1 A nd the high priest said, Are these things then so?

Marele preot l-a întrebat: – Aşa stau lucrurile ?

2 A nd he said, Brethren and fathers, hearken. The God of glory appeared to our father Abraham when he was in Mesopotamia, before he dwelt in Charran,

El a răspuns: – Fraţi şi părinţi, ascultaţi! Dumnezeul slavei i S-a arătat strămoşului nostru Avraam în timp ce se afla în Mesopotamia, înainte de a locui în Haran,

3 a nd said to him, Go out of thy land and out of thy kindred, and come into the land which I will shew thee.

şi i-a zis: „Ieşi din ţara ta şi dintre rudeniile tale şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta!“

4 T hen going out of the land of the Chaldeans he dwelt in Charran, and thence, after his father died, he removed him into this land in which ye now dwell.

Atunci el a ieşit din ţara caldeenilor şi a locuit în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a mutat în ţara aceasta, în care locuiţi voi acum,

5 A nd he did not give him an inheritance in it, not even what his foot could stand on; and promised to give it to him for a possession, and to his seed after him, when he had no child.

dar nu i-a dat în ea nici o moştenire, nici măcar o palmă de pământ, ci i-a promis că i-o va da ca posesiune, lui şi seminţei lui după el, cu toate că nu avea nici un copil.

6 A nd God spoke thus: His seed shall be a sojourner in a strange land, and they shall enslave them and evil entreat four hundred years;

Dumnezeu i-a spus că urmaşii lui vor locui ca străini într-o ţară străină şi că vor fi înrobiţi şi asupriţi timp de patru sute de ani.

7 a nd the nation to which they shall be in bondage will I judge, said God; and after these things they shall come forth and serve me in this place.

„Dar pe neamul căruia îi vor sluji ei îl voi judeca Eu, a zis Dumnezeu, iar după aceea vor ieşi de acolo şi Mi se vor închina Mie în locul acesta.“

8 A nd he gave to him covenant of circumcision; and thus he begat Isaac and circumcised him the eighth day; and Isaac Jacob, and Jacob the twelve patriarchs.

Apoi i-a dat legământul circumciziei. Astfel, când i s-a născut Isaac, Avraam l-a circumcis în ziua a opta; apoi Isaac l-a circumcis pe Iacov, şi Iacov pe cei doisprezece patriarhi.

9 A nd the patriarchs, envying Joseph, sold him away into Egypt. And God was with him,

Patriarhii, fiind invidioşi pe Iosif, l-au vândut în Egipt. Dar Dumnezeu era cu el

10 a nd delivered him out of all his tribulations, and gave him favour and wisdom in the sight of Pharaoh king of Egypt, and he appointed him chief over Egypt and all his house.

şi l-a scăpat din toate necazurile lui; El i-a dat har şi înţelepciune în prezenţa lui Faraon, monarhul Egiptului, care l-a pus conducător peste Egipt şi peste toată casa lui.

11 B ut a famine came upon all the land of Egypt and Canaan, and great distress, and our fathers found no food.

A venit o foamete în tot Egiptul şi în Canaan; necazul era mare şi strămoşii noştri nu găseau de mâncare.

12 B ut Jacob, having heard of there being corn in Egypt, sent out our fathers first;

Iacov a auzit că în Egipt era grâu, aşa că i-a trimis acolo pe strămoşii noştri pentru prima oară.

13 a nd the second time Joseph was made known to his brethren, and the family of Joseph became known to Pharaoh.

Când s-au dus a doua oară, Iosif li s-a făcut cunoscut fraţilor săi, iar Faraon a aflat despre neamul lui Iosif.

14 A nd Joseph sent and called down to him his father Jacob and all kindred, seventy-five souls.

Apoi Iosif a trimis să fie chemat tatăl său Iacov precum şi întreaga familie, în număr de şaptezeci şi cinci de suflete.

15 A nd Jacob went down into Egypt and died, he and our fathers,

Şi astfel Iacov s-a coborât în Egipt, unde atât el, cât şi strămoşii noştri au murit.

