1 و َدَعا النَّبِيُّ ألِيشَعُ واحِداً مِنْ جَماعَةِ الأنْبِياءِ وَقالَ لَهُ: «اسْتَعِدَّ وَخُذْ مَعَكَ قِنِّينَةَ زَيتٍ صَغِيرَةٍ، وَاذْهَبْ إلَى جِلْعادَ.

Profetul Elisei l-a chemat pe unul dintre fiii profeţilor şi i-a zis: „Încinge-te, ia această sticluţă cu untdelemn şi du-te la Ramot-Ghilad.

2 و َعِندَما تَصِلُ إلَى هُناكَ، جِدْ ياهُو بْنَ يَهُوشافاطَ بْنِ نَمشِي. وَادخُلْ ثُمَّ أقِمْهُ مِنْ بَينِ إخْوَتِهِ. وَخُذْهُ إلَى غُرْفَةٍ داخِلِيَّةٍ.

Când vei ajunge acolo, caută-l pe Iehu, fiul lui Iehoşafat, fiul lui Nimşi. Intră, ia-l dintre prietenii lui şi du-l într-o odaie separată.

3 و َخُذْ قِنِّينَةَ الزَّيتِ، وَاسْكُبْهُ عَلَى رَأْسِ ياهُو. وَقُلْ: ‹هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ اللهُ: قَدْ مَسَحْتُكَ كَي تُصبِحَ مَلِكَ إسْرائِيلَ الجَدِيدَ.› ثُمَّ افتَحِ البابَ وَاهْرُبْ. أسْرِعْ وَلا تَتَباطَأْ!»

Ia apoi sticluţa cu untdelemn şi toarnă untdelemnul pe capul lui, zicându-i: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Te ung rege peste Israel!’» După aceea deschide uşa şi fugi fără să te opreşti.“

4 ف انطَلَقَ النَّبِيُّ الشّابُّ إلَى رامُوتَ جِلْعادَ.

Tânărul profet a plecat spre Ramot-Ghilad.

5 و َلَمّا وَصَلَ، رَأى قادَةَ الجَيشِ جالِسِينَ، فَقالَ: «أيُّها القائِدُ، عِندِي رِسالَةٌ لَكَ.» فَقالَ ياهُو: «لِمَنْ مِنّا الرِّسالَةُ؟» فَقالَ النَّبِيُّ الشّابُّ: «لَكَ أنتَ يا سَيِّدِي.»

Când a ajuns, căpeteniile oştirii stăteau împreună. El a zis: – Căpetenie, am un mesaj pentru tine! – Pentru care dintre noi? a întrebat Iehu. – Pentru tine, căpetenie, a răspuns el.

6 ف َقامَ ياهُو وَدَخَلَ البَيتَ. فَسَكَبَ النَّبِيُّ الشّابُ زَيتاً عَلَى رَأْسِ ياهُو وَقالَ لَهُ: «يَقُولُ اللهُ إلَهُ إسْرائِيلَ: ‹أنا أمسَحُكَ لِتَصِيرَ مَلِكاً عَلَى شَعبِ اللهِ ، إسْرائِيلَ.

Iehu s-a sculat şi a intrat în casă. Tânărul i-a turnat untdelemnul pe cap şi i-a zis: – Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Te ung rege peste Israel, poporul Domnului.

7 ف َاقضِي عَلَى عائِلَةِ سَيِّدِكَ أخآبَ، وَهَكَذا أُعاقِبُ إيزابَلَ عَلَى قَتلِ خُدّامِي الأنبِياءِ، وَقَتلِ جَمِيعِ خُدّامِ اللهِ.

Să nimiceşti familia lui Ahab, stăpânul tău, ca astfel să răzbun sângele slujitorilor Mei, profeţii, şi sângele tuturor slujitorilor Domnului, vărsat de Izabela.

8 ي َنبغِي أنْ تَمُوتَ عائِلَةِ أخآبَ كُلِّها، وَلا يَبقَى مِنْهُمْ ذَكَرٌ حَيّاً فِي إسْرائِيلَ، حُرّاً أمْ عَبْداً.

Va pieri toată familia lui şi voi nimici pe orice bărbat al lui Ahab, fie sclav, fie liber în Israel.

9 و َهَكَذا أجعَلُ عائِلَةَ أخآبَ مِثلَ عائِلَةِ يَرُبْعامَ بْنِ ناباطَ، وَمِثلَ عائِلَةِ بَعْشا بْنِ أخِيّا.

Voi face familiei lui Ahab aşa cum am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi aşa cum am făcut familiei lui Başa, fiul lui Ahia.

