1 ف َأجابَ أيُّوبُ:
Iov a răspuns:
2 « اليَومَ أيضاً شَكوايَ مُرَّةٌ، فَيَدُ اللهِ عَلَيَّ ثَقِيلَةٌ رَغْمَ أنِينِي.
„Şi azi plângerea mea este amară! În ciuda geamătului meu, mâna Lui mă apasă greu.
3 ل َيتَنِي أعرِفُ أينَ أجِدُهُ، فَأذْهَبَ إلَى حَيثُ هُوَ.
O! de-aş şti unde să-L găsesc, de m-aş putea apropia de locuinţa Lui!
4 ل أُقَدِّمَ دَعوايَ أمامَهُ، وَأملأَ فَمِي بِحُجَجٍ مَشرُوعَةٍ،
Mi-aş aduce cauza înaintea Lui, mi-aş umple gura cu dovezi.
5 و َأعلَمَ ما سَيُجِيبُنِي بِهِ، فَأفهَمَ ما يَقُولُهُ لِي.
Aş afla ce mi-ar răspunde şi aş înţelege ce mi-ar spune.
6 ه َلْ سَيُنازِلُنِي اللهُ بِقُوَّةٍ عَظِيمَةٍ؟ لا بَلْ سَيُصغِي إلَيَّ.
Mi se va opune oare cu marea Sa putere ? Nu! El va asculta când Îi vorbesc.
7 ه ُناكَ يَستَطِيعُ المُستَقِيمُ أنْ يُحاجِجَهُ، فَأنجُو نِهائِيّاً مِنْ دَيَّانِي.
Un om drept îşi poate aduce cauza înaintea Lui şi voi fi eliberat pentru totdeauna de Judecătorul meu.
8 « أذهَبُ شَرقاً فَلا يَكُونُ هُناكَ، وَغَرباً فَلا أراهُ.
Dacă m-aş duce spre răsărit, El nu e acolo, dacă aş merge spre apus, nu-L voi găsi.
9 أ تَّجِهُ شَمالاً حَيثُ يَعمَلُ فَلا أراهُ، وَحِينَ يَمِيلُ إلَى الجَنُوبِ لا أرَاهُ.
Când El lucrează în nord, nu-L zăresc, când se întoarce spre sud, nu-L pot vedea.
10 ل َكِنَّهُ يَعْرِفُ مَسلِكِي، حِينَ يَمتَحِنُنِي أخْرُجُ كَالذَّهَبِ.
Dar El ştie calea pe care o urmez; când mă va încerca voi ieşi ca aurul.
11 ت َتبَعُ خُطايَ خُطاهُ، وَأحفَظُ طَرِيقَهُ، وَلا أحِيدُ عَنْهُ.
Piciorul meu a urmat îndeaproape paşii Săi, m-am ţinut de calea Sa, fără să mă abat de pe ea.
12 أ ُطِيعُ وَصايا شَفَتَيهِ وَلا أترُكُها. وَأكنُزُ كَلِماتِ فَمِهِ فِي صَدرِي.
Nu m-am îndepărtat de porunca buzelor Sale. Am adunat cuvintele gurii Sale mai mult decât hrana mea zilnică.
13 « أمّا هُوَ فَقَدْ عَزَمَ أمرَهُ، وَلا يُوجَدُ مَنْ يَرُدُّهُ. وَما يَرغَبُ فِيهِ يَعْمَلُهُ.
Dar El rămâne Acelaşi; cine I se poate împotrivi? El face ce-I doreşte sufletul.
14 ل أنَّهُ سَيُحَقِّقُ خُطَّتَهُ لِحَياتِي، وَلَدَيهِ أشياءُ كَثِيرَةٌ لِي.
El va împlini ce a hotărât pentru mine şi va mai face multe altele.
15 ل ِهَذا أرْتَعِبُ مِنهُ، أتَأمَّلُ ذَلِكَ، فَأخافُ مِنهُ.
De aceea mă înspăimânt înaintea Lui; sunt îngrozit când mă gândesc la toate acestea.
16 أ فقَدَنِي اللهُ شَجاعَتِي، وَأرْعَبَنِي القَدِيرُ.
Dumnezeu mi-a înfricoşat inima, Cel Atotputernic m-a înspăimântat.
17 ل َكِنِّي لَمْ أخْتَفِ فِي الظَّلامِ، مَعَ أنَّ سَوادَ الليلِ يُغَطِّي وَجهِي.
Totuşi nu sunt redus la tăcere de întuneric, de întunericul gros care-mi acoperă faţa.