1 ف ِي ذَلِكَ الوَقتِ، سَمِعَ هِيرُودُسُ والِي الجَلِيلِ عَنْ يَسُوعَ.

În vremea aceea tetrarhul Irod a auzit veşti despre Isus

2 ف َقالَ لِخُدّامِهِ: «إنَّهُ يُوحَنّا المَعمَدانُ، قامَ مِنَ المَوتِ، وَلِهَذا تُجرَى المُعجِزاتُ بِواسِطَتِهِ!» مَقْتَلُ يُوحَنّا المَعْمَدان

şi le-a zis slujitorilor săi: „Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat dintre cei morţi şi de aceea lucrează aceste puteri prin el!“

3 ف َهِيرُودُسُ هُوَ الَّذِي قَبَضَ عَلَى يُوحَنّا وَوَضَعَهُ فِي السِّجنِ، وَهَذا بِسَبَبِ هِيرُودِيّا زَوجَةِ أخِيهِ فِيلِبُّسَ،

Căci Irod îl arestase pe Ioan, îl legase şi-l pusese în închisoare din cauza Irodiadei, soţia lui Filip, fratele său,

4 ل أنَّ يُوحَنّا قالَ لِهِيرُودُسَ: «لا يَحِقُّ لَكَ أنْ تَأخُذَ زَوجَةَ أخِيكَ.»

deoarece Ioan îi zicea: „Nu-ţi este permis s-o ai de soţie!“

5 ل ِهَذا كانَ هِيرُودُسُ يُرِيدُ قَتلَهُ، وَلَكِنَّهُ كانَ يَخافُ مِنَ النّاسِ، لِأنَّهُمِ كانُوا يَعتَبِرُونَ يُوحَنّا نَبِيّاً.

Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de mulţime, pentru că oamenii îl considerau pe Ioan un profet.

6 ل َكِنْ لَمّا جاءَ يَومُ عِيدِ مِيلادِ هِيرُودُسَ، رَقَصَتِ ابنَةُ هِيرُودِيّا أمامَهُ وَأمامَ ضُيُوفِهِ، فَأسعَدَتْ هِيرُودُسَ جِدّاً،

Însă, la aniversarea zilei de naştere a lui Irod, fiica Irodiadei a dansat înaintea invitaţilor şi i-a plăcut lui Irod,

7 ح َتَّى إنَّهُ وَعَدَ وَأقسَمَ بِأنْ يُعطِيَها ما تَطلُبُهُ مَهْما كانَ.

aşa că el i-a promis cu jurământ că-i va da orice va cere.

8 ل َكِنَّ أُمَّها كانَتْ قَدْ لَقَّنَتْها ما تَطلُبُ، فَقالَتْ: «أعطِنِي رَأسَ يُوحَنّا المَعْمَدانِ هُنا عَلَى طَبَقٍ.»

Îndemnată de mama ei, ea i-a zis: „Dă-mi aici, pe o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!“

9 ف َحَزِنَ المَلِكُ، لَكِنَّهُ أمَرَ بِتَلبِيَةِ طَلَبِها بِسَبَبِ قَسَمِهِ، وَاحْتِراماً لِضُيُوفِهِ.

Regele s-a întristat, dar, din pricina jurămintelor şi a invitaţilor săi, a poruncit să-i fie dat ce a cerut

10 ف َأرسَلَ مَنْ يَقطَعُ رَأسَ يُوحَنّا فِي السِّجنِ.

şi a trimis să fie decapitat Ioan în închisoare.

11 ث ُمَّ أُحضِرَ رَأسُهُ عَلَى طَبَقٍ وَأُعطِيَ لَها، فَأعطَتْهُ لِأُمِّها.

Capul lui a fost adus pe o farfurie şi dat fetei, iar aceasta i l-a dus mamei sale.

12 ح ِينَئِذٍ أتَى تَلامِيذُ يُوحَنّا وَأخَذُوا جَسَدَهُ وَدَفَنُوهُ. ثُمَّ ذَهَبُوا وَأخبَرُوا يَسُوعَ بِما حَدَثَ. يَسُوعُ يُطعِمُ أكثَرَ مِنْ خَمسةِ آلاف

Ucenicii lui Ioan au venit, i-au luat trupul şi l-au înmormântat. Apoi s-au dus şi L-au anunţat pe Isus. Isus hrăneşte peste cinci mii de oameni

13 و َعِندَما سَمِعَ يَسُوعُ بِهَذا، رَكِبَ قارِباً وَذَهَبَ إلَى مَكانٍ مُنعَزِلٍ. فَعَرَفَتِ الجُمُوعُ ذَلِكَ، وَخَرَجُوا مِنْ مُدُنِهِمْ مَشْياً عَلَى الأقدامِ وَتَبِعُوهُ.

