1 N ow it came to pass one day that Jonathan the son of Saul said to the young man that bore his armour, Come and let us go over to the Philistines' garrison which is on the other side. But he did not tell his father.

Într-una din zile, Ionatan, fiul lui Saul, i-a zis tânărului care-i ducea armele: „Vino să pătrundem până la garnizoana filistenilor, care se află de cealaltă parte!“ Tatălui său însă nu i-a spus nimic.

2 A nd Saul abode at the extreme end of Gibeah under the pomegranate-tree which in Migron; and the people that were with him were about six hundred men.

În acest timp, Saul se afla la marginea cetăţii Ghiva, sub rodiul din Migron, iar cei care se aflau cu el erau în număr de aproape şase sute de bărbaţi.

3 ( And Ahijah the son of Ahitub, Ichabod's brother, the son of Phinehas, the son of Eli, Jehovah's priest in Shiloh, wore the ephod.) And the people did not know that Jonathan was gone.

Se afla acolo şi Ahia, care purta un efod. El era fiul lui Ahitub şi fratele lui I-Cabod, fiul lui Fineas, nepotul lui Eli, preotul Domnului de la Şilo. Nimeni nu ştia însă că Ionatan plecase.

4 N ow between the passes by which Jonathan sought to go over to the Philistines' garrison there was a sharp rock on the one side and a sharp rock on the other side; and the name of the one Bozez, and the name of the other Seneh.

De fiecare parte a trecătorii prin care voia Ionatan să treacă ca să ajungă la garnizoana filistenilor se afla câte un colţ de stâncă. Numele unuia era Boţeţ, iar al celuilalt era Seneh.

5 T he one crag a pillar on the north opposite to Michmash, and the other on the south opposite to Geba.

Unul dintre ele se afla în partea de nord, spre Micmaş, iar celălalt în partea de sud, spre Gheva.

6 A nd Jonathan said to the young man that bore his armour, Come, and let us go over to the garrison of these uncircumcised: perhaps Jehovah will work for us; for there is no restraint to Jehovah to save by many or by few.

Ionatan i-a zis tânărului care-i ducea armele: – Vino să pătrundem până la garnizoana acestor necircumcişi! Poate că Domnul va lucra pentru noi, căci nimic nu-L împiedică pe Domnul să izbăvească fie prin mulţi, fie prin puţini.

7 A nd his armour-bearer said to him, Do all that is in thy heart; turn thee; behold, I am with thee according to thy heart.

– Fă tot ceea ce ai în gând, i-a răspuns cel ce-i ducea armele. Iată că sunt cu tine în ceea ce ai de gând să faci.

8 T hen said Jonathan, Behold, we will pass over to the men, and we will shew ourselves to them.

– Ne vom îndrepta spre bărbaţii aceia şi ne vom arăta lor, a spus Ionatan.

9 I f they say thus to us, Stand still until we come to you, then we will stay in our place, and will not go up to them.

Dacă ne vor zice să aşteptăm să se apropie ei de noi, atunci vom rămâne acolo unde suntem şi nu vom urca spre ei.

10 A nd if they say thus, Come up to us, then we will go up; for Jehovah has given them into our hand; and this shall be the sign to us.

Dar dacă ne vor zice să urcăm la ei, atunci vom urca, căci acesta este pentru noi semnul că Domnul îi dă în mâinile noastre.

11 A nd both of them shewed themselves to the garrison of the Philistines; and the Philistines said, Behold, the Hebrews come forth out of the holes where they had hid themselves.

Aşadar, s-au arătat amândoi garnizoanei filistene, iar filistenii au zis: „Priviţi! Evreii ies din vizuinile în care s-au ascuns!“

12 A nd the men of the garrison answered Jonathan and his armour-bearer and said, Come up to us, and we will shew you something. And Jonathan said to his armour-bearer, Come up after me; for Jehovah has delivered them into the hand of Israel.

Bărbaţii din garnizoană au strigat către Ionatan şi către cel ce-i ducea armele, spunându-le: „Veniţi sus la noi şi vă vom arăta noi!“ Atunci Ionatan i-a spus celui ce-i ducea armele: „Urcă-te după mine pentru că Domnul i-a dat în mâna lui Israel.“

13 A nd Jonathan climbed up upon his hands and upon his feet, and his armour-bearer after him; and they fell before Jonathan; and his armour-bearer slew after him.

Ionatan s-a căţărat, folosindu-se de mâini şi de picioare, iar cel ce-i ducea armele îl urma. Filistenii cădeau înaintea lui Ionatan, iar cel ce-i ducea armele venea în urma lui şi-i omora.

14 A nd that first slaughter which Jonathan and his armour-bearer wrought was about twenty men, as it were on the half-furrow of an acre of land.

În acest prim atac, Ionatan şi cel ce-i ducea armele au ucis aproape douăzeci de bărbaţi pe o întindere de o jumătate de iugăr de pământ.

15 A nd there was trembling in the camp, in the field, and among all the people; the garrison, and the ravagers, they also trembled, and the earth quaked; for it was a trembling God.

Groaza a cuprins întreaga oştire: pe cei din tabără, pe cei din câmpie, pe cei din garnizoană şi pe cei care ieşiseră să pustiască, iar pământul se cutremura. Groaza aceasta a fost trimisă de Dumnezeu.

