1 В тридесет и шестата година от царуването на Аса, Израилевият цар Вааса, като възлезе против Юда, съгради Рама, за да не оставя никого да излиза от Юдовия цар Аса, нито да влиза при него.

În al treizeci şi şaselea an al domniei lui Asa, Başa, regele lui Israel, a înaintat împotriva lui Iuda. El a început să fortifice Rama, ca să nu dea voie nimănui să iasă sau să intre în teritoriul lui Asa, regele lui Iuda.

2 Т огава Аса извади сребро и злато из съкровищата на Господния дом и на царската къща та прати при сирийския цар Венадад, който живееше в Дамаск, да рекат:

Asa a luat argintul şi aurul din vistieriile Casei Domnului şi din vistieriile palatului regelui şi le-a trimis lui Ben-Hadad, regele Aramului, care locuia în Damasc, zicându-i astfel:

3 Н ека има договор между мене и тебе, <както е имало> между баща ми и твоя баща; ето пратих ти сребро и злато; иди, развали договора си с Израилевия цар Вааса, за да се оттегли от мене.

„Să fie un legământ între mine şi tine, aşa cum a fost între tatăl meu şi tatăl tău. Iată, îţi trimit argint şi aur! Du-te deci şi rupe legământul tău cu Başa, regele lui Israel, ca el să se retragă dinaintea mea.“

4 И Венадад послуша цар Аса та прати началниците на силите си против Израилевите градове; и те поразиха Иион, Дан, Авел-маим и всичките Нефталимови житници-градове.

Ben-Hadad a ascultat de regele Asa şi i-a trimis pe conducătorii oştirilor sale împotriva cetăţilor lui Israel. Ei au cucerit cetăţile Iyon, Dan, Abel-Maim, precum şi toate cetăţile cu provizii din Neftali.

5 А Вааса, като чу това, престана да гради Рама, и преустанови работата си.

Când Başa a auzit acest lucru, a încetat să mai fortifice Rama şi a oprit lucrarea.

6 Т огава цар Аса взе целия Юда, та дигнаха камъните на Рама и дърветата й, с които Вааса градеше; и с тях съгради Гава и Масфа.

Atunci regele Asa i-a pus pe toţi cei din Iuda să ia pietrele şi lemnele folosite de Başa la fortificarea Ramei. El le-a folosit la fortificarea Ghevei şi a Miţpei.

7 А в това време гледачът Ананий отиде при Юдовия цар Аса та му рече: Понеже си уповал на сирийския цар, а не си уповал на Господа своя Бог, затова войската на сирийския цар избегна из ръката ти.

În vremea aceea, văzătorul Hanani a venit la Asa, regele lui Iuda, şi i-a zis: „Pentru că te-ai sprijinit pe regele Aramului şi nu te-ai sprijinit pe Domnul, Dumnezeul tău, de aceea a scăpat oastea regelui Aramului din mâna ta!

8 Е тиопяните и ливийците не бяха ли огромно множество, с твърде много колесници и конници? Но пак, понеже ти упова на Господа, Той ги предаде в ръката ти.

Nu aveau cuşiţii şi libienii o oştire numeroasă, cu care şi cu foarte mulţi călăreţi? Şi totuşi, pentru că te-ai încrezut în Domnul, El i-a dat în mâna ta.

9 З ащото очите на Господа се обръщат {Еврейски: Тичат.} насам-натам през целия свят, за да се показва Той мощен в помощ на ония, чиито сърца са съвършено <разположени> към Него. В това ти си постъпил безумно, защото от сега нататък ще имаш войни.

Căci ochii Domnului străbat întreg pământul ca să-i întărească pe cei a căror inimă este devotată Lui. Ai lucrat ca un nebun în această privinţă şi de aceea, de acum încolo, vei avea parte de războaie!“

10 П о това, Аса се разгневи на гледача та го тури в затвор, защото се разсърди против него за туй нещо. И в същото време Аса притесни някои от людете.

Asa s-a mâniat pe văzător şi l-a aruncat în temniţă, căci era foarte furios pe acesta. În acelaşi timp, Asa îi chinuia şi pe unii din popor.

11 И , ето, делата на Аса, първите и последните, ето, написани са в Книгата на Юдовите и Израилевите царе.

Faptele lui Asa, de la început până la sfârşit, sunt scrise în „Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel“.

12 А в тридесет и деветата година от царуването си, Аса се разболя от болест в нозете; обаче, макар болестта му да ставаше твърде тежка, пак в болестта си той не потърси Господа, но лекарите.

În al treizeci şi nouălea an al domniei sale, regele Asa a avut o boală de picioare, iar suferinţa i-a fost foarte mare. Dar chiar şi în boala sa, el nu L-a întrebat pe Domnul, ci pe doctori.

13 И Аса заспа с бащите си; и умря в четиридесет и първата година от царуването си.

Asa s-a culcat alături de părinţii săi, murind în al patruzeci şi unulea an al domniei sale.

14 И погребаха го в гроба, който си бе изкопал в Давидовия град, и положиха го на легло пълно с благоухания и с различни аптекарски <аромати;> и изгориха за него твърде много <аромати>.

L-au înmormântat în mormântul pe care şi l-a săpat în Cetatea lui David. L-au aşezat pe un pat umplut cu mirodenii şi cu felurite miresme preparate din uleiuri şi au făcut, în cinstea lui, un foc foarte mare.