1 A nd it came to pass on second-first sabbath, that he went through cornfields, and his disciples were plucking the ears and eating, rubbing in their hands.

Într-o zi de Sabat, Isus trecea printre lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mâinile şi mâncau boabele.

2 B ut some of the Pharisees said to them, Why do ye what is not lawful to do on the sabbath?

Unii dintre farisei le-au zis: – De ce faceţi ce nu este voie în ziua de Sabat?

3 A nd Jesus answering said to them, Have ye not read so much as this, what David did when he hungered, he and those who were with him,

Isus le-a răspuns: – N-aţi citit ce a făcut David atunci când i s-a făcut foame, atât lui cât şi celor ce erau cu el?

4 h ow he entered into the house of God and took the shewbread and ate, and gave to those also who were with him, which it is not lawful that eat, unless the priests alone?

Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a luat şi a mâncat pâinile prezentării, pe care nu este voie să le mănânce decât preoţii, şi cum a dat şi celor ce erau cu el?

5 A nd he said to them, The Son of man is Lord of the sabbath also.

Apoi le-a zis: – Fiul Omului este Domn şi al Sabatului!

6 A nd it came to pass on another sabbath also that he entered into the synagogue and taught; and there was a man there, and his right hand was withered.

Într-o altă zi de Sabat, a intrat în sinagogă şi a început să dea învăţătură. Acolo se afla un om a cărui mână dreaptă era uscată.

7 A nd the scribes and the Pharisees were watching if he would heal on the sabbath, that they might find something of which to accuse him.

Cărturarii şi fariseii Îl urmăreau să vadă dacă vindecă în ziua de Sabat, ca să găsească astfel o acuzaţie împotriva Lui.

8 B ut he knew their thoughts, and said to the man who had the withered hand, Get up, and stand in the midst. And having risen up he stood.

El însă le ştia gândurile, aşa că i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te şi stai în mijloc!“ El s-a ridicat şi a stat acolo.

9 J esus therefore said to them, I will ask you if it is lawful on the sabbath to do good, or to do evil? to save life, or to destroy ?

Apoi Isus le-a zis lor: „Vă întreb: este voie în ziua de Sabat să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viaţă sau s-o distrugi?“

10 A nd having looked around on them all, he said to him, Stretch out thy hand. And he did and his hand was restored as the other.

Şi-a rotit privirea peste toţi şi apoi i-a zis omului: „Întinde-ţi mâna!“ El a făcut întocmai şi mâna lui a fost vindecată.

11 B ut they were filled with madness, and they spoke together among themselves what they should do to Jesus.

Atunci ei s-au umplut de mânie şi au început să discute unii cu alţii despre ce I-ar putea face lui Isus. Alegerea celor doisprezece apostoli

12 A nd it came to pass in those days that he went out into the mountain to pray, and he spent the night in prayer to God.

Într-una din zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

13 A nd when it was day he called his disciples, and having chosen out twelve from them, whom also he named apostles:

Când s-a făcut zi, i-a chemat pe ucenicii Săi şi a ales doisprezece dintre ei, pe care i-a numit apostoli.

14 S imon, to whom also he gave the name of Peter, and Andrew his brother, James and John, Philip and Bartholomew,

Aceştia sunt: Simon, pe care l-a numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu;

15 M atthew and Thomas, James the of Alphaeus and Simon who was called Zealot,

Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelotul;

16 J udas of James, and Judas Iscariote, who was also betrayer;

Iuda, fiul lui Iacov; şi Iuda Iscarioteanul, cel care a ajuns trădător. Fericiri şi vaiuri

17 a nd having descended with them, he stood on a level place, and a crowd of his disciples, and a great multitude of the people from all Judaea and Jerusalem, and the sea coast of Tyre and Sidon, who came to hear him, and to be healed of their diseases;

A coborât cu ei şi S-a oprit pe un loc neted, împreună cu o mare mulţime de ucenici de-ai Săi şi cu o mare mulţime de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim şi din regiunea de coastă a Tirului şi a Sidonului,

18 a nd those that were beset by unclean spirits were healed.

care veniseră să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor. Cei chinuiţi de duhuri necurate erau vindecaţi

19 A nd all the crowd sought to touch him, for power went out from him and healed all.

şi toată mulţimea încerca să-L atingă, pentru că din El ieşea o putere care-i vindeca pe toţi.

