1 و َقالَ اللهُ لِمُوسَى: «سَآتِي بِضَرْبَةٍ واحِدَةٍ أُخْرَى عَلَى فِرعَوْنَ وَعَلَى مِصرَ. وَبَعدَ ذَلِكَ سَيُطلِقُكُمْ مِنْ هُنا. وَحِينَ يُطلِقُكُمْ، فَإنَّهُ سَيَطرُدُكُمْ طَرْداً.
Domnul îi zisese lui Moise: „Voi mai aduce încă o urgie peste Faraon şi peste Egipt. După aceasta, el vă va lăsa să plecaţi de acolo. Când vă va lăsa să ieşiţi, de fapt el vă va izgoni de tot.
2 « قُلْ لِلشَّعبِ أنْ يَطلُبَ كُلُّ رَجُلٍ مِنْ جارِهِ، وَكُلُّ امْرأةٍ مِنْ جارَتِها، أدَواتٍ مِنْ ذَهَبٍ وَفِضَّةٍ.»
Spune poporului ca orice om să ceară vecinului său şi orice femeie să ceară vecinei ei lucruri de argint şi de aur.“
3 و َجَعَلَ اللهُ المِصرِيِّينَ كُرَماءَ مَعَ بَنِي إسْرائِيلَ. وَكانَ الرَّجُلُ مُوسَى عَظِيماً جِدّاً فِي أرْضِ مِصْرَ، فِي عُيُونِ خُدّامِ فِرعَوْنَ وَالشَّعْبِ.
Domnul a făcut ca poporul să găsească bunăvoinţă la egipteni. Mai mult, Moise a devenit un om de seamă în Egipt; aşa îl considerau atât slujitorii lui Faraon, cât şi poporul egiptean.
4 و َقالَ مُوسَى: «هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ اللهُ: ‹قُرْبَ مُنتَصَفِ اللَّيلِ، سَأخرُجُ إلَى وَسَطِ مِصرَ،
Moise i-a mai zis lui Faraon: – Aşa vorbeşte Domnul: „La miezul nopţii voi trece prin Egipt.
5 ف َيَمُوتُ كُلُّ بِكْرٍ فِي أرْضِ مِصرَ، ابْتِداءً بِابْنِ فِرعَوْنَ الجالِسِ عَلَى عَرشِهِ، حَتَّى بِكْرِ الجارِيَةِ الجالِسَةِ خَلفَ حَجَرِ الرَّحَى، وَكُلِّ بِكرٍ مِنَ الحَيواناتِ.
Toţi întâii născuţi din ţara Egiptului vor muri, de la întâiul născut al lui Faraon care stă pe tron, până la întâiul născut al sclavei care învârte la râşniţă şi până la toţi întâii născuţi ai vitelor.
6 س َيَكُونُ هُناكَ نُواحٌ عَظِيمٌ فِي كُلِّ أرْضِ مِصرَ لَمْ يَأْتِ مِثلُهُ مِنْ قَبلُ، وَلَنْ يَأْتِيَ.
Apoi va fi un mare strigăt în toată ţara Egiptului, aşa cum n-a mai fost şi nu va mai fi.
7 أ مّا وَسَطَ بَنِي إسْرائِيلَ، فَلَنْ يَكُونَ هُناكَ وَلا حَتَّى كَلبٌ لِيَنبَحَ وَسَطَ النّاسِ أوِ الحَيواناتِ، لِيَعرِفُوا أنَّ اللهَ يُمَيِّزُ بَينَ المِصرِيِّينَ وَالإسْرائِيلييّن.
Dar între israeliţi nici măcar un câine nu va lătra, nici la animale, nici la oameni, ca să ştiţi ce deosebire face Domnul între Egipt şi Israel.“
8 ك ُلُّ خُدّامِكَ هَؤُلاءِ سَيَأتُونَ إلَيَّ وَسَيَرْكَعُونَ لِي وَيَقُولُونَ: اخْرُجْ أنْتَ وَكُلُّ الشَّعبِ الَّذِي يَتبَعُكَ. حِينَئِذٍ، سَأخرُجُ.›»
Atunci toţi aceşti slujitori ai tăi vor veni la mine şi se vor pleca până la pământ înaintea mea, zicând: „Pleacă, tu şi tot poporul care te urmează!“ După aceea voi pleca. Şi plin de mânie Moise a ieşit de la Faraon.
9 و َقالَ اللهُ لِمُوسَى: «لَنْ يَستَمِعَ فِرعَوْنُ لَكَ كَي أزِيدَ مُعجِزاتِي فِي أرْضِ مِصرَ.»
Domnul îi zisese de la început lui Moise: „Faraon nu te va asculta, pentru ca minunile Mele să se înmulţească în ţara Egiptului.“
10 ف َعَمِلَ مُوسَى وَهارُونُ كُلَّ هَذِهِ المُعجِزاتِ أمامَ فِرعَوْنَ. لَكِنَّ اللهَ قَسَّى قَلْبَهُ كَي لا يُطلِقَ بَني إسْرائِيلَ مِنْ أرْضِهِ.
Moise şi Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon, dar Domnul i-a împietrit inima şi acesta n-a lăsat poporul să plece din ţara sa.