1 « حِينَ كانَ إسْرائِيلُ صَغِيراً أحبَبتُهُ، وَمِن مِصرَ دَعَوتُ ابنِي.

„Când Israel era doar un copil, îl iubeam şi l-am chemat pe fiul Meu din Egipt.

2 ك ُلَّما دَعَوتُهُمُ ابتَعَدُوا عَنِّي. ذَبَحُوا للِبَعلِ، أحرَقُوا بَخُوراً فِي عِبادَتِهِمْ لِلأصنامِ.

Cu cât îi chemam mai mult, cu atât se îndepărtau de Mine; jertfeau baalilor şi ardeau tămâie idolilor.

3 ع َلَّمتُ أفْرايِمَ السَّيرَ ماسِكاً بِكِلَتا ذِراعَيهِ. لَكِنَّهُمْ لَمْ يَعرِفُوا أنِّي أنا شَفَيتُهُمْ بِضَربِي.

Eu am fost Cel Ce l-am învăţat pe Efraim să meargă, luându-l de mâini, dar el nu şi-a dat seama că Eu am fost Cel Ce l-am vindecat.

4 ق ُدتُهُمْ بِحِبالِ اللُّطفِ، بِرُبُطِ المَحَبَّةِ. عامَلتُهُمْ كَالشَّخصِ الَّذِي يُزِيلُ النِّيرَ عَنِ الحَيواناتِ. انحَنَيتُ وَأطعَمتُهُ.

I-am tras cu funii omeneşti, cu legături de dragoste. Am fost pentru ei ca cei care ridică jugul de pe umeri şi M-am aplecat spre ei ca să-i hrănesc.

5 « سَيَعُودُونَ إلَى مِصرَ، وَسَيَكُونُ مَلِكُ أشُّورَ مَلِكَهُمْ، لأنَّهُمْ رَفَضُوا أن يَعُودُوا إلَيَّ.

Dar oare nu se vor întoarce în ţara Egiptului şi nu va fi asirianul împăratul lor, pentru că au refuzat să se pocăiască?

6 س َيَرفَعُ سَيفَهُ عَلَى مُدُنِهِ، وَسَيُفنِي بَني إسْرائِيلَ الَّذينَ يَتَفاخَرونَ كَثِيراً. سَيَلتَهِمُ المُتَآمِرِينَ.

Sabia se va dezlănţui în cetăţile lor, le va distruge zăvoarele porţilor şi-i va devora din pricina planurilor lor rele.

7 ش َعبِي يَنتَظِرُ عَودَتِي. سَوفَ يَدعُونَ العَلِيَّ، لَكِنَّهُ لَن يَستَجِيبَ.» تَدمِيرُ اللهِ لإسْرائِيل

Dar poporul Meu este pornit să-Mi întoarcă spatele. De aceea, chiar dacă Îl vor striga pe Cel Preaînalt, El nu-i va înălţa nicidecum.

8 « كَيفَ أتَخَلَّى عَنكَ يا أفْرايِمُ؟ كَيفَ يُمكِنُنِي أن أُسَلِّمَكَ إلَى أعدائِكَ يا إسْرائِيلُ؟ كَيفَ أتَخَلَّى عَنكِ كَأدَمَةَ؟ كَيفَ أجعَلُكَ كَصَبُوِييمَ؟ اضطَرَبَ قَلبِي فِي داخِلِي، وَمَشاعِرُ المَحبَّةِ وَالحَنانِ اشتَعَلَتْ.

Totuşi cum să te dau, Efraime? Cum să te predau, Israele? Cum aş putea să-ţi fac ca Admei? Sau să mă port cu tine ca şi cu Ţeboimul? Mi se zbate inima în Mine şi toată fiinţa-Mi freamătă de compasiune.

9 ل َن أُطلِقَ غَضَبِي، لَن أُخَرِّبَ أفْرايِمَ ثانِيَةً. أنا اللهُ وَلَستُ إنساناً. أنا القُدُّوسُ السّاكِنُ فِي وَسَطِكَ، وَلَن أعُودَ أغضَبُ عَلَيكِ.

Nu voi lucra după mânia Mea cea aprigă, nu mă voi întoarce să-l distrug pe Efraim, căci Eu sunt Dumnezeu, nu un om, sunt Cel Sfânt din mijlocul tău şi nu voi veni cu mânie.

10 س َيَسِيرُونَ وَراءَ اللهِ. أنا سَأُزَمجِرُ كَالأسَدِ، سَأزأرُ فَيَأتِي الأولادُ مِنَ الغَربِ وَهُمْ مُرتَعِدُونَ،

Ei vor merge după Domnul, Care va rage ca un leu. Când El va rage, fiii Lui vor veni tremurând din apus.

11 س َيَأتُونَ مُرتَجِفِينَ كَطَيرٍ مِنْ مِصرَ، وَكَحَمامَةٍ مِنْ أرْضِ أشُّورَ، وَسَأُسْكِنُهُمْ فِي بُيُوتِهِمْ،» يَقُولُ اللهُ.

Vor veni tremurând ca păsările din Egipt şi ca porumbeii din Asiria, iar Eu îi voi aşeza în casele lor, zice Domnul. Păcatul poporului

12 « شَعبُ أفْرايِمَ أحاطَ بِي بِالكَذِبِ، وَبَنو إسْرائِيلَ أحاطوني بِالتَّمَرُّدِ. أمّا يَهُوذا فَما يَزالُ يَسِيرُ مَعَ اللهِ، وَما زالَ أمِيناً نَحوَ القِدِّيسِينَ.»

Efraim însă M-a înconjurat cu minciuni, iar Casa lui Israel – cu înşelăciuni. Cât despre Iuda, el încă rătăceşte faţă de Dumnezeu, faţă de Cel Sfânt şi Credincios.“