1 ¶ Mejor es el buen nombre que el buen ungüento; y el día de la muerte que el día del nacimiento.

„Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul mirositor şi mai mult preţuieşte ziua morţii decât ziua naşterii.

2 M ejor es ir a la casa del luto que a la casa del convite; porque aquello es el fin de todos los hombres; y el que vive se advertirá.

Mai bine să mergi într-o casă de jale decât într-o casă de petrecere, căci acesta este sfârşitul oricărui om, iar cel rămas în viaţă ar trebui să priceapă aceasta.

3 M ejor es el pesar que la risa; porque con la tristeza del rostro se enmendará el corazón.

Mai bună este tristeţea decât râsul, căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

4 E l corazón de los sabios está en la casa del luto; mas el corazón de los locos, en la casa del placer.

Inima înţelepţilor se află în casa de jale, dar inima proştilor se află în casa de petrecere.

5 M ejor es oír la reprensión del sabio, que la canción de los locos.

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului, decât să auzi cântecul proştilor.

6 P orque la risa del loco es como el estrépito de las espinas debajo de la olla. Y también la risa o la prosperidad del loco es vanidad.

Precum pârâie spinii sub oală, aşa este şi râsul prostului! Şi aceasta este o deşertăciune!

7 ¶ Ciertamente la opresión hace enloquecer al sabio; y la dádiva corrompe el corazón.

Asuprirea îl transformă pe înţelept într-un prost, iar mita corupe inima.

8 M ejor es el fin del negocio que su principio; mejor es el sufrido de espíritu que el altivo de espíritu.

Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui şi mai bună este răbdarea decât mândria.

9 N o te apresures en tu espíritu a enojarte; porque la ira reposa en el seno de los locos.

Nu te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia locuieşte în sânul nesăbuiţilor!

10 N unca digas: ¿Cuál es la causa de que los tiempos pasados fueran mejores que éstos? Porque nunca de esto preguntarás con sabiduría.

Să nu zici: «De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?», căci nu din înţelepciune întrebi aceasta!

11 ¶ Buena es la ciencia con herencia; y es la excelencia de los que ven el sol.

Este bună înţelepciunea, aşa cum şi moştenirea este bună şi de folos celor ce văd soarele,

12 P orque en la sombra de la ciencia, y en la sombra del dinero reposa el hombre; mas la sabiduría excede en que da vida a sus poseedores.

căci înţelepciunea este un adăpost, tot aşa cum şi argintul este un adăpost, dar câştigul cunoaşterii înţelepciunii este acela că dă viaţă celui ce o are.

13 M ira la obra de Dios; porque ¿quién podrá enderezar lo que él torció?

Caută să înţelegi lucrarea lui Dumnezeu: cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?

14 E n el día del bien goza del bien; y en el día del mal abre los ojos y aprende. Dios también hizo esto ( el día del mal ) delante de lo otro, para que el hombre no halle nada después de él.

Când vremurile sunt bune, fii fericit! Când vremurile sunt rele, cugetă: Dumnezeu le-a făcut şi pe unele şi pe celelalte, astfel încât omul să nu poată afla nimic despre viitorul său.

15 T odo lo he visto en los días de mi vanidad. Justo hay que perece por su justicia, y hay impío que por su maldad alarga sus días.

Am văzut tot felul de lucruri în timpul vieţii mele deşarte: un om drept pierind în dreptatea lui, iar altul nedrept continuându-şi viaţa în nedreptatea lui.

16 N o seas demasiado legalista ni muy sabio en tus propios ojos, ¿por qué te destruirás?

Nu fi prea drept şi nu te arăta prea înţelept! De ce să te distrugi singur?

17 N o seas muy listo a condenar, ni seas loco; ¿por qué morirás en medio del hilo de tus empresas?

Însă nu fi nici foarte rău şi nu fi nici nesăbuit! De ce să mori înainte de vreme?

18 B ueno es que tomes de esto, y también de aquello no apartes tu mano; porque el que a Dios teme, saldrá con todo.

Este bine pe una dintre atenţionări să o apuci, iar pe cealaltă să n-o laşi din mână, căci cine se teme de Dumnezeu le va urma pe amândouă.

19 L a sabiduría fortifica al sabio más que diez poderosos príncipes que haya en la ciudad.

Înţelepciunea dă mai multă tărie înţeleptului, decât ar da zece conducători destoinici unei cetăţi.

20 C iertamente no hay hombre justo en la tierra, que haga el bien y nunca peque.

Nu există pe pământ nici un om drept care să facă numai binele şi niciodată să nu păcătuiască!

21 T ampoco apliques tu corazón a todas las cosas que se hablaren, para que no oigas a tu siervo que dice mal de ti;

În plus, nu lua aminte la toate cuvintele care se spun, ca nu cumva să-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!

22 p orque tu corazón sabe que tú también dijiste mal de otros muchas veces.

Tu ştii în inima ta că, de mai multe ori, chiar tu însuţi i-ai blestemat pe alţii.

23 ¶ Todas estas cosas probé con sabiduría, diciendo: Me haré sabio; mas ella se alejó de mí.

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune şi mi-am zis: «Mă voi înţelepţi!», dar înţelepciunea s-a îndepărtat de la mine.

24 L ejos está lo que fue; y lo muy profundo ¿quién lo hallará?

Orice ar fi ea, este departe şi învăluită în mister! Cine o va găsi?!

25 Y o he rodeado con mi corazón por saber, y examinar, e inquirir la sabiduría, y la razón; y por saber la maldad de la locura, y el desvarío del error;

M-am hotărât să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi discernământul şi să pricep stupiditatea răutăţii şi nebunia nesăbuinţei.

26 y he hallado más amarga que la muerte a la mujer cuyo corazón es redes y lazos; y sus manos ligaduras. El que agrada a Dios escapará de ella; mas el pecador quedará preso en ella.

Am descoperit că mai amară decât moartea este femeia care întinde curse, al cărei suflet este o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri. Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

27 H e aquí, esto he hallado, dice el Predicador, pesando las cosas una por una para hallar la razón;

Iată ce am descoperit, zice oratorul: am cercetat lucrurile unul după altul, căutând să le pricep rostul,

28 l o que aún busca mi alma, y no encuentro: un hombre entre mil he hallado; mas mujer de todas éstas nunca hallé.

însă, din tot ce a căutat sufletul meu, nu am găsit decât aceasta: din o mie de oameni am găsit un bărbat drept, dar nu am găsit nici măcar o femeie dreaptă.

29 H e aquí, solamente he hallado esto: que Dios hizo al hombre recto, mas ellos buscaron muchas perversiones.

Singurul lucru sigur pe care l-am descoperit este că Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar omul umblă cu multe şiretlicuri.“