1 A nd Joab the son of Zeruiah perceived that the king's heart was toward Absalom.

Ioab, fiul Ţeruiei, şi-a dat seama că regelui îi era dor de Absalom.

2 A nd Joab sent to Tekoah, and fetched thence a wise woman, and said to her, I pray thee, feign thyself to be a mourner, and put on mourning garments, I pray, and anoint not thyself with oil, but be as a woman that hath a long time mourned for the dead;

A trimis pe cineva la Tekoa şi a adus de acolo o femeie înţeleaptă. I-a zis femeii: „Prefă-te că eşti în doliu: îmbracă-te în haine de doliu şi nu te unge cu ulei. Să arăţi ca o femeie care de multă vreme jeleşte după un mort.

3 a nd come to the king, and speak after this manner to him. And Joab put the words into her mouth.

Aşa să te duci la rege şi să-i vorbeşti cum te voi învăţa eu.“ Şi Ioab i-a făcut cunoscut femeii ce avea de spus.

4 A nd the woman of Tekoah spoke to the king, and she fell on her face to the ground and did obeisance, and said, Save, O king!

Când femeia din Tekoa a ajuns la rege, a căzut cu faţa la pământ şi i s-a închinat. Ea i-a zis: – Ajută-mă, o, rege.

5 A nd the king said to her, What aileth thee? And she said, I am indeed a widow woman, and my husband is dead.

– Ce necaz ai? a întrebat-o regele. – Sunt o femeie văduvă, i-a răspuns femeia. Soţul meu a murit.

6 A nd thy bondmaid had two sons, and they two strove together in the field, and there was none to part them, but the one smote the other and slew him.

Slujitoarea ta mai avea doi fii care, într-o zi, se băteau pe câmp şi nu era nimeni acolo care să-i despartă, astfel că unul l-a lovit pe celălalt şi l-a omorât.

7 A nd behold, the whole family is risen against thy bondmaid, and they say, Deliver him that smote his brother, that we may put him to death, for the life of his brother whom he killed; and we will destroy the heir also: so they will quench my coal which is left, and will not leave to my husband a name or remnant on the earth.

Acum, tot clanul s-a ridicat împotriva slujitoarei tale, spunându-i: „Predă-ni-l pe cel care şi-a ucis fratele, ca să-l omorâm, căci i-a luat viaţa fratelui său. Îl vom nimici şi pe moştenitor!“ Ei vor stinge astfel singurul cărbune care mi-a mai rămas, lăsându-l pe soţul meu fără nume şi fără moştenitor pe pământ.

8 A nd the king said to the woman, Go to thy house, and I will give charge concerning thee.

Regele i-a răspuns femeii: – Du-te acasă. Voi da porunci cu privire la tine.

9 A nd the woman of Tekoah said to the king, Upon me, my lord, O king, be the iniquity, and upon my father's house; and the king and his throne be guiltless.

– O, rege, stăpânul meu, i-a zis femeia din Tekoa regelui, asupra mea şi asupra familiei tatălui meu să cadă vina. Iar regele şi tronul său să rămână fără vină.

10 A nd the king said, Whoever speaks to thee, bring him to me, and he shall not touch thee any more.

– Dacă cineva va vorbi împotriva ta, adu-l la mine şi nu se va mai atinge de tine, i-a zis regele.

11 T hen she said, I pray thee, let the king remember Jehovah thy God, that thou wouldest not suffer the revengers of blood to destroy any more, lest they cut off my son. And he said, Jehovah liveth, there shall not one hair of thy son fall to the earth.

– Fie ca regele să-şi aducă aminte de Domnul, Dumnezeul său, pentru ca să-l împiedice pe răzbunătorul sângelui să mărească prăpădul şi să-mi ucidă fiul, l-a rugat femeia pe rege. – Viu este Domnul că nici un fir de păr din capul fiului tău nu va cădea la pământ, i-a zis regele.

