1 W oe is me! for I am as when they have gathered the summer-fruits, as the grape-gleanings of the vintage. There is no cluster to eat; there is no early fruit my soul desired.

„Vai de mine! Căci sunt ca după culesul fructelor, ca după culesul viilor! Nu mai este nici un ciorchine de mâncat nimic din smochinele timpurii, după care tânjeşte sufletul meu!

2 T he godly hath perished out of the land, and there is none upright among men: they all lie in wait for blood, they hunt every man his brother with a net.

A pierit cel evlavios din ţară şi n-a mai rămas nici un om drept! Cu toţii stau la pândă, ca să verse sânge; fiecare îl vânează pe semenul său cu o plasă.

3 B oth hands are for evil, to do it well. The prince asketh, and the judge for a reward; and the great uttereth his soul's greed: and they combine it.

Mâinile lor sunt deprinse cu răul! Conducătorul cere daruri, iar judecătorul pretinde mită; cei mari îşi spun dorinţa pe faţă şi conspiră împreună pentru a şi-o îndeplini.

4 T he best of them is as a briar; the most upright, than a thorn-fence. The day of thy watchmen, thy visitation is come; now shall be their perplexity.

Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine, iar cel mai drept – mai rău ca un gard de spini. Ziua vestită de străjerii tăi, ziua pedepsei tale, a sosit! Acum va fi stupoare pentru voi!

5 B elieve ye not in a companion, put not confidence in a familiar friend: keep the doors of thy mouth from her that lieth in thy bosom.

Nu-l crede pe prieten, nu te încrede în amic! Păzeşte-ţi uşa gurii de cea care se odihneşte la pieptul tău!

6 F or the son dishonoureth the father, the daughter riseth up against her mother, the daughter-in-law against her mother-in-law: a man's enemies are the men of his own household.

Căci fiul îşi desconsideră tatăl, fiica se ridică împotriva mamei ei, iar nora – împotriva soacrei sale, aşa încât duşmanii unui om sunt chiar cei din familia lui.

7 B ut as for me, I will look unto Jehovah; I will wait for the God of my salvation: my God will hear me.

Eu însă voi privi la Domnul, voi nădăjdui în Dumnezeul mântuirii mele! Dumnezeul meu mă va asculta! Israel va fi restaurat

8 R ejoice not against me, O mine enemy: though I fall, I shall arise; when I sit in darkness, Jehovah shall be a light unto me.

Nu te bucura din pricina mea, duşmană a mea, căci, deşi am căzut, mă voi ridica! Deşi locuiesc în întuneric, Domnul va fi lumina mea!

9 I will bear the indignation of Jehovah—for I have sinned against him—until he plead my cause, and execute judgment for me: he will bring me forth to the light; I shall behold his righteousness.

Voi îndura furia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui, o voi îndura până când El îmi va apăra pricina şi-mi va face dreptate. El mă va scoate la lumină; Îi voi vedea dreptatea.

10 A nd mine enemy shall see, and shame shall cover her which said unto me, Where is Jehovah thy God? Mine eyes shall behold her; now shall she be trodden down, as the mire of the streets.

Când va vedea duşmana mea lucrul acesta, va fi acoperită de ruşine, ea, care-mi zicea: «Unde este Domnul, Dumnezeul tău?» Ochii mei vor vedea căderea ei! Atunci ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe uliţe.

11 I n the day when thy walls shall be built, on that day shall the established limit recede.

Va fi o zi a reclădirii zidurilor tale, o zi în care ţi se va lărgi hotarul!

12 I n that day they shall come to thee from Assyria and the cities of Egypt, and from Egypt to the river, and from sea to sea, and from mountain to mountain.

În ziua aceea vor veni la tine oameni din Asiria şi până dinspre cetăţile Egiptului, din Egipt şi până la râu, de la o mare şi până la cealaltă, de la un munte şi până la celălalt.

13 B ut the land shall be desolate because of them that dwell therein, for the fruit of their doings.

Însă ţara va fi pustiită din pricina locuitorilor ei, ca rod al faptelor lor rele. Rugăciune şi laudă

14 F eed thy people with thy rod, the flock of thine inheritance, dwelling alone in the forest, in the midst of Carmel: let them feed in Bashan and Gilead, as in the days of old.

Păstoreşte-Ţi cu toiagul poporul, turma moştenirii Tale care locuieşte în singurătate, în pădurea din mijlocul ţinutului roditor! Să pască în Başan şi în Ghilad ca în zilele de odinioară!“

15 — As in the days of thy coming forth out of the land of Egypt, will I shew them marvellous things.

„Îţi voi arăta lucruri nemaipomenite ca în ziua ieşirii tale din ţara Egiptului!“

16 — The nations shall see, and be ashamed for all their might: they shall lay hand upon mouth, their ears shall be deaf.

„Neamurile vor vedea şi se vor ruşina de toată puterea lor. Îşi vor pune mâna la gură şi îşi vor astupa urechile.

17 T hey shall lick dust like the serpent; like crawling things of the earth, they shall come trembling forth from their close places. They shall turn with fear to Jehovah our God, and shall be afraid because of thee.

Vor linge ţărâna ca şarpele şi ca târâtoarele pământului. Vor ieşi tremurând din cetăţuile lor, vor veni îngrozite la Domnul, Dumnezeul nostru, şi se vor teme de Tine.

18 W ho is a God like unto thee, that forgiveth iniquity, and passeth by the transgression of the remnant of his heritage? He retaineth not his anger for ever, because he delighteth in loving-kindness.

Cine este Dumnezeu ca Tine, Care să ia vina şi Care să ierte nelegiuirea rămăşiţei moştenirii Lui? Tu nu rămâi mânios pe vecie, ci Îţi găseşti plăcerea în îndurare.

19 H e will yet again have compassion on us, he will tread under foot our iniquities: and thou wilt cast all their sins into the depths of the sea.

Tu vei avea iarăşi milă de noi şi vei zdrobi sub tălpi nelegiuirile noastre; vei arunca în adâncurile mării toate păcatele noastre.

20 T hou wilt perform truth to Jacob, loving-kindness to Abraham, which thou hast sworn unto our fathers, from the days of old.

Tu vei arăta credincioşie faţă de Iacov şi îndurare faţă de Avraam, aşa cum ai jurat strămoşilor noştri în zilele din vechime.“