16 a nd were carried over to Sychem and placed in the sepulchre which Abraham bought for a sum of money of the sons of Emmor the of Sychem.

Au fost mutaţi în Şehem şi puşi în mormântul pe care-l cumpărase Avraam de la fiii lui Hamor, în Şehem, în schimbul unei sume în argint.

17 B ut as the time of promise drew near which God had promised to Abraham, the people increased and multiplied in Egypt,

Cu cât se apropia vremea împlinirii promisiunii pe care Dumnezeu i-o făcuse lui Avraam, poporul creştea şi se înmulţea tot mai mult în Egipt,

18 u ntil another king over Egypt arose who did not know Joseph.

până când peste Egipt s-a ridicat un alt monarh, care nu-l cunoscuse pe Iosif.

19 H e dealt subtilly with our race, and evil entreated the fathers, casting out their infants that they might not live.

Acesta ne-a exploatat cu viclenie neamul şi i-a tratat rău pe strămoşii noştri, cerându-le să-şi abandoneze copiii, ca să nu mai trăiască.

20 I n which time Moses was born, and was exceedingly lovely, who was nourished three months in the house of his father.

În vremea aceea s-a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit timp de trei luni în casa tatălui său,

21 A nd when he was cast out, the daughter of Pharaoh took him up, and brought him up for herself for a son.

iar când a fost abandonat, l-a luat fiica lui Faraon şi l-a crescut ca pe propriul ei fiu.

22 A nd Moses was instructed in all wisdom of the Egyptians, and he was mighty in his words and deeds.

Moise a fost educat în toată înţelepciunea egiptenilor şi era puternic în cuvinte şi fapte.

23 A nd when a period of forty years was fulfilled to him, it came into his heart to look upon his brethren, the sons of Israel;

Când avea patruzeci de ani, i-a venit în inimă dorinţa să-i viziteze pe fraţii săi, pe israeliţi.

24 a nd seeing a certain one wronged, he defended, and avenged him that was being oppressed, smiting the Egyptian.

A văzut pe unul căruia i se făcea o nedreptate şi i-a luat apărarea; el l-a răzbunat pe cel asuprit, ucigându-l pe egiptean.

25 F or he thought that his brethren would understand that God by his hand was giving them deliverance. But they understood not.

Credea că fraţii săi vor înţelege că Dumnezeu le va da eliberarea prin mâna lui, însă ei n-au înţeles.

26 A nd on the morrow he shewed himself to them as they were contending, and compelled them to peace, saying, Ye are brethren, why do ye wrong one another?

În ziua următoare, i-a văzut pe doi bătându-se şi i-a îndemnat la pace, spunându-le: „Bărbaţilor, voi sunteţi fraţi; de ce vă faceţi rău unul altuia?“

27 B ut he that was wronging his neighbour thrust him away, saying, Who established thee ruler and judge over us?

Dar cel ce-i făcea rău semenului său, l-a împins şi i-a zis: „Cine te-a pus pe tine conducător şi judecător peste noi?

28 D ost thou wish to kill me as thou killedst the Egyptian yesterday?

Vrei să mă ucizi şi pe mine aşa cum l-ai ucis ieri pe egiptean“?

29 A nd Moses fled at this saying, and became a sojourner in the land of Madiam, where he begat two sons.

Când a auzit aceasta, Moise a fugit şi a locuit ca străin în ţara Midian, unde i s-au născut doi fii.

30 A nd when forty years were fulfilled, an angel appeared to him in the wilderness of mount Sinai, in a flame of fire of a bush.

După ce au trecut patruzeci de ani, i s-a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, într-o flacără de foc care ieşea dintr-un tufiş.

31 A nd Moses seeing it wondered at the vision; and as he went up to consider it, there was a voice of Lord,

Când a văzut tufişul, Moise s-a mirat de priveliştea aceea şi, în timp ce se apropia ca să se uite mai bine, glasul Domnului i -a vorbit astfel:

32 I am the God of thy fathers, the God of Abraham, and of Isaac, and of Jacob. And Moses trembled, and durst not consider.