12 A nd the woman said, Let thy bondmaid, I pray thee, speak a word to my lord the king. And he said, Speak.

Atunci femeia i-a mai zis: – Dă voie, te rog, slujitoarei tale să-i spună ceva stăpânului meu, regele. – Vorbeşte! i-a zis regele.

13 A nd the woman said, Why then hast thou thought such a thing against God's people? and the king in saying this thing, is as one guilty, in that the king does not bring back his banished one.

– De ce ai plănuit un astfel de lucru împotriva poporului lui Dumnezeu? Pentru că, din însăşi vorbele lui, regele se face vinovat neaducându-l înapoi pe cel pe care l-a izgonit.

14 F or we must needs die, and are as water spilt on the ground, which cannot be gathered up again; and God has not taken away his life, but devises means that the banished one be not expelled from him.

În ceea ce ne priveşte, asemenea unor ape care cad pe pământ şi nu se mai adună, aşa vom muri cu toţii. Dumnezeu însă nu ia viaţa, ci dimpotrivă, plănuieşte căi prin care cel izgonit să se poată întoarce la El.

15 A nd now that I am come to speak of this thing to my lord the king, it is because the people have made me afraid; and thy bondmaid said, I will now speak to the king; perhaps the king will perform the request of his handmaid.

De aceea am venit să-i vorbesc stăpânului meu, regele, pentru că oamenii m-au înspăimântat. Slujitoarea ta şi-a zis: „Să-i vorbesc regelui, poate el va îndeplini cererea slujitoarei sale.

16 F or the king will hear, to deliver his handmaid out of the hand of the man that would destroy me and my son together out of the inheritance of God.

Poate că regele o va asculta şi o va scăpa pe slujitoarea sa de cei care vor s-o şteargă pe ea şi pe fiul ei din moştenirea lui Dumnezeu.“

17 A nd thy bondmaid said, Let the word of my lord the king now be comfortable; for as an angel of God, so is my lord the king to discern good and bad; and Jehovah thy God will be with thee.

Acum, slujitoarea ta spune: „Fie să-mi aducă pace cuvintele stăpânului meu, regele! Căci stăpânul meu, regele, este ca un înger al lui Dumnezeu, ştiind să înţeleagă binele şi răul. Fie ca Domnul, Dumnezeul tău, să fie cu tine!“

18 A nd the king answered and said to the woman, Hide not from me, I pray thee, the thing that I shall ask thee. And the woman said, Let my lord the king now speak.

Regele i-a zis femeii: – Să nu-mi tăinuieşti răspunsul la întrebarea pe care ţi-o voi pune. – Să întrebe stăpânul meu, regele, i-a răspuns femeia.

19 A nd the king said, Is the hand of Joab with thee in all this? And the woman answered and said, thy soul liveth, my lord, O king, there is no turning to the right hand or to the left from aught that my lord the king has spoken; for thy servant Joab, he bade me, and he put all these words into the mouth of thy bondmaid:

– Oare mâna lui Ioab nu este ea cu tine în toate acestea? a întrebat-o regele. – Viu este sufletul tău, o, rege, stăpânul meu, că nimeni nu se poate abate nici la dreapta nici la stânga de la tot ceea ce a zis stăpânul meu, regele, i-a răspuns femeia. Într-adevăr, slujitorul tău, Ioab, mi-a poruncit şi tot el a pus în gura slujitoarei tale toate aceste cuvinte.

20 i n order to turn the appearance of the thing has thy servant Joab done this thing; but my lord is wise, according to the wisdom of an angel of God, to know all that is in the earth.

Slujitorul tău, Ioab, a făcut acest lucru pentru a schimba situaţia. Stăpânul meu însă are o înţelepciune ca cea a unui înger al lui Dumnezeu, cunoscând tot ce se petrece în ţară.

21 A nd the king said to Joab, Behold now, I have done this thing: so go, bring back the young man Absalom.

Regele i-a zis atunci lui Ioab: – Iată, vreau să fac lucrul acesta! Du-te deci şi adu-l pe tânărul Absalom.

