1 إ نْ لَمْ يَكُنِ اللهُ هُوَ بانِي البَيتِ، فَكُلُّ تَعَبِ البَنّائِينَ بِلا فائِدَةٍ! وَإنْ لَمِ يَكُنِ اللهُ هُوَ الَّذِي يَحْرُسُ المَدِينَةَ، فَمُراقَبَةُ الحُرّاسِ بِلا فائِدَةٍ!

Dacă nu zideşte Domnul o casă, degeaba trudesc cei ce o zidesc. Dacă nu străjuieşte Domnul o cetate, degeaba păzeşte străjerul.

2 و َلَيَسَتِ الفائِدَةُ فِي الخُرُوجِ باكِراً إلَى العَمَلِ، أو فِي السَّهَرِ مِنْ أجلِ لُقْمَةِ العَيْشِ. فَاللهُ يَعطِي أحِبّاءَهُ راحَةً.

Degeaba vă treziţi devreme şi vă culcaţi târziu, mâncând o pâine câştigată cu trudă. Preaiubitului Său însă El îi dă cu adevărat odihnă.

3 ا لأبناءُ هِبَةٌ مِنَ اللهِ ، مُكافَأةٌ تَأْتِي مِنْ أحشاءِ الأُمِّ.

Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată.

4 ك َسِهامٍ بِيَدَي مُحارِبٍ هُمُ الأولادُ الَّذِينَ يُرزَقُ المَرءُ بِهِمْ فِي شَبابِهِ.

Ca săgeţile în mâna unui viteaz, aşa sunt fiii din anii tinereţii.

5 ه َنِيئاً لِلمُحارِبِ الَّذِي مَلأ جُعبَتَهُ مِنهُمْ! لَدَى مُواجَهَةِ أعدائِهِمْ عِندَ بابِ المَدِينَةِ لَنْ يُخْزَوا.

Ferice de bărbatul care îşi umple tolba cu ei; el nu se va ruşina când va vorbi duşmanilor la poartă.