20 A nd he, lifting up his eyes upon his disciples, said, Blessed ye poor, for yours is the kingdom of God.

Isus Şi-a ridicat privirea spre ucenicii Lui şi le-a zis: „Ferice de voi, cei săraci, căci a voastră este Împărăţia lui Dumnezeu!

21 B lessed ye that hunger now, for ye shall be filled. Blessed ye that weep now, for ye shall laugh.

Ferice de voi, care acum sunteţi flămânzi, căci voi veţi fi săturaţi! Ferice de voi, care acum plângeţi, căci voi veţi râde!

22 B lessed are ye when men shall hate you, and when they shall separate you, and shall reproach, and cast out your name as wicked, for the Son of man's sake:

Ferice de voi când oamenii vă urăsc, vă exclud dintre ei, vă insultă şi resping numele vostru ca pe ceva rău, din pricina Fiului Omului!

23 r ejoice in that day and leap for joy, for behold, your reward is great in the heaven, for after this manner did their fathers act toward the prophets.

Bucuraţi-vă în ziua aceea şi săltaţi de veselie, pentru că iată, răsplata voastră este mare în cer! Căci tot aşa făceau şi strămoşii voştri cu profeţii!

24 B ut woe to you rich, for ye have received your consolation.

Dar vai de voi, cei bogaţi, căci voi v-aţi primit mângâierea!

25 W oe to you that are filled, for ye shall hunger. Woe to you who laugh now, for ye shall mourn and weep.

Vai de voi, cei care acum sunteţi sătui, căci voi veţi flămânzi! Vai de voi, cei care râdeţi acum, căci voi veţi jeli şi veţi plânge!

26 W oe, when all men speak well of you, for after this manner did their fathers to the false prophets.

Vai de voi, când toţi oamenii vă vor vorbi de bine, căci tot aşa au făcut şi strămoşii voştri cu falşii profeţi! Iubirea duşmanilor

27 B ut to you that hear I say, Love your enemies; do good to those that hate you;

Eu însă vă spun, vouă, celor ce ascultaţi: iubiţi-vă duşmanii, faceţi-le bine celor ce vă urăsc,

28 b less those that curse you; pray for those who use you despitefully.

binecuvântaţi-i pe cei ce vă blestemă şi rugaţi-vă pentru cei ce se poartă urât cu voi!

29 T o him that smites thee on the cheek, offer also the other; and from him that would take away thy garment, forbid not thy body-coat also.

Celui ce te loveşte peste un obraz, întoarce-i-l şi pe celălalt! Pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi tunica!

30 T o every one that asks of thee, give; and from him that takes away what is thine, ask it not back.

Oricui îţi cere, dă-i, iar de la cel ce-ţi ia din bunurile tale, nu le mai cere înapoi!

31 A nd as ye wish that men should do to you, do ye also to them in like manner.

Aşa cum aţi dori să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel!

32 A nd if ye love those that love you, what thank is it to you? for even sinners love those that love them.

Dacă-i iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Căci şi păcătoşii îi iubesc pe cei care-i iubesc pe ei!

33 A nd if ye do good to those that do good to you, what thank is it to you? for even sinners do the same.

Şi dacă le faceţi bine doar celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac la fel!

34 A nd if ye lend to those from whom ye hope to receive, what thank is it to you? even sinners lend to sinners that they may receive the like.

Iar dacă-i împrumutaţi doar pe cei de la care speraţi să primiţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii îi împrumută pe păcătoşi ca să primească înapoi la fel!

35 B ut love your enemies, and do good, and lend, hoping for nothing in return, and your reward shall be great, and ye shall be sons of Highest; for he is good to the unthankful and wicked.

