1 E sucedeu que, num dia de sábado, passava Jesus pelas searas; e seus discípulos iam colhendo espigas e, debulhando-as com as mãos, as comiam.
Într-o zi de Sabat, Isus trecea printre lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mâinile şi mâncau boabele.
2 A lguns dos fariseus, porém, perguntaram; Por que estais fazendo o que não é lícito fazer nos sábados?
Unii dintre farisei le-au zis: – De ce faceţi ce nu este voie în ziua de Sabat?
3 E Jesus, respondendo-lhes, disse: Nem ao menos tendes lido o que fez Davi quando teve fome, ele e seus companheiros?
Isus le-a răspuns: – N-aţi citit ce a făcut David atunci când i s-a făcut foame, atât lui cât şi celor ce erau cu el?
4 C omo entrou na casa de Deus, tomou os pães da proposição, dos quais não era lícito comer senão só aos sacerdotes, e deles comeu e deu também aos companheiros?
Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a luat şi a mâncat pâinile prezentării, pe care nu este voie să le mănânce decât preoţii, şi cum a dat şi celor ce erau cu el?
5 T ambém lhes disse: O Filho do homem é Senhor do sábado.
Apoi le-a zis: – Fiul Omului este Domn şi al Sabatului!
6 A inda em outro sábado entrou na sinagoga, e pôs-se a ensinar. Estava ali um homem que tinha a mão direita atrofiada.
Într-o altă zi de Sabat, a intrat în sinagogă şi a început să dea învăţătură. Acolo se afla un om a cărui mână dreaptă era uscată.
7 E os escribas e os fariseus observavam-no, para ver se curaria em dia de sábado, para acharem de que o acusar.
Cărturarii şi fariseii Îl urmăreau să vadă dacă vindecă în ziua de Sabat, ca să găsească astfel o acuzaţie împotriva Lui.
8 M as ele, conhecendo-lhes os pensamentos, disse ao homem que tinha a mão atrofiada: Levanta-te, e fica em pé aqui no maio. E ele, levantando-se, ficou em pé.
El însă le ştia gândurile, aşa că i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te şi stai în mijloc!“ El s-a ridicat şi a stat acolo.
9 D isse-lhes, então, Jesus: Eu vos pergunto: É lícito no sábado fazer bem, ou fazer mal? salvar a vida, ou tirá-la?
Apoi Isus le-a zis lor: „Vă întreb: este voie în ziua de Sabat să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viaţă sau s-o distrugi?“
10 E olhando para todos em redor, disse ao homem: Estende a tua mão. Ele assim o fez, e a mão lhe foi restabelecida.
Şi-a rotit privirea peste toţi şi apoi i-a zis omului: „Întinde-ţi mâna!“ El a făcut întocmai şi mâna lui a fost vindecată.
11 M as eles se encheram de furor; e uns com os outros conferenciam sobre o que fariam a Jesus.
Atunci ei s-au umplut de mânie şi au început să discute unii cu alţii despre ce I-ar putea face lui Isus. Alegerea celor doisprezece apostoli
12 N aqueles dias retirou-se para o monte a fim de orar; e passou a noite toda em oração a Deus.
Într-una din zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
13 D epois do amanhecer, chamou seus discípulos, e escolheu doze dentre eles, aos quais deu também o nome de apóstolos:
Când s-a făcut zi, i-a chemat pe ucenicii Săi şi a ales doisprezece dintre ei, pe care i-a numit apostoli.
14 S imão, ao qual também chamou Pedro, e André, seu irmão; Tiago e João; Filipe e Bartolomeu;
Aceştia sunt: Simon, pe care l-a numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu;
15 M ateus e Tomé; Tiago, filho de Alfeu, e Simão, chamado Zelote;
Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelotul;
16 J udas, filho de Tiago; e Judas Iscariotes, que veio a ser o traidor.
Iuda, fiul lui Iacov; şi Iuda Iscarioteanul, cel care a ajuns trădător. Fericiri şi vaiuri
17 E Jesus, descendo com eles, parou num lugar plano, onde havia não só grande número de seus discípulos, mas também grande multidão do povo, de toda a Judéia e Jerusalém, e do litoral de Tiro e de Sidom, que tinham vindo para ouví-lo e serem curados das suas doenças;
A coborât cu ei şi S-a oprit pe un loc neted, împreună cu o mare mulţime de ucenici de-ai Săi şi cu o mare mulţime de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim şi din regiunea de coastă a Tirului şi a Sidonului,
18 e os que eram atormentados por espíritos imundos ficavam curados.
care veniseră să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor. Cei chinuiţi de duhuri necurate erau vindecaţi
19 E toda a multidão procurava tocar-lhe; porque saía dele poder que curava a todos.
şi toată mulţimea încerca să-L atingă, pentru că din El ieşea o putere care-i vindeca pe toţi.