„Eu sunt Dumnezeul strămoşilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, (Dumnezeul) lui Isaac şi (Dumnezeul) lui Iacov!“ Moise tremura şi nu îndrăznea să se uite.

33 A nd the Lord said to him, Loose the sandal of thy feet, for the place on which thou standest is holy ground.

Domnul i-a zis: „Dă-ţi jos sandalele, căci locul pe care stai este un pământ sfânt!

34 I have surely seen the ill treatment of my people which is in Egypt, and I have heard their groan, and have come down to take them out of it; and now, come, I will send thee to Egypt.

Am văzut asuprirea poporului Meu care este în Egipt şi i-am auzit geamătul, aşa că M-am coborât să-l eliberez. Acum, vino, căci te voi trimite în Egipt!“

35 T his Moses, whom they refused, saying, Who made thee ruler and judge? him did God send a ruler and deliverer with the hand of the angel who appeared to him in the bush.

Pe acest Moise, pe care ei îl respinseseră zicând: „Cine te-a pus pe tine conducător şi judecător?“, pe el l-a trimis Dumnezeu drept conducător şi eliberator, cu ajutorul îngerului care i s-a arătat în tufiş.

36 H e led them out, having wrought wonders and signs in the land of Egypt, and in the Red sea, and in the wilderness forty years.

El i-a scos din Egipt şi a făcut semne şi minuni în ţara Egiptului, la Marea Roşie şi în pustie, timp de patruzeci de ani.

37 T his is the Moses who said to the sons of Israel, A prophet shall God raise up to you out of your brethren like me.

El este acelaşi Moise care le-a spus fiilor lui Israel: „Dumnezeu vă va ridica dintre fraţii voştri un Profet asemenea mie.“

38 T his is he who was in the assembly in the wilderness, with the angel who spoke to him in the mount Sinai, and with our fathers; who received living oracles to give to us;

El este acela care a fost în adunare, în pustie, împreună cu îngerul care i-a vorbit pe muntele Sinai şi cu strămoşii noştri; şi el este cel care a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă.

39 t o whom our fathers would not be subject, but thrust from them, and in their hearts turned back to Egypt,

Strămoşii noştri însă n-au vrut să-l asculte, ci l-au respins şi, în inimile lor, s-au întors în Egipt.

40 s aying to Aaron, Make us gods who shall go before us; for this Moses, who brought us out of the land of Egypt, we know not what has happened to him.

Ei i-au spus lui Aaron: „Fă-ne nişte zei care să meargă înaintea noastră, căci nu ştim ce s-a întâmplat cu acest Moise, care ne-a scos din ţara Egiptului!“

41 A nd they made a calf in those days, and offered sacrifice to the idol, and rejoiced in the works of their own hands.

Şi în zilele acelea şi-au făcut un viţel, au adus jertfă acelui idol şi s-au bucurat de lucrările mâinilor lor.

42 B ut God turned and delivered them up to serve the host of heaven; as it is written in book of the prophets, Have ye offered me victims and sacrifices forty years in the wilderness, O house of Israel?

Atunci Dumnezeu S-a întors de la ei şi i-a lăsat să se închine oştirii cerului, aşa cum este scris în Cartea Profeţilor: „Mi-aţi adus voi jertfe şi daruri de mâncare, timp de patruzeci de ani în pustie, Casă a lui Israel?

43 Y ea, ye took up the tent of Moloch, and the star of god Remphan, the forms which ye made to do homage to them; and I will transport you beyond Babylon.

Aţi purtat cortul lui Moloh şi steaua zeului vostru Refan, chipurile idoleşti pe care vi le-aţi făcut ca să vă închinaţi lor! De aceea vă voi duce în captivitate dincolo de Babilon!“

44 O ur fathers had the tent of the testimony in the wilderness, as he that spoke to Moses commanded to make it according to the model which he had seen;

Cortul Mărturiei era cu strămoşii noştri în pustie, aşa cum poruncise Cel Ce i-a spus lui Moise să-l facă după modelul pe care-l văzuse.

