1 M elhor é o bom nome do que o melhor ungüento, e o dia da morte do que o dia do nascimento.

„Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul mirositor şi mai mult preţuieşte ziua morţii decât ziua naşterii.

2 M elhor é ir ã casa onde há luto do que ir a casa onde há banquete; porque naquela se vê o fim de todos os homens, e os vivos o aplicam ao seu coração.

Mai bine să mergi într-o casă de jale decât într-o casă de petrecere, căci acesta este sfârşitul oricărui om, iar cel rămas în viaţă ar trebui să priceapă aceasta.

3 M elhor é a mágoa do que o riso, porque a tristeza do rosto torna melhor o coração.

Mai bună este tristeţea decât râsul, căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

4 O coração dos sábios está na casa do luto, mas o coração dos tolos na casa da alegria.

Inima înţelepţilor se află în casa de jale, dar inima proştilor se află în casa de petrecere.

5 M elhor é ouvir a repreensão do sábio do que ouvir alguém a canção dos tolos.

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului, decât să auzi cântecul proştilor.

6 P ois qual o crepitar dos espinhos debaixo da panela, tal é o riso do tolo; também isso é vaidade.

Precum pârâie spinii sub oală, aşa este şi râsul prostului! Şi aceasta este o deşertăciune!

7 V erdadeiramente a opressão faz endoidecer até o sábio, e a peita corrompe o coração.

Asuprirea îl transformă pe înţelept într-un prost, iar mita corupe inima.

8 M elhor é o fim duma coisa do que o princípio; melhor é o paciente do que o arrogante.

Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui şi mai bună este răbdarea decât mândria.

9 N ão te apresses no teu espírito a irar-te, porque a ira abriga-se no seio dos tolos.

Nu te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia locuieşte în sânul nesăbuiţilor!

10 N ão digas: Por que razão foram os dias passados melhores do que estes; porque não provém da sabedoria esta pergunta.

Să nu zici: «De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?», căci nu din înţelepciune întrebi aceasta!

11 T ão boa é a sabedoria como a herança, e mesmo de mais proveito para os que vêem o sol.

Este bună înţelepciunea, aşa cum şi moştenirea este bună şi de folos celor ce văd soarele,

12 P orque a sabedoria serve de defesa, como de defesa serve o dinheiro; mas a excelência da sabedoria é que ela preserva a vida de quem a possui.

căci înţelepciunea este un adăpost, tot aşa cum şi argintul este un adăpost, dar câştigul cunoaşterii înţelepciunii este acela că dă viaţă celui ce o are.

13 C onsidera as obras de Deus; porque quem poderá endireitar o que ele fez torto?

Caută să înţelegi lucrarea lui Dumnezeu: cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?

14 N o dia da prosperidade regozija-te, mas no dia da adversidade considera; porque Deus fez tanto este como aquele, para que o homem nada descubra do que há de vir depois dele.

Când vremurile sunt bune, fii fericit! Când vremurile sunt rele, cugetă: Dumnezeu le-a făcut şi pe unele şi pe celelalte, astfel încât omul să nu poată afla nimic despre viitorul său.

15 T udo isto vi nos dias da minha vaidade: há justo que perece na sua justiça, e há ímpio que prolonga os seus dias na sua maldade.

Am văzut tot felul de lucruri în timpul vieţii mele deşarte: un om drept pierind în dreptatea lui, iar altul nedrept continuându-şi viaţa în nedreptatea lui.

16 N ão sejas demasiadamente justo, nem demasiadamente sábio; por que te destruirias a ti mesmo?

Nu fi prea drept şi nu te arăta prea înţelept! De ce să te distrugi singur?

17 N ão sejas demasiadamente ímpio, nem sejas tolo; por que morrerias antes do teu tempo?

Însă nu fi nici foarte rău şi nu fi nici nesăbuit! De ce să mori înainte de vreme?

18 B om é que retenhas isso, e que também daquilo não retires a tua mão; porque quem teme a Deus escapa de tudo isso.

Este bine pe una dintre atenţionări să o apuci, iar pe cealaltă să n-o laşi din mână, căci cine se teme de Dumnezeu le va urma pe amândouă.

19 A sabedoria fortalece ao sábio mais do que dez governadores que haja na cidade.

Înţelepciunea dă mai multă tărie înţeleptului, decât ar da zece conducători destoinici unei cetăţi.

20 P ois não há homem justo sobre a terra, que faça o bem, e nunca peque.

Nu există pe pământ nici un om drept care să facă numai binele şi niciodată să nu păcătuiască!

21 N ão escutes a todas as palavras que se disserem, para que não venhas a ouvir o teu servo amaldiçoar-te;

În plus, nu lua aminte la toate cuvintele care se spun, ca nu cumva să-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!

22 p ois tu sabes também que muitas vezes tu amaldiçoaste a outros.

Tu ştii în inima ta că, de mai multe ori, chiar tu însuţi i-ai blestemat pe alţii.

23 T udo isto provei-o pela sabedoria; e disse: Far-me-ei sábio; porém a sabedoria ainda ficou longe de mim.

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune şi mi-am zis: «Mă voi înţelepţi!», dar înţelepciunea s-a îndepărtat de la mine.

24 L onge está o que já se foi, e profundíssimo; quem o poderá achar?

Orice ar fi ea, este departe şi învăluită în mister! Cine o va găsi?!

25 E u me volvi, e apliquei o meu coração para saber, e inquirir, e buscar a sabedoria e a razão de tudo, e para conhecer que a impiedade é insensatez e que a estultícia é loucura.

M-am hotărât să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi discernământul şi să pricep stupiditatea răutăţii şi nebunia nesăbuinţei.

26 E eu achei uma coisa mais amarga do que a morte, a mulher cujo coração são laços e redes, e cujas mãos são grilhões; quem agradar a Deus escapará dela; mas o pecador virá a ser preso por ela.

Am descoperit că mai amară decât moartea este femeia care întinde curse, al cărei suflet este o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri. Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

27 V edes aqui, isto achei, diz o pregador, conferindo uma coisa com a outra para achar a causa;

Iată ce am descoperit, zice oratorul: am cercetat lucrurile unul după altul, căutând să le pricep rostul,

28 c ausa que ainda busco, mas não a achei; um homem entre mil achei eu, mas uma mulher entre todas, essa não achei.

însă, din tot ce a căutat sufletul meu, nu am găsit decât aceasta: din o mie de oameni am găsit un bărbat drept, dar nu am găsit nici măcar o femeie dreaptă.

29 E is que isto tão-somente achei: que Deus fez o homem reto, mas os homens buscaram muitos artifícios.

Singurul lucru sigur pe care l-am descoperit este că Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar omul umblă cu multe şiretlicuri.“