20 E ntão, levantando ele os olhos para os seus discípulos, dizia: Bem-aventurados vós, os pobres, porque vosso é o reino de Deus.
Isus Şi-a ridicat privirea spre ucenicii Lui şi le-a zis: „Ferice de voi, cei săraci, căci a voastră este Împărăţia lui Dumnezeu!
21 B em-aventurados vós, que agora tendes fome, porque sereis fartos. Bem-aventurados vós, que agora chorais, porque haveis de rir.
Ferice de voi, care acum sunteţi flămânzi, căci voi veţi fi săturaţi! Ferice de voi, care acum plângeţi, căci voi veţi râde!
22 B em-aventurados sereis quando os homens vos odiarem, e quando vos expulsarem da sua companhia, e vos injuriarem, e rejeitarem o vosso nome como indigno, por causa do Filho do homem.
Ferice de voi când oamenii vă urăsc, vă exclud dintre ei, vă insultă şi resping numele vostru ca pe ceva rău, din pricina Fiului Omului!
23 R egozijai-vos nesse dia e exultai, porque eis que é grande o vosso galardão no céu; pois assim faziam os seus pais aos profetas.
Bucuraţi-vă în ziua aceea şi săltaţi de veselie, pentru că iată, răsplata voastră este mare în cer! Căci tot aşa făceau şi strămoşii voştri cu profeţii!
24 M as ai de vós que sois ricos! porque já recebestes a vossa consolação.
Dar vai de voi, cei bogaţi, căci voi v-aţi primit mângâierea!
25 A i de vós, os que agora estais fartos! porque tereis fome. Ai de vós, os que agora rides! porque vos lamentareis e chorareis.
Vai de voi, cei care acum sunteţi sătui, căci voi veţi flămânzi! Vai de voi, cei care râdeţi acum, căci voi veţi jeli şi veţi plânge!
26 A i de vós, quando todos os homens vos louvarem! porque assim faziam os seus pais aos falsos profetas.
Vai de voi, când toţi oamenii vă vor vorbi de bine, căci tot aşa au făcut şi strămoşii voştri cu falşii profeţi! Iubirea duşmanilor
27 M as a vós que ouvis, digo: Amai a vossos inimigos, fazei bem aos que vos odeiam,
Eu însă vă spun, vouă, celor ce ascultaţi: iubiţi-vă duşmanii, faceţi-le bine celor ce vă urăsc,
28 b endizei aos que vos maldizem, e orai pelos que vos caluniam.
binecuvântaţi-i pe cei ce vă blestemă şi rugaţi-vă pentru cei ce se poartă urât cu voi!
29 A o que te ferir numa face, oferece-lhe também a outra; e ao que te houver tirado a capa, não lhe negues também a túnica.
Celui ce te loveşte peste un obraz, întoarce-i-l şi pe celălalt! Pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi tunica!
30 D á a todo o que te pedir; e ao que tomar o que é teu, não lho reclames.
Oricui îţi cere, dă-i, iar de la cel ce-ţi ia din bunurile tale, nu le mai cere înapoi!
31 A ssim como quereis que os homens vos façam, do mesmo modo lhes fazei vós também.
Aşa cum aţi dori să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel!
32 S e amardes aos que vos amam, que mérito há nisso? Pois também os pecadores amam aos que os amam.
Dacă-i iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Căci şi păcătoşii îi iubesc pe cei care-i iubesc pe ei!
33 E se fizerdes bem aos que vos fazem bem, que mérito há nisso? Também os pecadores fazem o mesmo.
Şi dacă le faceţi bine doar celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac la fel!
34 E se emprestardes
Iar dacă-i împrumutaţi doar pe cei de la care speraţi să primiţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii îi împrumută pe păcătoşi ca să primească înapoi la fel!
35 A mai, porém a vossos inimigos, fazei bem e emprestai, nunca desanimado; e grande será a vossa recompensa, e sereis filhos do Altíssimo; porque ele é benigno até para com os integrantes e maus.