10 و َسَتَأْكُلُ الكِلابُ إيزابَلَ فِي مِنْطَقَةِ يَزرَعِيلَ، وَلَنْ تُدفَنَ.›» ثُمَّ فَتَحَ النَّبِيُّ الشّابُّ البابَ وَهَرَبَ. الخُدّامُ يُعلِنُونَ ياهُو مَلِكاً

Câinii o vor mânca pe Izabela pe ogorul din Izreel şi nu o va înmormânta nimeni.“ Apoi a închis uşa şi a fugit.

11 و َرَجِعَ ياهُو إلَى خُدّامِ مَلِكِهِ. فَقالَ أحَدُهُمْ لِياهُو: «هَلْ كُلُّ شَيءٍ عَلَى ما يُرامُ؟ لِماذا أتَى هَذا الرَّجُلُ المَجنُونُ إلَيكَ؟» فَأجابَ ياهُو: «أنتُمْ تَعرِفُونَ الرَّجُلَ وَالأشياءَ الغَرِيبَةَ الَّتِي يَقُولُهُا.»

Când a ieşit Iehu la slujitorii stăpânului său, aceştia l-au întrebat: – Toate bune? De ce a venit acest nebun la tine? – Voi îl ştiţi pe omul acesta şi ştiţi ce poate spune, le-a răspuns Iehu.

12 ف َقالُوا لَهُ: «لا تَكْذِبْ! قُلِ الحَقِيقَةَ.» فَقالَ «هَذا هُوَ ما قالَهُ لِي: ‹يَقُولُ اللهُ قَدْ مَسَحْتُكَ مَلِكاً عَلَى إسْرائِيلَ.›»

– Minciuni! i-au zis ei. Povesteşte-ne! Iehu le-a răspuns: – El mi-a vorbit astfel: „Aşa vorbeşte Domnul: «Te ung rege peste Israel!»“

13 ف َخَلَعَ كُلُّ خادِمٍ مِنْهُمْ ثَوْبَهُ وَوَضَعَهُ عَلَى الدَّرَجِ أمامَ ياهُو. ثُمَّ نَفَخُوا فِي الأبواقِ وَقالُوا: «صارَ ياهُو مَلِكاً!» ياهُو يَذْهَبُ إلَى يَزرَعِيل

Ei s-au grăbit să-şi ia mantiile şi să le pună sub el, pe treptele goale. Apoi au sunat din trâmbiţă şi au zis: „Iehu este rege!“ Ioram şi Ahazia ucişi de Iehu

14 و َتَمَرَّدَ ياهُو بْنُ يَهُوشافاطَ بْنِ نَمْشِي عَلَى يُورامَ. فِي ذَلِكَ الوَقتِ، كانَ يُورامُ وَبَنُو إسْرائِيلَ يُحاوِلُونَ الدِّفاعَ عَنْ رامُوتِ جِلْعادَ ضِدَّ حَزائِيلَ مَلِكِ أرامَ.

Astfel a uneltit Iehu, fiul lui Iehoşafat, fiul lui Nimşi, împotriva lui Ioram. (În acea vreme, oştirea lui Ioram se afla la Ramot-Ghilad pentru a-l apăra împotriva lui Hazael, regele Aramului.

15 و َكانَ المَلِكُ يُورامُ قَدْ حارَبَ حَزائِيلَ، مَلِكَ أرامَ. لَكِنَّ الأرامِيِّينَ جَرَحُوا المَلِكَ يُورامَ، فَذَهَبَ إلَى يَزْرَعِيلَ لِيَتَعافَى مِنْ جِراحِهِ. فَقالَ ياهُو لِخُدّامِ المَلِكِ: «مادُمْتُمْ قَبِلْتُمُونِي مَلِكاً، فَلا تَسْمَحُوا لأحَدٍ بِأنْ يَهرُبَ مِنَ المَدِينَةِ لِيَنْشُرَ الخَبَرَ فِي يَزرَعِيلَ.»

Fiind rănit, regele Ioram s-a întors la Izreel pentru a se vindeca de rănile pe care i le făcuseră arameii în timpul războiului cu Hazael, regele Aramului.) Aşadar, Iehu a continuat: – Dacă aceasta este şi dorinţa voastră, atunci nu lăsaţi pe nimeni să scape din cetate, ca nu cumva să se ducă să vestească aceasta în Izreel.

16 و َكانَ يُورامُ يَقْضِي فَتْرَةَ نَقاهَةٍ فِي يَزرَعِيلَ. فَرَكِبَ ياهُو مَرْكَبَتَهُ وَذَهَبَ إلَيهِ. وَكانَ المَلِكُ أخَزْيا مَلِكُ يَهُوذا، قَدْ جاءَ أيضاً لِيَزُورَ يُورامَ.

