1 E l rey Belsasar hizo un gran banquete a mil de sus príncipes, y contra todos mil bebía vino.

Împăratul Belşaţar a dat un ospăţ mare celor o mie de nobili ai săi şi a băut vin împreună cu ei.

2 B elsasar, con el gusto del vino, mandó que trajeran los vasos de oro y de plata que Nabucodonosor su padre había traído del Templo de Jerusalén; para que bebieran con ellos el rey y sus príncipes, sus mujeres y sus concubinas.

În cheful vinului, Belşaţar a poruncit să fie aduse vasele de aur şi de argint pe care tatăl său, Nebucadneţar, le luase din Templul de la Ierusalim, pentru ca împăratul să bea din ele împreună cu nobilii săi, cu soţiile sale şi cu ţiitoarele sale.

3 E ntonces fueron traídos los vasos de oro que habían traído del Templo de la Casa de Dios que estaba en Jerusalén, y bebieron con ellos el rey y sus príncipes, sus mujeres y sus concubinas.

Aşadar, au adus vasele de aur care fuseseră luate din Templu, din Casa lui Dumnezeu din Ierusalim, şi împăratul împreună cu nobilii săi, cu soţiile sale şi cu ţiitoarele sale au băut din ele.

4 B ebieron vino, y alabaron a los dioses de oro y de plata, de bronce, de hierro, de madera, y de piedra.

Au băut vin şi i-au lăudat pe zeii de aur, de argint, de bronz, de fier, de lemn şi de piatră.

5 E n aquella misma hora salieron unos dedos de una mano de hombre, y escribían delante del candelero sobre lo encalado de la pared del palacio real, y el rey veía la palma de la mano que escribía.

Chiar în clipa aceea au apărut degetele unei mâini de om care scria în faţa sfeşnicului, pe tencuiala peretelui din palatul împărătesc. Împăratul a văzut palma mâinii care scria.

6 E ntonces el rey se demudó de su color, y sus pensamientos lo turbaron, y se desataron las ceñiduras de sus lomos, y sus rodillas se batían la una con la otra.

Atunci împăratul a pălit la faţă şi gândurile l-au îngrozit atât de tare, încât i-au slăbit încheieturile coapselor, iar genunchii i s-au izbit unul de altul.

7 E l rey clamó en alta voz que hicieran venir magos, caldeos, y adivinos. Habló el rey, y dijo a los sabios de Babilonia: Cualquiera que leyere esta escritura, y me mostrare su declaración, será vestido de púrpura, y tendrá collar de oro a su cuello; y en el reino se enseñoreará el tercero.

Împăratul a strigat cu glas tare să fie aduşi descântătorii, astrologii şi ghicitorii. Împăratul le-a zis înţelepţilor Babilonului astfel: „Oricine va citi scrierea aceasta şi-mi va spune interpretarea ei, va fi îmbrăcat în purpură, va avea un lanţ de aur la gât şi va fi al treilea la conducerea împărăţiei. “

8 E ntonces fueron introducidos todos los sabios del rey, y no pudieron leer la escritura, ni mostrar al rey su declaración.

Au intrat toţi înţelepţii Babilonului, dar nu au putut nici să citească scrierea şi nici să facă cunoscută împăratului interpretarea ei.

9 E ntonces el rey Belsasar estuvo muy turbado, y se le mudaron sus colores y se alteraron sus príncipes.

Atunci împăratul Belşaţar s-a îngrozit şi mai tare, a pălit la faţă, iar nobilii au rămas înmărmuriţi.

10 L a reina, por las palabras del rey y de sus príncipes, entró a la sala del banquete. Habló la reina, y dijo: Rey, para siempre vive, no te asombren tus pensamientos, ni tus colores se demuden;

Împărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului şi ale nobililor lui, a intrat în sala de ospăţ şi a zis: „Să trăieşti veşnic, împărate! Să nu te înspăimânte gândurile tale şi să nu păleşti la faţă!

