1 O ra, Absalão, filho de Davi, tinha uma irmã formosa, cujo nome era Tamar; e sucedeu depois de algum tempo que Amnom, filho de Davi enamorou-se dela.
Timpul a trecut. Absalom, fiul lui David, avea o soră frumoasă, pe nume Tamar, de care s-a îndrăgostit Amnon, fiul lui David.
2 E angustiou-se Amnom, até adoecer, por amar, sua irmã; pois era virgem, e parecia impossível a Amnom fazer coisa alguma com ela.
Amnon era atât de chinuit din această cauză, încât s-a îmbolnăvit tânjind după sora sa Tamar; căci ea era fecioară şi-i venea greu lui Amnon să-i facă ceva.
3 T inha, porém, Amnom um amigo, cujo nome era Jonadabe, filho de Siméia, irmão de Davi; e era Jonadabe homem mui sagaz.
Amnon avea un prieten, pe Ionadab, fiul lui Şimea, fratele lui David. Ionadab acesta era un om foarte şiret.
4 E ste lhe perguntou: Por que tu de dia para dia tanto emagreces, ó filho do rei? não mo dirás a mim? Então lhe respondeu Amnom: Amo a Tamar, irmã de Absalão, meu irmao.
L-a întrebat pe Amnon: – De ce tu, fiul regelui, arăţi tot mai slăbit cu fiecare dimineaţă ce trece? Nu vrei să-mi spui? – Sunt îndrăgostit de Tamar, sora fratelui meu Absalom, i-a răspuns Amnon.
5 T ornou-lhe Jonadabe: Deita-te na tua cama, e finge-te doente; e quando teu pai te vier visitar, dize-lhe: Peço-te que minha irmã Tamar venha dar-me de comer, preparando a comida diante dos meus olhos, para que eu veja e coma da sua mão.
– Culcă-te în patul tău, i-a zis Ionadab, şi prefă-te că eşti bolnav. Când tatăl tău va veni să te vadă, să-i spui: „Să vină, te rog, sora mea Tamar şi să-mi dea să mănânc ceva; să-mi prepare mâncarea sub privirea mea ca s-o pot vedea şi să pot mânca din mâna ei.“
6 D eitou-se, pois, Amnom, e fingiu-se doente. Vindo o rei visitá-lo, disse-lhe Amnom: Peço-te que minha irmã Tamar venha e prepare dois bolos diante dos meus olhos, para que eu coma da sua mão.
Amnon s-a culcat şi s-a prefăcut bolnav. Regele a venit să-l vadă, iar Amnon i-a zis: – Să vină, te rog, sora mea, Tamar, să-mi coacă două turte sub privirea mea şi să mănânc din mâna ei.
7 M andou, então, Davi a casa, a dizer a Tamar: Vai a casa de Amnom, teu irmão, e faze-lhe alguma comida.
David a trimis acasă la Tamar să i se spună: „Du-te, te rog, acasă la fratele tău Amnon şi găteşte-i ceva de mâncare.“
8 F oi, pois, Tamar a casa de Amnom, seu irmão; e ele estava deitado. Ela tomou massa e, amassando-a, fez bolos e os cozeu diante dos seus olhos.
Tamar s-a dus acasă la fratele său Amnon, pe care l-a găsit culcat. A luat nişte aluat, l-a frământat, a făcut turtele sub privirea lui şi apoi le-a copt.
9 E tomou a panela, e os tirou diante dele; porém ele recusou comer. E disse Amnom: Fazei retirar a todos da minha presença. E todos se retiraram dele.
După aceea, a luat tigaia şi l-a servit, însă Amnon n-a vrut să mănânce. El a zis: – Toată lumea să iasă afară! Şi toţi slujitorii au ieşit afară.
10 E ntão disse Amnom a Tamar: Traze a comida a câmara, para que eu coma da tua mão. E Tamar, tomando os bolos que fizera, levou-os ã câmara, ao seu irmão Amnom.
Atunci Amnon i-a zis lui Tamar: – Adu mâncarea în dormitor pentru ca să pot mânca din mâna ta. Tamar a luat turtele pe care le făcuse şi le-a adus fratelui său Amnon în dormitor.
11 Q uando lhos chegou, para que ele comesse, Amnom pegou dela, e disse-lhe: Vem, deita-te comigo, minha irmã.
Când ea s-a apropiat de el ca să-i dea să mănânce, el a apucat-o strâns şi i-a zis: – Soro, vino şi culcă-te cu mine!
12 E la, porém, lhe respondeu: Não, meu irmão, não me forces, porque não se faz assim em Israel; não faças tal loucura.
– Nu, frate, nu mă necinsti! i-a răspuns Tamar. Nu săvârşi ticăloşia aceasta, căci un asemenea lucru nu este îngăduit în Israel.