Apoi Iehu a încălecat şi s-a dus la Izreel, căci Ioram se odihnea acolo, iar Ahazia, regele lui Iuda, se dusese să-l vadă.

17 و َكانَ حارِسٌ واقِفاً عَلَى البُرجِ فِي يَزرَعِيلَ. فَرَأى جَماعَةَ ياهُو الكَبِيرَةَ آتِيَةً. فَقالَ: «أرَى جَماعَةً كَبِيرَةً مِنَ النّاسِ!» فَقالَ يُورامُ: «أرسِلْ فارِساً لِلِقائِهِمْ، وَاطلُبْ إلَيهِ أنْ يَسألَهُمْ هَل هُم قادِمُونَ فِي سَلامٍ.»

Străjerul care stătea pe turnul din Izreel a văzut trupele lui Iehu venind şi a zis: – Văd nişte trupe venind! – Trimite îndată un călăreţ ca să-i întâmpine şi să-i întrebe dacă vin cu gânduri de pace, a zis Ioram.

18 ف امتَطَى الرَّسُولُ حِصاناً لِمُلاقاةِ ياهُو، وَقالَ: «يَسْألُ المَلِكُ يُورامُ: ‹هَلْ أنتُمْ قادِمُونَ فِي سَلامٍ؟›» فَقالَ لَهُ ياهُو: «أيُّ سَلامٍ هَذا؟ تَعالَ وَاتبَعْنِي.» فَقالَ الحارِسُ لِيُورامَ: «ذَهَبَ الرَّسُولُ إلَى الجَماعَةِ، لَكِنَّهُ لَمْ يَعُدْ بَعْدُ.»

Călăreţul a plecat şi, când l-a întâlnit pe Iehu, i-a zis: – Aşa vorbeşte regele: „Vii cu gânduri de pace?“ – Ce-ţi pasă ţie dacă vin cu gânduri de pace? i-a răspuns Iehu. Urmează-mă! Străjerul l-a înştiinţat pe rege, zicându-i: – Mesagerul s-a dus până la ei, dar nu se mai întoarce!

19 ف َأرسَلَ يُورامُ فارِساً آخَرَ. فَجاءَ الفارِسُ إلَى جَماعَةِ ياهُو وَقالَ: «يَقُولُ المَلِكُ يُورامُ: ‹هَلْ أنتُمْ قادِمُونَ فِي سَلامٍ؟›» فَأجابَ ياهُو: «أيُّ سَلامٍ هَذا؟ تَعالَ وَاتبَعْنِي.»

Atunci a fost trimis un al doilea călăreţ, care s-a dus la ei şi le-a zis: – Aşa vorbeşte regele: „Vii cu gânduri de pace?“ – Ce-ţi pasă ţie dacă vin cu gânduri de pace? i-a răspuns Iehu. Urmează-mă!

20 ف َقالَ الحارِسُ لِيُورامَ: «ذَهَبَ الرَّسُولُ الثّانِي إلَى الجَماعَةِ، لَكِنَّهُ لَمْ يَعُدْ بَعدُ. وَهُناكَ رَجُلٌ يَسُوقُ مَرْكَبَتَهُ بِجُنُونٍ عَلَى طَرِيقَةِ ياهُو بْنِ نَمْشِي.»

Străjerul l-a înştiinţat pe rege, zicându-i: – Mesagerul s-a dus până la ei, dar nu se mai întoarce! După felul cum este mânat carul din frunte, cel ce vine este Iehu, fiul lui Nimşi, căci el mână ca un nebun.

21 ف َقالَ يُورامُ: «هاتُوا لِي مَركَبَتِي!» فَأحضَرَ الخادِمُ مَركَبَةَ يُورامَ. فَرَكِبَ كُلٌّ مِنْ يُورامَ، مَلِكِ إسْرائِيلَ وَأخَزْيا مَلِكِ يَهُوذا مَرْكَبَتَهُ. وَخَرَجَ الاثْنانِ لِلِقاءِ ياهُو. فَقابَلاهُ عِنْدَ حَقلِ نابُوتَ اليَزرَعِيلِيِّ.

– Înhamă! a poruncit Ioram. După ce au pregătit carul, Ioram, regele lui Israel, şi Ahazia, regele lui Iuda, au plecat fiecare în carul lui să-l întâlnească pe Iehu; şi l-au întâlnit în ogorul izreelitului Nabot.

