1 ف َقالَ ألِيشَعُ: «اسْمَعُوا كَلامَ اللهِ! يَقُولُ اللهُ: ‹غَداً فِي مِثلِ هَذا الوَقتِ، سَيُباعُ مكيالُ طَحِينٍ بِمِثْقالٍ واحِدٍ، وَمِكيالا شَعِيرٍ بِمِثْقالٍ واحِدٍ فِي السُّوق عِنْدَ بَوّابَةِ السّامِرَةِ.›»

Elisei a zis: – Ascultaţi Cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul: „Mâine, pe vremea aceasta, se va vinde la poarta Samariei o măsură de făină cu un şechel şi două măsuri de orz cu un şechel.“

2 ف َقالَ أحَدُ الجُنُود المُقَرَّبِينَ إلَى المَلِكِ لِرَجُلِ اللهِ: «حَتَّى وَلَوْ فَتَحَ اللهُ نَوافِذَ فِي السَّماءِ، لا يُمْكِنُ لِهَذا أنْ يَحدُثَ!» فَقالَ ألِيشَعُ: «سَتُبْصِرُ هَذا بِعَينَيكَ، لَكِنَّكَ لَنْ تَذُوقَ شَيئاً مِنْهُ.» بُرْصٌ يَعثُرُونَ عَلَى مُعَسْكَرِ الأرامِيِّين

Dar ofiţerul pe braţul căruia se sprijinea regele i-a răspuns omului lui Dumnezeu: – Nici dacă ar face Domnul ferestre în cer nu s-ar putea întâmpla un asemenea lucru. – Vei vedea cu ochii tăi, i-a răspuns Elisei, dar tu nu vei mânca! Asediul este ridicat

3 و َكانَ هُناكَ أربَعَةُ رِجالٍ بُرْصٍ عِنْدَ بَوّابَةِ المَدِينَةِ. فَقالَ بَعضُهُمْ لِبَعضٍ: «لِماذا نَحنُ مُنتَظرُونَ هُنا حَتَّى يَأْتِيَنا المَوتُ؟

La intrarea porţii erau patru leproşi care au zis unul către altul: „De ce să stăm aici până vom muri?

4 إ ذا دَخَلْنا مَدِينَةَ السّامِرَةِ، فَسَنَمُوتُ جُوعاً. فَلا يُوجَدُ طَعامٌ هُناكَ. وَإذا بَقِينا هُنا، فَسَنَمُوتُ أيضاً. فَلْنَذهَبْ إلَى مُعَسْكَرِ الأرامِيِّينَ. فَإذا عَفُوا عَنّا، سَنَحْيا. وَإذا قَتَلُونا فَسَنَمُوتُ.»

Dacă ar fi să intrăm în cetate vom muri din cauza foametei din cetate. Dacă vom sta aici, de asemenea, vom muri. Veniţi deci să ne predăm în tabăra arameilor. Dacă ne vor cruţa vom trăi, iar dacă ne vor ucide vom muri.“

5 ف َذَهَبَ البُرْصُ الأربَعَةُ فِي المَساء إلَى مُعَسْكَرِ الأرامِيِّينَ. وَوَصَلُوا إلَى حُدُودِ المُعَسْكَرِ. فَوَجَدُوهُ فارِغاً!

Şi astfel, în amurg, ei s-au ridicat şi s-au dus în tabăra arameilor. Dar când au ajuns la intrarea în tabără, au văzut că nu mai era nimeni acolo,

6 ف َقَدْ أسْمَعَ الرَّبُّ الجَيشَ الأرامِيَّ صَوْتَ مَرْكَباتٍ وَخَيلٍ وَجَيشٍ كَبِيرٍ. فَقالَ الجُنُودُ الأرامِيُّونَ بَعضُهُمْ لِبَعضٍ: «لا بُدَّ أنَّ مَلِكَ إسْرائِيلَ قَدِ اسْتَنْجَدَ بِمُلُوكِ الحِثِّيِّينَ وَالمصْرِيِّينَ لِكَي يُهاجِمُونا.»

pentru că Domnul făcuse ca arameii să audă zgomot de cai şi care, întocmai ca vuietul unei mari oştiri, şi s-au gândit că regele lui Israel a plătit pe regii hitiţilor şi pe monarhii egiptenilor ca să vină împotriva lor.

7 ف َهَرَبَ الأرامِيُّونَ فِي وَقتٍ مُبَكِّرٍ مِنْ ذَلِكَ المَساء، تارِكينَ كُلَّ شَيءٍ خَلْفَهُمْ. تَرَكُوا خِيامَهُمْ وَخَيلَهُمْ وَحَمِيرَهُمْ وَهَرَبُوا لِحَياتِهمْ. البُرْصُ فِي مُعَسْكَرِ العَدُوّ

Astfel, în amurg, ei s-au ridicat şi au fugit părăsindu-şi corturile, caii şi măgarii. Au lăsat tabăra aşa cum era şi au fugit ca să-şi scape viaţa.