13 Q uanto a mim, para onde levaria o meu opróbrio? E tu passarias por um dos insensatos em Israel. Rogo-te, pois, que fales ao rei, porque ele não me negará a ti.
Unde mă voi duce cu ruşinea mea? Iar tu vei fi socotit drept un ticălos în Israel. Vorbeşte, te rog, cu regele şi el nu mă va opri să fiu a ta.
14 T odavia ele não quis dar ouvidos ã sua voz; antes, sendo mais forte do que ela, forçou-a e se deitou com ela.
El însă n-a vrut s-o asculte şi, fiind mai puternic decât ea, a necinstit-o culcându-se cu ea.
15 D epois sentiu Amnom grande aversão por ela, pois maior era a aversão que se sentiu por ela do que o amor que lhe tivera. E disse-lhe Amnom: Levanta-te, e vai-te.
După aceea, Amnon a urât-o foarte tare pe Tamar, ura aceasta fiind chiar mai mare decât iubirea pe care o avusese pentru ea. Amnon i-a zis: – Scoală-te şi pleacă!
16 E ntão ela lhe respondeu: Não há razão de me despedires; maior seria este mal do que o outro já me tens feito. Porém ele não lhe quis dar ouvidos,
– Nu! i-a zis ea. Alungându-mă, faci un rău şi mai mare decât cel pe care l-ai făcut deja. Amnon însă n-a vrut s-o asculte
17 m as, chamando o moço que o servia, disse-lhe: Deita fora a esta mulher, e fecha a porta após ela.
şi, chemându-l pe tânărul care-l slujea, i-a zis: – Scoateţi-o afară pe femeia aceasta şi închideţi uşa după ea!
18 O ra, trazia ela uma túnica talar; porque assim se vestiam as filhas virgens dos reis. Então o criado dele a deitou fora, e fechou a porta após ela.
Slujitorul său a făcut întocmai cum i se poruncise. Tamar purta o tunică decorată, căci cu astfel de veşminte se îmbrăcau fiicele regelui care erau fecioare.
19 P elo que Tamar, lançando cinza sobre a cabeça, e rasgando a túnica talar que trazia, pôs as mãos sobre a cabeça, e se foi andando e clamando.
Fiind izgonită, ea şi-a presărat cenuşă pe cap, şi-a sfâşiat roba decorată pe care o purta, şi-a pus mâinile pe cap şi a plecat ţipând.
20 M as Absalão, seu irmão, lhe perguntou: Esteve Amnom, teu irmão, contigo? Ora pois, minha irmã, cala-te; é teu irmão. Não se angustie o seu coração por isto. Assim ficou Tamar, desolada, em casa de Absalão, seu irmão.
Absalom, fratele ei, a întrebat-o: „Fratele tău Amnon a fost cu tine? Acum, sora mea, taci şi nu fi mâhnită pentru ceea ce s-a întâmplat, căci este fratele tău.“ Şi Tamar, îndurerată, a rămas în casa fratelui său Absalom.
21 Q uando o rei Davi ouviu todas estas coisas, muito se lhe acendeu a ira.
Când regele David a auzit ce s-a întâmplat s-a mâniat foarte tare.
22 A bsalão, porém, não falou com Amnom, nem mal nem bem, porque odiava a Amnom por ter ele forçado a Tamar, sua irmã.
Absalom nu a mai vorbit deloc cu Amnon, dar Absalom îl ura pe Amnon pentru că acesta o necinstise pe sora sa, Tamar. Absalom se răzbună pe Amnon
23 D ecorridos dois anos inteiros, tendo Absalão tosquiadores em Baal-Hazor, que está junto a Efraim, convidou todos os filhos do rei.
Doi ani mai târziu, Absalom îşi tundea oile la Baal-Haţor, lângă hotarul cu Efraim. Şi Absalom i-a invitat pe toţi fiii regelui.
24 F oi, pois, Absalão ter com o rei, e disse: Eis que agora o teu servo faz a tosquia. Peço que o rei e os seus servos venham com o teu servo.
S-a dus la rege şi i-a zis: – Iată, slujitorul tău îşi tunde oile. Te rog, să vină regele cu slujitorii lui la slujitorul tău!
25 O rei, porém, respondeu a Absalão: Não, meu filho, não vamos todos, para não te sermos pesados. Absalão instou com ele; todavia ele não quis ir, mas deu-lhe a sua bençao.
Dar regele i-a zis lui Absalom: – Nu, fiule, nu vom veni toţi, ca să nu fim o povară pentru tine. Deşi Absalom a stăruit de el, regele n-a vrut să meargă, însă l-a binecuvântat.
26 D isse-lhe Absalão: Ao menos, deixa ir conosco Amnom, meu irmão. O rei, porém, lhe perguntou: Para que iria ele contigo?