22 ف َسَألَ يُورامُ ياهُو: «هَلْ أنتَ قادِمٌ فِي سَلامٍ؟» فَأجابَ ياهُو: «لا سَلامَ ما دامَتْ أُمُّكَ تُمارِسُ أعمالَ العُهْرِ وَالسِّحْرِ!»

Când l-a văzut Ioram pe Iehu, i-a zis: – Vii cu gânduri de pace, Iehu? – Cum pot să vin cu gânduri de pace atâta timp cât desfrânările mamei tale, Izabela, şi vrăjitoriile ei sunt atât de multe? i-a răspuns el.

23 ف َغَيَّرَ يُورامُ اتِّجاهَ مَرْكَبَتِهِ لِيَهرُبَ، وَقالَ لِأخَزْيا: «إنَّها خِيانَةٌ يا أخَزْيا!»

Ioram a întors carul şi a fugit strigându-i lui Ahazia: – Trădare, Ahazia!

24 ف َأمسَكَ ياهُو بِقَوْسِهِ. وَأطلَقَ سَهْماً عَلَى يُورامَ. فَأصابَهُ فِي مُنتَصَفِ ظَهْرِهِ مُختَرِقاً قَلْبَهُ. فَسَقَطَ يُورامُ فِي مَركَبَتِهِ مَيِّتاً.

Dar Iehu a luat arcul, a tras cu toată puterea şi l-a ţintit pe Ioram între umeri. Săgeata i-a străpuns inima, iar el s-a prăbuşit în car.

25 ث ُمَّ قالَ ياهُو لِبَدْقَرَ، سائِقِ المَركَبَةِ: «خُذْ جُثَّةَ يُورامَ وَارمِها فِي حَقلِ نابُوتَ اليَزرَعِيلِيِّ. فَلَعَلَّكَ تَذكُرُ أنَّنِي عِندَما رَكِبْتُ مَعَكَ وَراءَ أخآبَ إلَى يُورامَ، قالَ اللهُ إنَّ هَذا سَيَكُونُ مَصِيرَهُ.

Iehu i-a zis ofiţerului său, Bidkar: „Ia-l şi aruncă-l în ogorul izreelitului Nabot, căci, adu-ţi aminte că, atunci când călăream împreună, în urma tatălui său, Ahab, Domnul a rostit împotriva lui această hotărâre:

26 ف َقَدْ قالَ اللهُ: ‹بِالأمْسِ رَأيتُ دَمَ نابُوتَ وَأولادِهِ. لِهَذا سَأُعاقِبُكَ، يا أخآبُ، فِي هَذا الحَقلِ نَفسِهِ.› هَذا هُوَ ما قالَهُ اللهُ. فَخُذْ جُثَّةَ يُورامَ وَارْمِها فِي الحَقلِ، كَما قالَ اللهُ.»

«Am văzut ieri sângele lui Nabot şi sângele fiilor lui, zice Domnul, şi te voi face cu siguranţă să plăteşti chiar în acest ogor, zice Domnul!»“ Ia-l deci şi aruncă-l pe ogor, potrivit Cuvântului Domnului.

27 ف َلَمّا رَأى المَلِكُ أخَزْيا هَذا، حاوَلَ الهَرَبَ. فَسَلَكَ طَرِيقَ «بَيْتِ البُسْتانِ.» فَطارَدَهُ ياهُو، وَقالَ: «اقتُلُوا أخَزْيا أيضاً!» فَأُصِيبَ أخَزْيا فِي مَرْكَبَتِهِ عَلَى طَرِيقِ عَقْبَةِ جُورَ قُرْبَ يِبلَعامَ. لَكِنَّهُ وَاصَلَ الهَرَبَ حَتَّى مَجِدُّو، وَهُناكَ ماتَ.

Când a văzut lucrul acesta, Ahazia, regele lui Iuda, a fugit spre Bet-Hagan. Iehu l-a urmărit şi a zis: „ Omorâţi-l şi pe el!“ Şi l-au lovit în car, la înălţimea Gur, care este lângă Ibleam, dar el a fugit la Meghido şi a murit acolo.

28 ف َحَمَلَ خُدّامُهُ جُثَّتَهُ فِي المَركَبَةِ إلَى مَدِينَةِ القُدْسِ، وَدَفَنُوهُ هُناكَ مَعَ آبائِهِ فِي مَدِينَةِ داوُدَ.

Slujitorii lui l-au dus într-un car la Ierusalim şi l-au înmormântat în mormântul lui, alături de părinţii săi, în Cetatea lui David.