45 w hich also our fathers, receiving from their predecessors, brought in with Joshua when they entered into possession of the nations, whom God drove out from face of our fathers, until the days of David;

Strămoşii noştri l-au adus, la rândul lor, împreună cu Iosua, când au luat în stăpânire teritoriul neamurilor pe care le-a izgonit Dumnezeu dinaintea strămoşilor noştri; şi a rămas acolo până în zilele lui David,

46 w ho found favour before God, and asked to find a tabernacle for the God of Jacob;

care a găsit har înaintea lui Dumnezeu şi a cerut să-I asigure Dumnezeului lui Iacov un loc de locuit.

47 b ut Solomon built him a house.

Solomon însă a fost cel care I-a construit o casă.

48 B ut the Most High dwells not in made with hands; as says the prophet,

Dar Cel Preaînalt nu locuieşte în lăcaşuri făcute de mâini omeneşti, aşa cum zice profetul:

49 T he heaven my throne and the earth the footstool of my feet: what house will ye build me? saith Lord, or where place of my rest?

„Cerul este tronul Meu, iar pământul este aşternutul picioarelor Mele! Ce fel de casă Mi-aţi putea zidi voi Mie? zice Domnul. Sau unde va fi locul Meu de odihnă?

50 h as not my hand made all these things?

Oare nu mâna Mea a făcut toate aceste lucruri?“

51 O stiffnecked and uncircumcised in heart and ears, ye do always resist the Holy Spirit; as your fathers, ye also.

Oameni încăpăţânaţi, cu inima şi urechile necircumcise, voi întotdeauna vă împotriviţi Duhului Sfânt! Aşa cum au făcut strămoşii voştri, aşa faceţi şi voi!

52 W hich of the prophets have not your fathers persecuted? and they have slain those who announced beforehand concerning the coming of the Just One, of whom ye have now become deliverers up and murderers!

Pe care dintre profeţi nu l-au persecutat strămoşii voştri?! Ei i-au ucis pe cei ce prevesteau venirea Celui Drept, Cel ai Cărui trădători şi ucigaşi aţi devenit voi acum,

53 w ho have received the law as ordained by ministry of angels, and have not kept.

voi, care aţi primit Legea poruncită prin îngeri, dar n-aţi ascultat de ea! Lapidarea lui Ştefan

54 A nd hearing these things they were cut to the heart, and gnashed their teeth against him.

Când au auzit ei acestea, s-au înfuriat şi scrâşneau din dinţi împotriva lui.

55 B ut being full of Holy Spirit, having fixed his eyes on heaven, he saw glory of God, and Jesus standing at the right hand of God,

El însă, plin de Duhul Sfânt, a privit spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu

56 a nd said, Lo, I behold the heavens opened, and the Son of man standing at the right hand of God.

şi a zis: „Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu!“

57 A nd they cried out with a loud voice, and held their ears, and rushed upon him with one accord;

Atunci ei au început să strige cu glas tare şi n-au vrut să mai asculte, ci s-au repezit într-un singur gând asupra lui;

58 a nd having cast out of the city, they stoned. And the witnesses laid aside their clothes at the feet of a young man called Saul.

l-au scos afară din cetate şi l-au lovit cu pietre. Martorii şi-au pus hainele la picioarele unui tânăr numit Saul.

59 A nd they stoned Stephen, praying, and saying, Lord Jesus, receive my spirit.

Şi-l loveau cu pietre pe Ştefan, care se ruga şi zicea: „Doamne Isuse, primeşte duhul meu!“

60 A nd kneeling down, he cried with a loud voice, Lord, lay not this sin to their charge. And having said this, he fell asleep.

Apoi a căzut în genunchi şi a strigat cu glas tare: „Doamne, nu le ţine în seamă păcatul acesta!“ Şi spunând aceasta, a adormit.