Voi însă iubiţi-vă duşmanii, faceţi bine şi împrumutaţi fără să mai aşteptaţi nimic în schimb! Astfel răsplata voastră va fi mare şi veţi fi fii ai Celui Preaînalt, căci El este bun şi cu cei nerecunoscători şi răi!
36 S ede misericordiosos, como também vosso Pai é misericordioso.
Fiţi milostivi, tot aşa cum şi Tatăl vostru este milostiv! Paiul şi bârna
37 N ão julgueis, e não sereis julgados; não condeneis, e não sereis condenados; perdoai, e sereis perdoados.
Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi! Nu condamnaţi şi nu veţi fi condamnaţi! Iertaţi şi veţi fi iertaţi!
38 D ai, e ser-vos-á dado; boa medida, recalcada, sacudida e transbordando vos deitarão no regaço; porque com a mesma medida com que medis, vos medirão a vós.
Daţi şi vi se va da! O măsură plină, îndesată, clătinată şi care se revarsă, va fi pusă în poala voastră. Căci cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.“
39 E propôs-lhes também uma parábola: Pode porventura um cego guiar outro cego? não cairão ambos no barranco?
Le-a spus apoi şi o pildă: „Oare poate un orb să călăuzească un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?
40 N ão é o discípulo mais do que o seu mestre; mas todo o que for bem instruído será como o seu mestre.
Un ucenic nu este mai presus de învăţătorul său, dar orice ucenic pregătit va fi ca învăţătorul lui.
41 P or que vês o argueiro no olho de teu irmão, e não reparas na trave que está no teu próprio olho?
De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu observi bârna din ochiul tău?
42 O u como podes dizer a teu irmão: Irmão, deixa-me tirar o argueiro que está no teu olho, não vendo tu mesmo a trave que está no teu? Hipócrita! tira primeiro a trave do teu olho; e então verás bem para tirar o argueiro que está no olho de teu irmão.
Sau cum poţi să-i spui fratelui tău: «Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi!», fără să vezi însă bârna din ochiul tău? Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea clar să scoţi paiul din ochiul fratelui tău! Să recunoşti „pomul“ după „roade“
43 P orque não há árvore boa que dê mau fruto nem tampouco árvore má que dê bom fruto.
Nu este nici un pom bun care să facă roade stricate şi nici un pom stricat care să facă roade bune.
44 P orque cada árvore se conhece pelo seu próprio fruto; pois dos espinheiros não se colhem figos, nem dos abrolhos se vindimam uvas.
Căci fiecare pom se recunoaşte după propriile lui roade. Din mărăcini, oamenii nu culeg smochine şi din ciulini, ei nu culeg struguri!
45 O homem bom, do bom tesouro do seu coração tira o bem; e o homem mau, do seu mau tesouro tira o mal; pois do que há em abundância no coração, disso fala a boca.
Omul bun scoate ce este bun din vistieria bună a inimii lui, dar cel rău scoate ce este rău din inima lui cea rea. Căci din belşugul inimii vorbeşte gura! Casa zidită pe stâncă
46 E por que me chamais: Senhor, Senhor, e não fazeis o que eu vos digo?
De ce-Mi ziceţi: «Doamne, Doamne!» şi nu faceţi ce spun Eu?
47 T odo aquele que vem a mim, e ouve as minhas palavras, e as pratica, eu vos mostrarei a quem é semelhante:
Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele şi le împlineşte:
48 É semelhante ao homem que, edificando uma casa, cavou, abriu profunda vala, e pôs os alicerces sobre a rocha; e vindo a enchente, bateu com ímpeto a torrente naquela casa, e não a pôde abalar, porque tinha sido bem edificada.
este asemenea unui om care, atunci când a construit o casă, a săpat adânc şi i-a pus temelia pe stâncă. Când a venit şuvoiul de apă, torentul a izbit în casa aceea şi n-a putut s-o clatine, pentru că fusese construită bine.
49 M as o que ouve e não pratica é semelhante a um homem que edificou uma casa sobre terra, sem alicerces, na qual bateu com ímpeto a torrente, e logo caiu; e foi grande a ruína daquela casa.
Însă cel ce aude şi nu împlineşte, este asemenea unui om care a construit o casă direct pe pământ, fără temelie. Când torentul a izbit în ea, casa s-a prăbuşit imediat şi distrugerea acelei case a fost groaznică.“