29 ك انَ أخَزْيا قَدْ صارَ مَلِكاً عَلَى يَهُوذا فِي السَّنَةِ الحادِيَةَ عَشْرَةَ مِنْ حُكْمِ يُورامَ لإسْرائِيلَ. إيزابَلُ تَمُوتُ ميتةً شَنِيعة

Ahazia ajunsese rege al lui Iuda în al unsprezecelea an al domniei lui Ioram, fiul lui Ahab. Izabela ucisă de Iehu

30 و َذَهَبَ ياهُو إلَى يَزْرَعِيلَ. فَسَمِعَتْ إيزابَلُ بِالخَبَرِ. فَوَضَعَتْ مَساحِيقَ تَجمِيلٍ عَلَى وَجهِها وَرَتَّبَتْ شَعرَها. ثُمَّ وَقَفَتْ عِندَ النّافِذَةِ وَنَظَرَتْ مِنْها.

Apoi Iehu a venit la Izreel. Când a auzit Izabela, şi-a vopsit ochii, şi-a împodobit capul şi s-a aşezat la fereastră.

31 ف َلَمّا دَخَلَ ياهُو المَدِينَةَ، قالَتْ لَهُ إيزابِيلُ: «أجِئْتَ للسَّلامِ يا مَنْ قَتَلَ سَيِّدَهُ كَما فَعَلَ زِمْري؟»

În timp ce Iehu intra pe poartă, ea a zis: – Vii cu gânduri de pace, Zimri, ucigaşul stăpânului său?

32 ف َتَطَلَّعَ ياهُو إلَى النّافِذَةِ، وَنادَى: «مَنْ مَعِي؟» فَأطَلَّ اثْنانِ أوْ ثَلاثَةُ خُدّامٍ مِنَ النّافِذَةِ.

El s-a uitat spre fereastră şi a strigat: – Cine este de partea mea? Cine? Atunci doi sau trei eunuci s-au uitat în jos înspre el.

33 ف َقالَ لَهُمْ ياهُو: «اطْرَحُوا إيزابَلَ إلَى أسْفَلَ!» فَطَرَحَها الخُدّامُ إلَى أسْفَلَ. فَتَطايَرَ دَمُها عَلَى السُّورِ وَعَلَى الخُيُولِ، فَداسَتْها.

– Aruncaţi-o jos! le-a zis el. Ei au aruncat-o jos, iar sângele ei a ţâşnit pe zid şi pe cai, aceştia călcând-o în picioare.

34 ب َعْدَ ذَلِكَ، دَخَلَ ياهُو البَيتَ وَأكَلَ وَشَرِبَ. ثُمَّ قالَ: «انْظُرُوا فِي أمْرِ هَذِهِ المَرأةِ اللَّعِينَةِ، وَادفِنُوها فَهِيَ بِنْتُ مَلِكٍ.»

Apoi Iehu a intrat în palat. După ce a mâncat şi a băut, el a poruncit: „Îngrijiţi-vă de blestemata aceasta şi îngropaţi-o, căci a fost fiică de rege.“

35 ف َذَهَبَ الرِّجالُ لِيَدفِنُوا إيزابَلَ، لَكِنَّهُمْ لَمْ يَجِدُوا جُثَّتَها. وَوَجَدُوا الجُمجُمَةَ وَالقَدَمَينِ وَراحَتَي اليَدَينِ.

Dar când au ajuns la ea, ca s-o îngroape, n-au mai găsit din ea decât craniul, picioarele şi palmele mâinilor.

36 ف َرَجِعَ الرِّجالُ وَأخبَرُوا ياهُو. فَقالَ ياهُو: «أمَرَ اللهُ عَبْدَهُ إيلِيّا التَّشْبِيّ أنْ يُوصِلَ هَذِهِ الرِّسالَةَ حَيثُ قالَ: ‹سَتَأْكُلُ الكِلابُ جُثَّةَ إيزابَلَ فِي يَزرَعِيلَ.

Ei s-au întors şi l-au înştiinţat pe Iehu, care a zis: „Acesta este Cuvântul Domnului, pe care El îl spusese prin robul Său Ilie tişbitul: «Câinii vor mânca în ogorul din Izreel carnea Izabelei,

37 ف َتَصِيرُ جُثَّتَها كَالزِّبلِ عَلَى الحَقلِ، حَتَّى لا يَستَطِيعُ أحَدٌ أنْ يُمَيِّزَها!›»

iar trupul Izabelei va fi, în ogorul lui Izreel, ca bălegarul de pe întinderea ogoarelor, aşa că nimeni nu va mai putea zice vreodată: ‘Aceasta este Izabela!’»“