنْ يَأتِيَ إلَهٌ.

«Voi sunteţi martorii Mei, zice Domnul, voi şi Robul Meu pe Care L-am ales, ca să cunoaşteţi, să Mă credeţi, şi să înţelegeţi că Eu sunt. Înaintea Mea nu a fost modelat nici un Dumnezeu şi nici după Mine nu va fi.

11 أ نا أنا اللهُ ، وَما مِنْ مُخَلِّصٍ سِوايَ.

Eu, Eu sunt Domnul şi în afară de Mine nu este alt Mântuitor.

12 ه ا أنا أعلَنْتُ وَخَلَّصْتُ وَأخبَرتُ، قَبلَ أنْ يَكُونَ بَينَكُمْ إلَهٌ غَرِيبٌ. أنتُمْ شُهُودِي،» يَقُولُ اللهُ.

Eu am vestit, am mântuit şi am proclamat şi nu sunt străin între voi. Voi Îmi sunteţi martori, zice Domnul, că Eu sunt Dumnezeu.

13 « أنا اللهُ، أنا هُوَ إلَى الابَدِ. وَلا أحَدٌ يُخَلِّصُ مِنْ يَدِي. أنا أعمَلُ، فَمَنْ يَستَطِيعُ أنْ يَمنَعَ ذَلِكَ؟»

Da, din zilele străvechi Eu sunt. Nimeni nu poate izbăvi din mâna Mea! Când Eu lucrez, cine se poate împotrivi?» Credincioşia Domnului şi necredincioşia lui Israel

14 ه َذا هُوَ ما يَقُولُهُ اللهُ فادِيكُمْ قُدُّوسُ إسْرائِيلَ: «لأجلِكُمْ سَأُرْسِلُ جَيشاً إلَى بابِلَ، وَسَأُحَطِّمُ البَوّاباتِ المُغلَقَةَ. سَيُحْمَلُ الكِلدانِيُّونَ أسْرَى فِي سُفُنِهِمِ الَّتِي يَفتَخِرُونَ بِها.

Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul vostru, Sfântul lui Israel: «De dragul vostru voi trimite o armată invadatoare împotriva Babilonului şi îi voi sili pe toţi caldeenii să fugă cu corăbiile cu care se mândresc acum.

15 أ نا اللهُ قُدُّوسُكُمْ، مَلِكُكُمْ، خالِقُ إسْرائِيلَ.» خَلاصُ اللهِ لِشَعبِه

Eu sunt Domnul, Sfântul vostru, Creatorul lui Israel, Împăratul vostru.»

16 ه َذا هُوَ ما يَقُولُهُ اللهُ الَّذِي صَنَعَ طَرِيقاً فِي البَحرِ وَسَبِيلاً فِي المِياهِ القَوِيَّةِ،

Aşa vorbeşte Domnul, Cel Care a făcut o cale prin mare şi o cărare prin apele vijelioase,

17 ا لَّذِي هَزَمَ المَركَبَةَ وَالحِصانَ وَالجَيشَ وَالمُحارِبِينَ مَعاً، فَسَقَطُوا وَلَمْ يَقُومُوا، خَمَدُوا وَانطَفَأُوا كَفَتِيلَةٍ:

Cel Care a scos care şi cai, împreună cu o puternică oştire. Ei rămân culcaţi, neputându-se ridica; sunt fără vlagă, stinşi ca un muc de lumânare:

18 « لا تَتَذَكَّرُوا ما حَدَثَ قَدِيماً، وَلا تُفَكِّرُوا بِالماضِي.

«Uitaţi lucrurile care au fost! Nu vă mai gândiţi la cele din vechime!

19 ه ا إنِّي عَلَى أُوشِكُ أنْ أصنَعَ أمراً جَدِيداً. هُوَ الآنَ فِي بِدايَتِهِ. ألا تَعرِفُونَهُ؟ سَأصنَعُ طَرِيقاً فِي الصَّحراءِ، وَأنهاراً فِي القَفارِ.

Iată-Mă pe cale de a face ceva nou; acum se iveşte, nu-l recunoaşteţi? Voi face o cale în pustie şi râuri în deşert.

20 ا لحَيواناتُ البَرِّيَّةُ وَبَناتُ آوَى وَالنَّعامُ سَتُظهِرُ مَجدِي. لأنِّي سَأُعطِي ماءً فِي الصَّحراءِ، وَأنهاراً فِي القَفارِ، لأسقِيَ شَعبِي المُختارَ،

Animalele sălbatice, şacalii şi bufniţele, Mă vor slăvi, căci dau apă în pustie şi râuri în deşert, pentru a da de băut poporului Meu, alesul Meu,

21 ا لشَّعبَ الَّذِي جَبَلْتُهُ لِنَفسِي، وَالَّذِي سَيُخبِرُ بِتَسبِيحِي.

poporul pe care Mi l-am alcătuit ca să vestească lauda Mea.

22 « لَمْ تَدعُنِي يا يَعقُوبُ، وَتَعِبتَ مِنِّي يا إسْرائِيلُ.

Totuşi tu, Iacove, nu M-ai chemat, ci te-ai plictisit de Mine, Israele!

23 ل َمْ تُحضِرْ لِي شاةً كَذَبيحَةٍ، وَلَمْ تُكرِمْنِي بِتَقدِماتِكَ. أنا لَمْ أُثقِلْ عَلَيكَ بِالتَّقدِماتِ، وَلَمْ أُتعِبْكَ بِطَلَبِ البَخُورِ.

Nu Mi-ai adus oi drept arderi de tot şi cu jertfele tale nu M-ai onorat. Eu nu te-am împovărat cu daruri de mâncare şi nu te-am obosit cerându-ţi tămâie.

24 ل َمْ تَشتَرِ بَخُوراً طَيِّباً بِمالٍ، وَلَمْ تُشبِعنِي بِشَحمِ ذَبائِحِكَ، لَكِنَّكَ أتعَبْتَنِي بِخَطاياكَ، وَأنهَكتَنِي بِآثامِكَ.

Nu mi-ai cumpărat trestie mirositoare cu argintul tău, nici nu M-ai săturat cu grăsimea jertfelor tale, ci M-ai împovărat cu păcatele tale, M-ai obosit cu nedreptăţile tale.

25 « أنا، أنا هُوَ الماحِي خَطاياكَ لأجلِ نَفسِي. وَلَنْ أتَذَكَّرَ خَطاياكَ.

Eu, da, Eu sunt Cel Ce-ţi şterg nelegiuirile, de dragul Meu, şi nu-Mi voi mai aminti de ele.

26 ل َكِنْ تذَكَّرْنِي أنتَ، وَلنَتَحاجَجْ. اروِ قِصَّتَكَ وَأثبِتْ بَراءَتَكَ.

Aminteşte-Mi faptele şi hai să ne judecăm împreună! Apără-ţi cauza, ca să fii dovedit drept!

27 ج َدُّكَ الأوَّلُ أخطَأ، وَالمُدافِعُونَ عَنْكَ عَصَوْا عَلَيَّ.

Întâiul tău strămoş a păcătuit, iar mijlocitorii tăi s-au răzvrătit împotriva Mea.

28 ل ِذَلِكَ نَجَّستُ قادَةَ هَذا المَكانِ المُقَدَّسِ، وَسَمَحتُ بِدَمارِ يَعقُوبَ، وَبِشَتمِ إسْرائِيلَ.

De aceea i-am dezonorat pe conducătorii Sfântului Lăcaş, l-am dat spre nimicire pe Iacov, şi batjocurii – pe Israel.