11 e n tu reino hay un varón, en el cual mora el espíritu del santo Dios; y en los días de tu padre se halló en él lumbre e inteligencia y sabiduría, como conocimiento de Dios, al cual el rey Nabucodonosor, tu padre, constituyó príncipe sobre todos los magos, astrólogos, caldeos, y adivinos: así hizo el rey tu padre,

Există în împărăţia ta un om care are în el duhul sfinţilor zei şi despre care, pe vremea tatălui tău, s-a descoperit că are lumină, agerime şi o înţelepciune ca înţelepciunea zeilor. Împăratul Nebucadneţar, tatăl tău, l-a pus căpetenie peste magicieni, peste descântători, peste astrologi şi peste ghicitori,

12 p or cuanto fue hallado en él mayor espíritu, conocimiento, y entendimiento, declarando sueños, desatando preguntas, y soltando dudas, es a saber, en Daniel; al cual el rey puso por nombre Beltasar. Llámese, pues, ahora a Daniel, y él te mostrará la declaración.

deoarece s-au găsit în el, adică în Daniel – numit de împărat şi Beltşaţar – un duh deosebit, ştiinţă şi agerime în interpretarea viselor, în desluşirea enigmelor şi în dezlegarea lucrurilor încâlcite. Acum dar, să fie chemat Daniel şi el îţi va spune interpretarea!“

13 E ntonces Daniel fue traído delante del rey. Y habló el rey, y dijo a Daniel: ¿Eres tú aquel Daniel de los hijos de la cautividad de Judá, que mi padre trajo de Judea?

Daniel a fost adus înaintea împăratului, iar acesta l-a întrebat pe Daniel: – Tu eşti acel Daniel, unul dintre exilaţii lui Iuda pe care i-a adus aici din Iuda tatăl meu, împăratul?

14 Y o he oído de ti que el espíritu del santo Dios está en ti, y que en ti se halló lumbre, entendimiento y mayor sabiduría.

Am auzit că ai în tine duhul zeilor şi că s-a găsit în tine lumină, agerime şi înţelepciune deosebită.

15 Y ahora fueron traídos delante de mí, sabios, astrólogos, que leyeran esta escritura, y me mostraran su declaración, pero no han podido mostrar la declaración del negocio.

Până acum au fost aduşi înaintea mea înţelepţi şi descântători, ca să citească scrierea aceasta şi să-mi facă cunoscută interpretarea ei, dar nu au putut să-mi spună interpretarea cuvintelor.

16 Y o pues he oído de ti que puedes declarar las dudas, y desatar dificultades. Si ahora pudieres leer esta escritura, y mostrarme su declaración, serás vestido de púrpura, y collar de oro será puesto en tu cuello, y en el reino serás el tercer señor.

Despre tine însă am auzit că poţi să dai interpretări şi să dezlegi lucrurile încâlcite. Acum, dacă vei putea să citeşti scrierea şi să-mi faci cunoscută interpretarea ei, vei fi îmbrăcat în purpură, vei avea un lanţ de aur la gât şi vei fi al treilea la conducerea împărăţiei.

17 E ntonces Daniel respondió, y dijo delante del rey: Tus dones sean para ti, y tus presentes dalos a otro. La escritura yo la leeré al rey, y le mostraré la declaración.

Daniel i-a răspuns împăratului: – Păstrează-ţi darurile pentru tine şi dă altuia răsplătirile tale! Totuşi voi citi împăratului scrierea şi-i voi face cunoscută interpretarea.

18 E l Altísimo Dios, oh rey, dio a Nabucodonosor tu padre el reino, y la grandeza, y la gloria, y la hermosura:

Împărate, Dumnezeul cel Preaînalt îi dăduse tatălui tău, Nebucadneţar, o împărăţie, măreţie, onoare şi faimă,

19 y por la grandeza que le dio, todos los pueblos, naciones, y lenguas, temblaban y temían delante de él. A los que él quería mataba, y a los que quería daba vida; a los que quería engrandecía, y a los que quería humillaba.

iar din pricina măreţiei pe care i-o dăduse, toate popoarele, neamurile şi oamenii de orice limbă tremurau şi se temeau de el, căci împăratul omora pe cine voia şi lăsa în viaţă pe cine voia, înălţa pe cine voia şi smerea pe cine voia.