8 ف َلَمّا وَصَلَ الرِّجالُ البُرْصُ إلَى أوَّلِ المُعَسْكَرِ، دَخَلُوا إحدَى الخِيامِ. فَأكَلُوا وَشَرِبُوا. وَبَعدَ ذَلِكَ حَمَلُوا فِضَّةً وَذَهَباً وَمَلابِسَ مِنَ المُخَيَّمِ. وَذَهَبُوا وَأخفُوها فِي حُفْرَةٍ وَطَمَرُوها. ثُمَّ رَجِعُوا إلَى المُعَسْكَرِ وَدَخَلُوا خَيمَةً أُخْرَى. وَحَمَلُوا مِنْها غَنائِمَ وَذَهَبُوا وَأخفُوها أيضاً.

Când au ajuns la intrarea în tabără, aceşti leproşi au pătruns într-un cort. După ce au mâncat şi au băut, au luat de acolo argint, aur şi haine. Pe urmă s-au dus şi le-au ascuns. S-au întors şi au intrat într-un alt cort; au luat din el câteva lucruri, după care s-au dus şi le-au ascuns.

9 ث ُمَّ قالُوا بَعضُهُمْ لبَعضٍ: «بِئْسَ ما نَفْعَلُ! اليَوْمُ يَوْمُ بِشارَةٍ، وَنَحنُ ساكِتُونَ! وَإذا انْتَظَرْنا حَتَّى الصَّباحِ، سَنُعاقَبُ. فَلْنَذْهَبْ وَنُبَشِّرِ السّاكنِينَ فِي بَيتِ المَلِكِ.» البُرْصُ يُعلِنُونَ البَشرَى

În cele din urmă şi-au zis unul altuia: „Nu este bine ce facem! Ziua aceasta este o zi a veştilor bune. Dacă vom tăcea şi vom aştepta până în zori, vom fi pedepsiţi. Să mergem şi să anunţăm la palat!“

10 ف َجاءَ البُرْصُ وَنادُوا عَلَى حُرّاسِ بَوّابَةِ المَدِينَةِ. وَقالُوا لَهُمْ: «ذَهَبْنا إلَى مُعَسْكَرِ الأرامِيِّينَ، لَكِنَّنا لَمْ نَسْمَعْ صَوْتاً وَلَمْ نَجِدْ أحَداً. غَيرَ أنَّنا وَجَدْنا الخُيُولَ وَالحَمِيرَ مَرْبُوطَةً وَالخيامَ مازالَتْ قائمَةً.»

Au venit deci, au chemat străjerii de la poarta cetăţii şi le-au zis: „Noi am intrat în tabăra arameilor şi am văzut că nu era nimeni; nu se auzea nici un glas de om, ci erau doar cai şi măgari legaţi, iar corturile erau la locul lor.“

11 ف َنادَى حُرّاسُ البَوّابَةِ بِأعلَى صَوْتِهِمْ وَأخبَرُوا السّاكِنِينَ فِي بَيتِ المَلِكِ.

Atunci străjerii au strigat şi au dat de ştire la palat.

12 ك انَ الوَقْتُ لَيلاً، لَكِنَّ المَلِكَ قالَ لِكِبارِ مَسْؤُوليهِ: «أعتَقِدُ أنِّي أفهَمُ خُطَّةَ الجَيشِ الأرامِيِّ. إنَّهُمْ يَعرِفُونَ أنَّنا جَوْعَى. فَتَرَكُوا المُعَسْكَرَ لِيَكمُنُوا لَنا فِي السُّهُولِ. وَهُمْ يُرِيدُونَنا أنْ نَخرُجَ مِنَ المَدِينَةِ لِكَي يَقبِضُوا عَلَينا أحياءً. وَبَعْدَ ذَلِكَ سَيَدْخُلُونَ المَدِينَةَ.»

Regele s-a trezit în toiul nopţii şi le-a zis slujitorilor săi: – Vă voi spune ce vor să ne facă arameii. Ştiind că suntem înfometaţi, au ieşit din tabără şi s-au ascuns în câmpie, zicând: „Când vor ieşi din cetate, îi vom prinde vii şi vom intra în cetate!“

13 ف َقالَ أحَدُ كِبارِ مَسْؤُولِي المَلِك: «فَلنُرْسِلْ خَمْسَةَ رِجالٍ عَلَى الأحْصِنَةِ الخَمْسَةِ المُتَبَقِّيَةِ فِي المَدِينَةِ. فَمَصِيرُها المَوْتُ كَجَمِيعِ بَنِي إسْرائِيلَ الباقِينَ فِي المَدِينَةِ. فَلْيَذْهَبِ الرِّجالُ وَيَسْتَطلِعُوا الأمْرَ.»