Când a auzit aceasta, Isus S-a retras de acolo într-o barcă, spre un loc pustiu, ca să fie doar El singur. Dar când mulţimile au aflat lucrul acesta, au ieşit din cetăţile lor şi s-au luat după El pe jos.

14 و َعِنْدَ نُزُولِهِ إلَى الشّاطِئِ، رَأى جَمْعاً كَبِيراً، فَتَحَنَّنَ عَلَيهُمْ، وَشَفَى المَرضَى مِنْهُمْ.

Când a coborât din barcă, Isus a văzut o mare mulţime de oameni, I s-a făcut milă de ei şi i-a vindecat pe cei bolnavi.

15 و َفِي المَساءِ، جاءَ تَلامِيذُهُ وَقالُوا لَهُ: «هَذا المَكانُ مَعزُولٌ وَالوَقتُ مُتَأخِّرٌ جِدّاً، فَاصرِفِ النّاسَ لِيَذهَبُوا إلَى القُرَى وَيَشتَرُوا طَعاماً لَهُمْ.»

Fiindcă se făcuse seară, ucenicii au venit la El şi I-au zis: – Locul acesta este pustiu şi ora este deja târzie. Dă-le drumul mulţimilor să meargă prin sate ca să-şi cumpere ceva să mănânce!

16 ل َكِنَّ يَسُوعَ قالَ لَهُمْ: «لا داعيَ لِذَهابِهِمْ، أعطُوهُمْ أنتُمْ شَيئاً لِيَأكُلُوا.»

Însă Isus le-a zis: – Nu au nevoie să plece! Daţi-le voi să mănânce!

17 ف َقالَ لَهُ تَلامِيذُهُ: «لَيسَ لَدَينا شَيءٌ هُنا سِوَى خَمسَةِ أرغِفَةٍ مِنَ الخُبزِ وَسَمَكَتِينِ.»

Ei I-au răspuns: – N-avem aici decât cinci pâini şi doi peşti.

18 ف َقالَ لَهُمْ يَسُوعُ: «أحضِرُوها إلَيَّ.»

El le-a zis: – Aduceţi-le aici, la Mine!

19 و َأمَرَ النّاسَ بِالجُلُوسِ عَلَى العُشْبِ. ثُمَّ أخَذَ يَسُوعُ أرغِفَةَ الخُبزِ الخَمسَةَ وَالسَّمَكَتِيْنِ، وَشَكَرَ اللهَ رافِعاً عَينَيهِ إلَى السَّماءِ. ثُمَّ قَسَّمَها وَأعطَى الأرغِفَةَ لِتَلامِيذِهِ فَوَزَّعُوها عَلَى النّاسِ.

Le-a poruncit mulţimilor să se aşeze pe iarbă, a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, a privit spre cer, a binecuvântat, a frânt pâinile şi apoi le-a dat ucenicilor, iar ucenicii le-au dat mulţimilor.

20 ف َأكَلُوا وَشَبِعُوا جَمِيعاً. وَرَفَعُوا ما تَبَقَّى مِنَ الطَّعامِ، فَكانَ اثنَتي عَشْرَةَ سَلَّةً مَملوءَةً بِالكِسَرِ.

Au mâncat toţi şi s-au săturat; şi au strâns douăsprezece coşniţe pline cu firimiturile rămase.

21 و َقَدْ كانَ عَدَدُ الَّذِينَ أكَلُوا خَمسَةَ آلافِ رَجُلٍ، ما عَدا النِّساءِ وَالأطفالِ. يَسُوعُ يَمشِي عَلَى الماء

Cei ce mâncaseră erau aproape cinci mii de bărbaţi, în afară de femei şi de copii. Isus umblă pe mare

22 ث ُمَّ طَلَبَ يَسُوعُ مِنْ تَلامِيذِهُ أنْ يَركَبوا القارِبَ وَيَسبِقُوهُ إلَى الضِّفَّةِ الأُخرَى، بَينَما يَصرِفُ هُوَ الجَمْعَ.

Imediat după aceea, Isus i-a zorit pe ucenici să se suie în barcă şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă a mării, iar între timp El le va da drumul mulţimilor.

23 و َبَعدَما صَرَفَهُمْ، صَعِدَ إلَى الجَبَلِ وَحدَهُ لِيُصَلِّي. وَعِندَما جاءَ المَساءُ كانَ هُناكَ وَحِيداً.

După ce le-a dat drumul mulţimilor, Isus S-a urcat pe munte, doar El singur, ca să se roage. Se înserase, iar El era singur acolo.