Atunci Absalom i-a zis: – Dă-i voie, te rog, măcar fratelui meu Amnon să vină cu noi. – De ce să vină tocmai Amnon cu tine? l-a întrebat regele.
27 M as como Absalão instasse com o rei, este deixou ir com ele Amnom, e os demais filhos do rei.
Absalom însă a stăruit de el, astfel că regele l-a trimis pe Amnon, împreună cu toţi ceilalţi fii ai săi, să meargă cu el.
28 O ra, Absalão deu ordem aos seus servos, dizendo: Tomai sentido; quando o coração de Amnom estiver alegre do vinho, e eu vos disser: Feri a Amnom; então matai-o. Não tenhais medo; não sou eu quem vo-lo ordenou? Esforçai-vos, e sede valentes.
Absalom le-a poruncit slujitorilor săi: „Aşteptaţi până când inima lui Amnon se va înveseli de vin şi când vă voi zice: «Loviţi-l pe Amnon!», atunci să-l ucideţi. Nu vă fie teamă! Oare nu eu v-am poruncit acest lucru? Fiţi tari şi arătaţi-vă vitejia!“
29 E os servos de Absalão fizeram a Amnom como Absalão lhes havia ordenado. Então todos os filhos do rei se levantaram e, montando cada um no seu mulo, fugiram.
Slujitorii lui Absalom i-au făcut lui Amnon întocmai cum le poruncise stăpânul lor. Atunci ceilalţi fii ai regelui au încălecat fiecare pe catârul lui şi au fugit.
30 E nquanto eles ainda estavam em caminho, chegou a Davi um rumor, segundo o qual se dizia: Absalão matou todos os filhos do rei; nenhum deles ficou.
În timp ce veneau ei spre palat, regelui i-a sosit vestea că Absalom i-a ucis pe toţi fiii regelui, nelăsând în viaţă pe nici unul dintre ei.
31 E ntão o rei se levantou e, rasgando as suas vestes, lançou-se por terra; da mesma maneira todos os seus servos que lhe assistiam rasgaram as suas vestes.
Auzind acestea, regele s-a sculat, şi-a sfâşiat hainele şi s-a culcat la pământ; slujitorii săi stăteau în picioare, având şi ei hainele sfâşiate.
32 M as Jonadabe, filho de Siméia, irmão de Davi, disse-lhe: Não presuma o meu senhor que mataram todos os mancebos filhos do rei, porque só morreu Amnom; porque assim o tinha resolvido fazer Absalão, desde o dia em que ele forçou a Tamar, sua irmã.
Ionadab, fiul lui Şimea, fratele lui David, i-a spus însă regelui: „Să nu se gândească stăpânul meu că toţi tinerii, fiii regelui, au fost ucişi; numai Amnon a murit. Acest lucru a fost plănuit de către Absalom încă din ziua în care Amnon a necinstit-o pe sora acestuia, pe Tamar.
33 N ão se lhe meta, pois, agora no coração ao rei meu senhor o pensar que morreram todos os filhos do rei; porque só morreu Amnom.
De aceea să nu pună la inimă stăpânul meu, regele, zvonul că toţi fiii regelui au murit, pentru că doar Amnon a murit.“
34 A bsalão, porém, fugiu. E o mancebo que estava de guarda, levantando os olhos, orou, e eis que vinha muito povo pelo caminho por detrás dele, ao lado do monte.
Între timp, Absalom a fugit. La un moment dat, străjerul şi-a ridicat privirea şi a zărit venind pe drumul dinspre apus, coborând muntele, o ceată mare de oameni.
35 E ntão disse Jonadabe ao rei: Eis aí vêm os filhos do rei; conforme a palavra de teu servo, assim sucedeu.
Atunci Ionadab i-a zis regelui: „Iată că sosesc fiii regelui; s-a întâmplat întocmai cum a spus slujitorul tău.“
36 A cabando ele de falar, chegaram os filhos do rei e, levantando a sua voz, choraram; e também o rei e todos os seus servos choraram amargamente.
Nu a terminat bine de vorbit că au şi sosit fiii regelui. Ei au început să plângă în hohote, iar regele împreună cu slujitorii săi au început şi ei să plângă foarte tare.
37 A bsalão, porém, fugiu, e foi ter com Talmai, filho de Amiur, rei de Gesur. E Davi pranteava a seu filho todos os dias.
Absalom a fugit şi s-a dus la Talmai, fiul lui Amihud, regele Gheşurului, iar regele David plângea după fiul său în fiecare zi.
38 T endo Absalão fugido para Gesur, esteve ali três anos.
După ce Absalom a fugit şi a ajuns în Gheşur, a rămas acolo trei ani.
39 E ntão o rei Davi sentiu saudades de Absalão, pois já se tinha consolado acerca da morte de Amnom.
Regele David a încetat să-l mai urmărească pe Absalom deoarece se împăcase cu gândul că Amnon a murit.