1 W hen thou goest out to war against thine enemies, and seest horses, and chariots, a people more numerous than thou, thou shalt not fear them; for Jehovah thy God is with thee, who brought thee up out of the land of Egypt.

Când veţi merge la război împotriva duşmanilor voştri şi veţi vedea cai şi care şi o oştire mai numeroasă decât a voastră, să nu vă temeţi de ei, pentru că Domnul, Dumnezeul vostru, Care v-a scos din ţara Egiptului, va fi cu voi.

2 A nd it shall be, when ye approach unto the battle, that the priest shall draw near and speak unto the people,

Când se va apropia momentul începerii războiului, să vină preotul şi să vorbească poporului

3 a nd shall say unto them, Hear, Israel, ye are approaching this day unto battle against your enemies: let not your hearts faint, fear not, and do not tremble, neither be afraid of them;

astfel: «Ascultă, Israele! Astăzi porniţi la război împotriva duşmanilor voştri. Să nu vi se înmoaie inima, să nu vă fie teamă, să nu vă înspăimântaţi şi să nu tremuraţi înaintea lor,

4 f or Jehovah your God is he that goeth with you, to fight for you against your enemies, to save you.

fiindcă Domnul, Dumnezeul vostru, va merge cu voi ca să se lupte pentru voi împotriva duşmanilor voştri şi să vă dea izbândă!»

5 A nd the officers shall speak unto the people, saying, What man is there that hath built a new house, and hath not dedicated it? let him go and return unto his house, lest he die in the battle, and another man dedicate it.

Dregătorii să vorbească astfel către popor: «Cine şi-a construit o casă nouă şi nu a locuit încă în ea? Să se întoarcă de îndată acasă, ca să nu moară în luptă şi să locuiască alt om în ea.

6 A nd what man is there that hath planted a vineyard, and hath not eaten of it? let him go and return unto his house, lest he die in the battle, and another man eat of it.

Cine a plantat o vie şi nu s-a bucurat încă de ea? Să se întoarcă de îndată acasă, ca să nu fie ucis în luptă şi un alt om să se bucure de ea.

7 A nd what man is there that hath betrothed a wife, and hath not taken her? let him go and return unto his house, lest he die in the battle, and another man take her.

Cine s-a logodit cu o femeie şi nu s-a căsătorit încă cu ea? Să se întoarcă de îndată acasă, ca să nu fie omorât în luptă şi un altul să se căsătorească cu ea.»

8 A nd the officers shall speak further unto the people, and shall say, What man is there that is timid and faint-hearted? let him go and return unto his house, lest his brethren's heart melt as well as his heart.

După aceea, dregătorii să vorbească mai departe poporului: «Cine este fricos sau slab la inimă? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu înmoaie inima celor din poporul lui.»

9 A nd it shall be, when the officers have ended speaking unto the people, that they shall place captains of the hosts at the head of the people.

După ce dregătorii au terminat de vorbit poporului, să numească conducători în fruntea oştirii.

10 W hen thou approachest unto a city to fight against it, thou shalt proclaim peace unto it.

Când vă veţi apropia de o cetate, ca să luptaţi împotriva ei, s-o îndemnaţi la pace.

11 A nd it shall be, if it make thee answer of peace, and open unto thee, then all the people that are found therein shall be tributaries unto thee, and they shall serve thee.

Dacă vă vor accepta pacea şi vă vor deschide porţile, atunci tot poporul care se află în ea va trebui să presteze pentru voi muncă forţată şi să vă slujească.

12 A nd if it will not make peace with thee, but will make war with thee, then thou shalt besiege it;

Dacă nu vor dori să facă pace cu voi, ci vor dori să se lupte împotriva voastră, atunci să asediaţi cetatea.

13 a nd when Jehovah thy God delivereth it into thy hand, thou shalt smite every male thereof with the edge of the sword:

Când Domnul, Dumnezeul vostru, v-o va da în mâini, să treceţi prin ascuţişul sabiei pe toţi bărbaţii din ea.

14 o nly the women, and the little ones, and the cattle, and all that shall be in the city, all the spoil thereof, shalt thou take as booty for thyself; and thou shalt eat the spoil of thine enemies, which Jehovah thy God giveth thee

Dar femeile, copiii, animalele şi tot ceea ce există în cetate să le luaţi ca pradă, apoi să mâncaţi prada luată de la duşmanii voştri, pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat-o.

15 T hus shalt thou do unto all the cities that are very far off from thee, which are not of the cities of these nations.

Aşa să faceţi cu toate cetăţile care sunt la distanţă mare de voi şi care nu aparţin neamurilor din apropierea voastră.

16 B ut of the cities of these peoples which Jehovah thy God giveth thee for an inheritance, thou shalt save alive nothing that breatheth,

Dar în cetăţile acestor neamuri, pe care Domnul, Dumnezeul vostru, vi le dă ca moştenire, să nu lăsaţi nimic în viaţă.

17 b ut shalt utterly devote them to destruction, the Hittites and the Amorites, the Canaanites and the Perizzites, the Hivites and the Jebusites, as Jehovah thy God hath commanded thee;

Să-i nimiciţi cu totul pe hitiţi, pe amoriţi, pe canaaniţi, pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi, după cum v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru,

18 t hat they teach you not to do according to all their abominations, which they have done unto their gods, so that ye sin against Jehovah your God.

ca nu cumva să vă înveţe şi pe voi să faceţi toate urâciunile pe care ei le fac pentru zeii lor şi să păcătuiţi astfel împotriva Domnului, Dumnezeul vostru.

19 W hen thou shalt besiege a city many days, in making war against it to take it, thou shalt not destroy the trees thereof by lifting up an axe against them; for thou canst eat of them; and thou shalt not cut them down, for is the tree of the field a man that it should be besieged?

Când veţi asedia o cetate timp de mai multe zile, fiind în război cu ea pentru a o cuceri, să nu distrugeţi pomii fructiferi, tăindu-i cu securea. Să mâncaţi din ei şi să nu-i tăiaţi, căci pomul de pe pământ nu este un om ca să-l asediaţi.

20 O nly the trees which thou knowest are not trees for meat, thou mayest destroy and cut them down, and build bulwarks against the city that maketh war with thee, until it fall.

Doar copacii care nu fac roade bune de mâncat vor putea fi distruşi sau tăiaţi, ca să puteţi construi fortificaţii împotriva cetăţii care este în război cu voi, până va fi cucerită.