24 و َكانَ القارِبُ قَدْ صارَ في مَنتَصَفِ البُحَيرَةِ، وَالأمواجُ تَصطَدِمُ بِهِ بِشِدَّةٍ، لِأنَّ الرِّيحَ كانَتْ مُعاكِسَةً لاتِّجاهِ القارِبِ.

Barca se îndepărtase deja la mai multe stadii de ţărm şi era lovită de valuri, pentru că vântul le era împotrivă.

25 و َقَبلَ الفَجرِ بِقَلِيلٍ، جاءَ يَسُوعُ إلَيْهِمْ ماشِياً عَلَى البُحَيرَةِ.

În a patra strajă a nopţii, Isus a venit spre ei, umblând pe mare.

26 ف َلَمّا رَآهُ تَلامِيذُهُ ماشِياً عَلَى البُحَيرَةِ ارتَعَبُوا مِنَ الخَوفِ، وَقالُوا «إنَّهُ شَبَحٌ،» وَمِنْ خَوفِهِمْ صَرَخُوا.

Când ucenicii L-au văzut umblând pe mare, s-au înspăimântat. „Este o stafie!“, au zis ei. Şi au ţipat de frică.

27 ف َقالَ لَهُمْ يَسُوعُ عَلَى الفَورِ: «تَشَجَّعُوا، إنَّهُ أنا، لا تَخافُوا.»

Dar Isus le-a vorbit imediat şi le-a zis: – Îndrăzniţi! Eu sunt! Nu vă temeţi!

28 ف َأجابَهُ بُطرُسُ: «يا رَبُّ إنْ كانَ هَذا أنتَ حَقّاً، فَمُرنِي أنْ آتِيَ إلَيكَ ماشِياً عَلَى الماءِ.»

Petru I-a răspuns: – Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape!

29 ف َقالَ لَهُ: «تَعالَ.» فَنَزَلَ بُطرُسُ مِنَ القارِبِ وَمَشَى عَلَى الماءِ باتِّجاهِ يَسُوعَ.

Isus i-a zis: – Vino! Petru a coborât din barcă şi a început să umble pe ape şi să meargă spre Isus.

30 ل َكِنْ عِندَما انتَبَهَ بُطرُسُ إلَى الرِّيحِ الشَّدِيدَةِ، خافَ وَابتَدَأ يَغرَقُ، وَصَرَخَ: «يا رَبُّ أنقِذنِي.»

Dar când a văzut că vântul este puternic, i s-a făcut frică şi, fiindcă începea să se scufunde, a strigat: – Doamne, salvează-mă!

31 ف َمَدَّ يَسُوعُ يَدَهُ عَلَى الفَورِ وَأمسَكَ بِهِ، وَقالَ لَهُ: «يا قَلِيلَ الإيمانِ، لِماذا شَكَكْتَ؟»

Isus a întins imediat mâna, l-a apucat şi i-a zis: – Puţin credinciosule! De ce te-ai îndoit?

32 و َعِندَما صَعِدَ يَسُوعُ وَبُطرُسُ إلَى القارِبِ، تَوَقَّفَتِ الرِّيحُ.

După ce s-au suit în barcă, vântul a încetat.

33 و َالَّذِينَ كانُوا فِي القارِبِ سَجَدُوا لِيَسُوعَ وَقالُوا: «أنتَ ابْنُ اللهِ حَقّاً.» يَسُوعُ يُشفِي كَثِيرِين

Cei din barcă I s-au închinat şi au zis: „Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!“

34 و َلَمّا عَبَرُوا البُحَيرَةَ، وَصَلُوا إلَى مِنْطَقَةِ جَنِّيسارَتَ.

Au traversat marea şi au venit în ţinutul Ghenezaretului.

35 و َإذْ عَرَفَ سُكّانُ تِلكَ المِنطَقَةِ يَسُوعَ، أعلَنُوا فِي كُلِّ المِنطَقَةِ المُحِيطَةِ عَنْ مَجِيئِهِ، فَأحضَروا إلَيهِ جَمِيعَ المَرضَى،

Oamenii din locul acela L-au recunoscut pe Isus şi au dat de veste în întreaga vecinătate, aşa că i-au adus la El pe toţi cei ce erau bolnavi.

36 و َتَوَسَّلُوا إلَيهِ بِأنْ يَسمَحَ لَهُمْ بِلَمْسِ طَرَفِ ثَوبِهِ فَقَط. وَكُلُّ الَّذِينَ لَمَسُوهُ نالُوا الشِّفاءَ.

Îl rugau să-i lase doar să se atingă de marginea hainei Lui; şi toţi cei care s-au atins de ea au fost vindecaţi.