Unul dintre slujitorii lui i-a răspuns: – Dă-ne voie să luăm cinci cai din cei care au mai rămas în cetate. Dacă vor rămâne aici, li se va întâmpla acelaşi lucru care i se întâmplă acum întregii mulţimi a lui Israel, adică vor pieri aşa cum piere toată mulţimea lui Israel. Să trimitem deci şi să vedem ce s-a întâmplat.

14 ف َأخَذَ هَؤُلاء الرِّجالُ مَرْكَبَتَينِ، وَذَهَبُوا حَسَبَ أمْرِ المَلِكِ لِيَرَوْا ما حَدَثَ للجَيشِ الأرامِيِّ.

Au luat două care cu caii lor şi regele i-a trimis pe urmele oştirii Aramului, spunându-le: „Duceţi-vă şi vedeţi ce s-a întâmplat.“

15 ف انطَلَقَ هَؤُلاءِ الرِّجالُ خَلْفَ الجَيشِ الأرامِيِّ حَتَّى نَهْرِ الأُرْدُنِّ. فَرَأَوْا عَلَى طُولِ الطَّرِيقِ ثِياباً وَأسلِحَةً ألقَى بِها الأرامِيُّونَ حَتَّى لا يُبْطِئُوا بِالهَرَبِ. فَرَجِعَ الرُّسُلُ إلَى السّامِرَةِ وَأخْبَرُوا المَلِكَ بِهَذا.

Au mers pe urma lor până la Iordan şi iată că tot drumul era plin cu haine şi cu lucruri pe care le aruncaseră arameii în goana lor. Mesagerii s-au întors şi l-au înştiinţat pe rege.

16 ف َخَرَجَ الشَّعبُ مُسْرِعِينَ إلَى مُعَسْكَرِ الأرامِيِّينَ. وَنَهَبُوا كُلَّ ثَمِينٍ فِيهِ. وَصارَ مِكيالُ الطَّحينِ يُباعُ بِمِثْقالٍ، وَمِكيالا الشَّعيرِ بِمِثْقالٍ. فَتَحَقَّقَ كَلامُ اللهِ.

Apoi poporul a ieşit şi a jefuit tabăra arameilor. O măsură de făină a ajuns să se vândă cu un şechel, iar două măsuri de orz – cu un şechel, după Cuvântul Domnului.

17 و َأرْسَلَ المَلِكُ القائِدَ الَّذِي كانَ يَسْتَنِدُ عَلَى يَدِهِ إلَى البَوّابَةِ لِيَحرُسَها. لَكِنَّ النّاسَ تَدافَعُوا وَطَرَحُوهُ أرْضاً وَداسُوهُ، فَماتَ. فَحَدَثَ كُلُّ شَيءٍ كَما قالَ رَجُلُ اللهِ لِلمَلِكِ.

Regele încredinţase paza porţii ofiţerului pe mâna căruia se sprijinea, dar acesta a murit călcat în picioare de poporul de la poartă, după cuvântul rostit de omul lui Dumnezeu când venise regele la el.

18 ف َعِندَما قالَ رَجُلُ اللهِ لِلمَلِكِ: «سَيُباعُ مِكيالُ الطَّحِينِ بِمِثْقالٍ وَاحِدٍ، وَمِكيالا الشَّعِيرِ بِمِثْقالٍ وَاحِدٍ فِي السُّوق عِنْدَ بَوّابَةِ السّامِرَةِ، غَداً فِي مِثلِ هَذا الوَقتِ»

S-a împlinit întocmai cum i-a profeţit omul lui Dumnezeu regelui, când a zis: „Mâine, pe vremea aceasta, se va vinde la poarta Samariei o măsură de făină cu un şechel şi două măsuri de orz cu un şechel.“

19 ق الَ القائِدُ لِرَجُلِ اللهِ: «حَتَّى وَلَوْ فَتَحَ اللهُ نَوافِذَ فِي السَّماءِ، لا يُمْكِنُ لِهَذا أنْ يَحدُثَ!» وَقالَ لَهُ ألِيشَعُ: «سَتُبْصِرُ هَذا بِعَينَيكَ، لَكِنَّكَ لَنْ تَذُوقَ شَيئاً مِنْهُ.»

Atunci ofiţerul regelui îi spusese omului lui Dumnezeu: „Nici dacă ar face Domnul ferestre în cer nu s-ar putea întâmpla un asemenea lucru.“ Iar omul lui Dumnezeu îi răspunsese: „Vei vedea cu ochii tăi, dar tu nu vei mânca din ele.“

20 و َهَذا تَماماً ما حَدَثَ لِلقائِدِ. إذْ طَرَحَهُ النّاسُ أرْضاً عِندَ البَوّابَةِ، وَداسُوا عَلَيهِ فَماتَ.

Şi într-adevăr aşa i s-a şi întâmplat! Poporul l-a călcat în picioare la poartă şi el a murit.