Voi însă iubiţi-vă duşmanii, faceţi bine şi împrumutaţi fără să mai aşteptaţi nimic în schimb! Astfel răsplata voastră va fi mare şi veţi fi fii ai Celui Preaînalt, căci El este bun şi cu cei nerecunoscători şi răi!

36 B e ye therefore merciful, even as your Father also is merciful.

Fiţi milostivi, tot aşa cum şi Tatăl vostru este milostiv! Paiul şi bârna

37 A nd judge not, and ye shall not be judged; condemn not, and ye shall not be condemned. Remit, and it shall be remitted to you.

Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi! Nu condamnaţi şi nu veţi fi condamnaţi! Iertaţi şi veţi fi iertaţi!

38 G ive, and it shall be given to you; good measure, pressed down, and shaken together, and running over, shall be given into your bosom: for with the same measure with which ye mete it shall be measured to you again.

Daţi şi vi se va da! O măsură plină, îndesată, clătinată şi care se revarsă, va fi pusă în poala voastră. Căci cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.“

39 A nd he spoke also a parable to them: Can a blind lead a blind ? shall not both fall into ditch?

Le-a spus apoi şi o pildă: „Oare poate un orb să călăuzească un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?

40 T he disciple is not above his teacher, but every one that is perfected shall be as his teacher.

Un ucenic nu este mai presus de învăţătorul său, dar orice ucenic pregătit va fi ca învăţătorul lui.

41 B ut why lookest thou on the mote which is in the eye of thy brother, but perceivest not the beam which is in thine own eye?

De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu observi bârna din ochiul tău?

42 o r how canst thou say to thy brother, Brother, allow, I will cast out the mote that is in thine eye, thyself not seeing the beam that is in thine eye? Hypocrite, cast out first the beam out of thine eye, and then thou shalt see clear to cast out the mote which is in the eye of thy brother.

Sau cum poţi să-i spui fratelui tău: «Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi!», fără să vezi însă bârna din ochiul tău? Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea clar să scoţi paiul din ochiul fratelui tău! Să recunoşti „pomul“ după „roade“

43 F or there is no good tree which produces corrupt fruit, nor a corrupt tree which produces good fruit;

Nu este nici un pom bun care să facă roade stricate şi nici un pom stricat care să facă roade bune.

44 f or every tree is known by its own fruit, for figs are not gathered from thorns, nor grapes vintaged from a bramble.

Căci fiecare pom se recunoaşte după propriile lui roade. Din mărăcini, oamenii nu culeg smochine şi din ciulini, ei nu culeg struguri!

45 T he good man, out of the good treasure of his heart, brings forth good; and the wicked out of the wicked, brings forth what is wicked: for out of the abundance of the heart his mouth speaks.

Omul bun scoate ce este bun din vistieria bună a inimii lui, dar cel rău scoate ce este rău din inima lui cea rea. Căci din belşugul inimii vorbeşte gura! Casa zidită pe stâncă

46 A nd why call ye me, Lord, Lord, and do not the things that I say?

De ce-Mi ziceţi: «Doamne, Doamne!» şi nu faceţi ce spun Eu?

47 E very one that comes to me, and hears my words and does them, I will shew you to whom he is like.

Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele şi le împlineşte:

48 H e is like a man building a house, who dug and went deep, and laid a foundation on the rock; but a great rain coming, the stream broke upon that house, and could not shake it, for it had been founded on the rock.

este asemenea unui om care, atunci când a construit o casă, a săpat adânc şi i-a pus temelia pe stâncă. Când a venit şuvoiul de apă, torentul a izbit în casa aceea şi n-a putut s-o clatine, pentru că fusese construită bine.

49 A nd he that has heard and not done, is like a man who has built a house on the ground without foundation, on which the stream broke, and immediately it fell, and the breach of that house was great.

Însă cel ce aude şi nu împlineşte, este asemenea unui om care a construit o casă direct pe pământ, fără temelie. Când torentul a izbit în ea, casa s-a prăbuşit imediat şi distrugerea acelei case a fost groaznică.“