22 A nd Joab fell to the ground on his face and bowed himself, and blessed the king; and Joab said, To-day thy servant knows that I have found favour in thy sight, my lord, O king, in that the king has fulfilled the request of his servant.

Ioab a căzut cu faţa la pământ, s-a închinat şi l-a binecuvântat pe rege. El a zis: – Astăzi slujitorul tău ştie că a găsit bunăvoinţă la stăpânul său, regele, fiindcă regele a făcut după cuvântul slujitorului său. Absalom se întoarce la Ierusalim

23 A nd Joab arose and went to Geshur, and brought Absalom to Jerusalem.

Ioab s-a ridicat, a plecat la Gheşur şi l-a adus înapoi pe Absalom la Ierusalim.

24 A nd the king said, Let him turn to his own house, and let him not see my face. And Absalom withdrew to his own house, and saw not the king's face.

Dar regele a zis: „Să se ducă în casa lui şi să nu-mi vadă faţa!“ Absalom s-a întors astfel acasă la el şi nu a văzut faţa regelui.

25 B ut in all Israel there was none to be so much praised as Absalom for his beauty: from the sole of his foot even to the crown of his head there was no blemish in him.

În tot Israelul nu era nici un om atât de vestit pentru frumuseţea lui, aşa cum era Absalom. Din creştetul capului şi până la talpa piciorului nu se găsea nici un cusur în el.

26 A nd when he shaved his head (for it was at every year's end that he shaved it, because it was heavy on him, therefore he shaved it), he weighed the hair of his head at two hundred shekels after the king's weight.

Când îşi tundea părul – şi-l tundea în fiecare an căci devenea prea greu să-l poarte – acesta cântărea două sute de şecheli, potrivit greutăţii regale.

27 A nd to Absalom there were born three sons, and one daughter, whose name was Tamar: she was a woman of a beautiful countenance.

Lui Absalom i s-au născut trei fii şi o fiică, fiică al cărei nume era Tamar; aceasta era foarte frumoasă.

28 S o Absalom dwelt two full years in Jerusalem, and did not see the king's face.

Absalom a locuit doi ani în Ierusalim fără să vadă faţa regelui.

29 T hen Absalom sent for Joab, to send him to the king; but he would not come to him; and he sent again the second time, but he would not come.

Apoi Absalom l-a chemat pe Ioab pentru a-l trimite la rege, însă acesta nu a vrut să vină. A trimis a doua oară după el, dar tot nu a vrut să vină.

30 T hen he said to his servants, See, Joab's allotment is near mine and he has barley there: go and set it on fire. And Absalom's servants set the allotment on fire.

Atunci Absalom le-a zis slujitorilor săi: „Ogorul lui Ioab este aproape de al meu şi are semănat orz pe el. Mergeţi şi daţi-i foc!“ Slujitorii săi au făcut întocmai cum le poruncise.

31 T hen Joab arose, and came to Absalom to house, and said to him, Why have thy servants set my allotment on fire?

Aflând acest lucru, Ioab s-a dus acasă la Absalom şi l-a întrebat: – De ce slujitorii tăi au dat foc ogorului meu?

32 A nd Absalom said to Joab, Behold, I sent to thee, saying, Come hither, that I may send thee to the king, to say, Why am I come from Geshur? it would have been better for me to be there still. And now let me see the king's face; and if there be iniquity in me, let him slay me.

– Pentru că nu ai venit când te-am chemat. Am vrut să te trimit la rege să-i spui: „De ce am venit din Gheşur? Nu ar fi fost mai bine pentru mine să fi rămas acolo?“ Doresc acum să văd faţa regelui şi dacă este vreo nelegiuire în mine, atunci să mă omoare.

33 A nd Joab came to the king, and told him. And he called Absalom, and he came to the king, and bowed himself on his face to the ground before the king; and the king kissed Absalom.

Ioab s-a dus la rege şi i-a spus lucrul acesta. Atunci regele l-a chemat la el pe Absalom. Acesta a venit la rege şi i s-a închinat cu faţa la pământ. Regele l-a sărutat pe Absalom.