1 К огато излезеш на бой против неприятелите си, и видиш коне, колесници и люде повече от тебе, да се не убоиш от тях; защото с тебе е Господ твоят Бог, Който те е извел из Египетската земя.

Când veţi merge la război împotriva duşmanilor voştri şi veţi vedea cai şi care şi o oştire mai numeroasă decât a voastră, să nu vă temeţi de ei, pentru că Domnul, Dumnezeul vostru, Care v-a scos din ţara Egiptului, va fi cu voi.

2 И като пристъпиш в боя, свещеникът да се приближи и да говори на людете, като им каже:

Când se va apropia momentul începerii războiului, să vină preotul şi să vorbească poporului

3 С лушай, Израилю! вие пристъпвате днес да се биете против неприятелите си; да не премалнее сърцето ви; не бойте се, нито се смущавайте, нито се ужасявайте от тях;

astfel: «Ascultă, Israele! Astăzi porniţi la război împotriva duşmanilor voştri. Să nu vi se înmoaie inima, să nu vă fie teamă, să nu vă înspăimântaţi şi să nu tremuraţi înaintea lor,

4 з ащото Господ вашият Бог, Той е, Който ходи с вас да се бие за вас против неприятелите ви, за да ви спаси.

fiindcă Domnul, Dumnezeul vostru, va merge cu voi ca să se lupte pentru voi împotriva duşmanilor voştri şi să vă dea izbândă!»

5 И военачалниците нека говорят на людете, като рекат: Кой е построил нова къща и не я е посветил? - Нека си иде и се върне у дома си, да не би да умре в боя, и друг да я посвети.

Dregătorii să vorbească astfel către popor: «Cine şi-a construit o casă nouă şi nu a locuit încă în ea? Să se întoarcă de îndată acasă, ca să nu moară în luptă şi să locuiască alt om în ea.

6 И кой е насадил лозе и не е ял от плода му? - Нека си иде и се върне у дома си, да не би да умре в боя и друг да яде плода му.

Cine a plantat o vie şi nu s-a bucurat încă de ea? Să se întoarcă de îndată acasă, ca să nu fie ucis în luptă şi un alt om să se bucure de ea.

7 И кой се е сгодил за жена и не я е взел? - Нека си иде и се върне у дома си, да не би да умре в боя, и друг да я вземе.

Cine s-a logodit cu o femeie şi nu s-a căsătorit încă cu ea? Să se întoarcă de îndată acasă, ca să nu fie omorât în luptă şi un altul să se căsătorească cu ea.»

8 В оеначалниците да говорят още на людете, като рекат: Кой е страхлив и малодушен? - Нека си иде и се върне у дома си, да не би да премалнеят сърцата на братята му, както неговото сърце.

După aceea, dregătorii să vorbească mai departe poporului: «Cine este fricos sau slab la inimă? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu înmoaie inima celor din poporul lui.»

9 И военачалниците, като свършат да говорят на людете, нека поставят полководци над полковете за водители на людете.

După ce dregătorii au terminat de vorbit poporului, să numească conducători în fruntea oştirii.

10 К огато се приближиш при някой град, за да воюваш против него, предложи му мир.

Când vă veţi apropia de o cetate, ca să luptaţi împotriva ei, s-o îndemnaţi la pace.

11 А ко ти отговори мирно и ти отвори <портите>, тогава всичките люде, които се намират в него, да ти станат поданици и да ти работят.

Dacă vă vor accepta pacea şi vă vor deschide porţile, atunci tot poporul care se află în ea va trebui să presteze pentru voi muncă forţată şi să vă slujească.

12 Н о ако не направи мир с тебе, но воюва против тебе, тогава да го обсадиш;

Dacă nu vor dori să facă pace cu voi, ci vor dori să se lupte împotriva voastră, atunci să asediaţi cetatea.

13 и когато го предаде Господ твоят Бог в ръцете ти, тогава да поразиш всичките му мъжки с острото на ножа;

Când Domnul, Dumnezeul vostru, v-o va da în mâini, să treceţi prin ascuţişul sabiei pe toţi bărbaţii din ea.

14 а жените, децата, добитъкът и всичко що се намира в града, всичките користи от него да вземеш за себе си; и да ядеш користите от неприятелите си, които Господ твоят Бог ти даде.

Dar femeile, copiii, animalele şi tot ceea ce există în cetate să le luaţi ca pradă, apoi să mâncaţi prada luată de la duşmanii voştri, pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat-o.

15 Т ака да постъпваш с всичките градове, които са много далеч от тебе, които не са от градовете на <тукашните> народи.

Aşa să faceţi cu toate cetăţile care sunt la distanţă mare de voi şi care nu aparţin neamurilor din apropierea voastră.

16 А от градовете на тия люде, които Господ твоят Бог ти дава за наследство, да не оставиш живо нищо, което диша,

Dar în cetăţile acestor neamuri, pe care Domnul, Dumnezeul vostru, vi le dă ca moştenire, să nu lăsaţi nimic în viaţă.

17 н о да ги обречеш <на изтребление;> хетейците, аморейците, ханаанците, ферезейците, евейците и евусейците, според както Господ твоят Бог ти заповяда;

Să-i nimiciţi cu totul pe hitiţi, pe amoriţi, pe canaaniţi, pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi, după cum v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru,

18 з а да не ви научат да правите според всичките мерзости, които те са правили за боговете си, и така да съгрешите против Господа вашия Бог.

ca nu cumva să vă înveţe şi pe voi să faceţi toate urâciunile pe care ei le fac pentru zeii lor şi să păcătuiţi astfel împotriva Domnului, Dumnezeul vostru.

19 К огато обсаждаш някой град за дълго време и воюваш против него, за да го превземеш, да не унищожаваш дърветата му, нито да дигаш на тях секира; да не ги насичаш, защото от тях можеш да се храниш. Човек ли е полското дърво та да се обсажда от тебе?

Când veţi asedia o cetate timp de mai multe zile, fiind în război cu ea pentru a o cuceri, să nu distrugeţi pomii fructiferi, tăindu-i cu securea. Să mâncaţi din ei şi să nu-i tăiaţi, căci pomul de pe pământ nu este un om ca să-l asediaţi.

20 С амо дърветата, които знаеш, че не са хранителни дървета, тях можеш да унищожаваш и изсичаш; и <с тях> да правиш кули против града, който ти се противи, догде бъде превзет.

Doar copacii care nu fac roade bune de mâncat vor putea fi distruşi sau tăiaţi, ca să puteţi construi fortificaţii împotriva cetăţii care este în război cu voi, până va fi cucerită.