20 M as cuando su corazón se ensoberbeció, y su espíritu se endureció en altivez, fue depuesto del trono de su reino, y traspasaron de él la gloria.

Dar, când i s-a îngâmfat inima şi i s-a împietrit duhul până la mândrie, a fost dat jos de pe tronul împărăţiei sale şi i-a fost luată gloria.

21 Y fue echado de entre los hijos de los hombres; y su corazón fue puesto con las bestias, y con los asnos monteses fue su morada. Hierba le hicieron comer, como a buey, y su cuerpo fue bañado con el rocío del cielo, hasta que conoció que el Altísimo Dios se enseñorea del reino de los hombres, y que pondrá sobre él al que quisiere.

A fost izgonit dintre oameni, inima lui a devenit ca a fiarelor şi a locuit la un loc cu măgarii sălbatici. L-au hrănit cu iarbă ca pe boi, iar trupul i-a fost udat de roua cerului, până când a recunoscut că Dumnezeul cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că El o dă cui vrea.

22 Y tú, su hijo Belsasar, no has humillado tu corazón, sabiendo todo esto;

Dar tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai smerit inima, cu toate că ai ştiut toate acestea,

23 y contra el Señor del cielo te has ensoberbecido, e hiciste traer delante de ti los vasos de su Casa, y tú y tus príncipes, tus mujeres y tus concubinas, bebisteis vino en ellos: además de esto, a dioses de plata, de oro, de bronce, de hierro, de madera, y de piedra, que ni ven, ni oyen, ni saben, diste alabanza; y al Dios en cuya mano está tu alma, y cuyos son todos tus caminos, nunca honraste.

ci te-ai înălţat împotriva Stăpânului cerurilor. Vasele din Casa Lui au fost aduse înaintea ta, iar tu, împreună cu nobilii tăi, cu soţiile tale şi cu ţiitoarele tale, aţi băut vin din ele; ai lăudat zeii de argint, de aur, de bronz, de fier, de lemn şi de piatră, care nici nu văd, nici nu aud şi nici nu pricep, în loc să-L slăveşti pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta şi toate căile tale.

24 E ntonces de su presencia fue enviada la palma de la mano que esculpió esta escritura.

De aceea a trimis El palma acestei mâini pentru a fi scrisă inscripţia aceasta.

25 Y la escritura que esculpió es: MENE, MENE, TEKEL, UPARSIN.

Inscripţia care a fost scrisă este următoarea: „ Mene, Mene, Techel, Uparsin “.

26 L a declaración del negocio es: MENE: Contó Dios tu reino, y lo ha rematado.

Iată care este interpretarea acestor cuvinte: „ Mene “ înseamnă că Dumnezeu a numărat zilele domniei tale şi i-a pus capăt;

27 T EKEL: Pesado has sido en balanza, y fuiste hallado falto.

„ Techel “ înseamnă că ai fost cântărit în cumpănă şi ai fost găsit uşor;

28 P ERES: Tu reino ha sido roto, y es dado a los medos y a los persas.

„ Peres “ înseamnă că împărăţia ta a fost împărţită în două şi dată mezilor şi perşilor.

29 E ntonces, mandándolo Belsasar, vistieron a Daniel de púrpura, y en su cuello fue puesto un collar de oro, y pregonaron de él que fuera el tercer señor en el reino.

De îndată Belşaţar a dat poruncă şi l-au îmbrăcat pe Daniel în purpură, i-au pus un lanţ de aur la gât şi l-au proclamat ca fiind al treilea la conducerea împărăţiei.

30 L a misma noche fue muerto Belsasar, rey de los caldeos.

Însă chiar în noaptea aceea Belşaţar, împăratul caldeenilor, a fost ucis,

31 Y Darío de Media tomó el reino, siendo de sesenta y dos años.

iar Darius Medul, care era în vârstă de şaizeci şi doi de ani, a primit împărăţia.