16 A nd the watchmen of Saul in Gibeah of Benjamin looked, and behold, the multitude melted away, and they went on slaying one another.

Străjerii lui Saul, care se aflau în Ghiva lui Beniamin, s-au uitat şi au văzut oştirea împrăştiindu-se în toate părţile.

17 T hen said Saul to the people that were with him, Muster now, and see who is gone from us. And they mustered, and behold, Jonathan and his armour-bearer were not there.

Atunci Saul le-a zis bărbaţilor care erau cu el: „Număraţi şi vedeţi cine a plecat din mijlocul nostru.“ Când au numărat, au văzut că Ionatan şi cel ce-i ducea armele lipseau.

18 A nd Saul said to Ahijah, Bring hither the ark of God. For the ark of God was at that time with the children of Israel.

Saul i-a zis lui Ahia: „Adu încoace Chivotul lui Dumnezeu!“ – pe atunci Chivotul lui Dumnezeu se afla la israeliţi.

19 A nd it came to pass while Saul talked to the priest, that the noise which was in the camp of the Philistines went on and increased; and Saul said to the priest, Withdraw thy hand.

În timp ce Saul îi vorbea preotului, învălmăşeala din tabăra filistenilor a început să fie din ce în ce mai mare. Atunci Saul i-a zis preotului: „Retrage-ţi mâna!“

20 A nd Saul and all the people that were with him were called together, and they came to the battle; and behold, every man's sword was against his fellow, a very great confusion.

Apoi Saul şi oamenii lui s-au adunat şi au intrat în luptă unde au găsit o mare învălmăşeală deoarece filistenii se omorau între ei.

21 A nd there were Hebrews with the Philistines before that time, who had gone up with them into the camp round about; and they also to be with the Israelites who were with Saul and Jonathan.

Chiar şi aceia dintre evrei care fuseseră înainte cu filistenii şi se duseseră împreună cu aceştia în tabăra lor s-au întors şi s-au alăturat israeliţilor care erau cu Saul şi Ionatan.

22 A nd all the men of Israel who had hid themselves in mount Ephraim heard that the Philistines fled, and they also followed hard after them in the battle.

De asemenea, când toţi bărbaţii care se ascunseseră în regiunea muntoasă a lui Efraim au auzit că filistenii au fugit, au intrat şi ei în luptă urmărindu-i.

23 A nd Jehovah saved Israel that day; and the battle passed over beyond Beth-Aven.

În acea zi, Domnul a izbăvit pe Israel, iar lupta s-a întins până dincolo de Bet-Aven. Viaţa lui Ionatan în primejdie

24 B ut the men of Israel were distressed that day. Now Saul had adjured the people, saying, Cursed be the man that eateth food until evening, and I am avenged on mine enemies. So none of the people tasted food.

Bărbaţii lui Israel au fost sleiţi de puteri în acea zi, deoarece Saul pusese un jurământ asupra lor, spunând: „Blestemat să fie bărbatul care va mânca ceva până seara, înainte de a mă răzbuna pe duşmanii mei.“ Astfel, nici unul dintre ei n-a gustat mâncare.

25 A nd all they of the land came to a wood; and there was honey on the ground.

Întreaga oştire a intrat într-o pădure unde, pe jos, se afla miere.

26 A nd the people had come into the wood, and behold, the honey flowed; but no man put his hand to his mouth, for the people feared the oath.

Când au intrat în pădure, au văzut că mierea curgea din faguri, însă nimeni nu şi-a dus miere cu mâna la gură deoarece se temeau de blestem.

27 B ut Jonathan had not heard when his father adjured the people; and he put forth the end of his staff which was in his hand, and dipped it in the honeycomb, and put his hand to his mouth, and his eyes became bright.

Ionatan însă nu auzise jurământul cu care legase tatăl său oştirea. De aceea el a întins capătul băţului care se afla în mâna lui şi l-a înmuiat în mierea din fagure. Şi-a dus miere cu mâna la gură şi ochii i s-au luminat.

28 T hen answered one of the people and said, Thy father strictly adjured the people, saying, Cursed be the man that eateth food this day; and the people are faint.

Atunci unul dintre bărbaţi i-a spus: – Tatăl tău a pus oştirea sub un jurământ sever, spunând: „Blestemat să fie bărbatul care va mânca ceva în această zi.“ De aceea este istovită oştirea.

29 A nd Jonathan said, My father has troubled the land: see, I pray you, that mine eyes are bright, because I tasted a little of this honey.

Atunci Ionatan a răspuns: – Tatăl meu a pus ţara în primejdie. Priviţi cum mi s-au luminat ochii pentru că am gustat puţin din mierea aceasta!

30 H ow much more, if the people had eaten freely to-day of the spoil of their enemies which they found? for would there not now have been a much greater slaughter among the Philistines?

Cât de bine ar fi fost dacă oamenii ar fi mâncat astăzi din prada pe care au luat-o de la duşmanii lor! N-ar fi fost înfrângerea filistenilor mai mare?

31 A nd they smote the Philistines that day from Michmash to Ajalon; and the people were very faint.

În acea zi, după ce i-au zdrobit pe filisteni de la Micmaş până la Aialon, oamenii erau foarte obosiţi.

32 A nd the people fell on the spoil, and took sheep, and oxen, and calves, and slaughtered them on the ground; and the people ate with the blood.

S-au năpustit asupra prăzii, au luat oi, vite şi viţei, le-au tăiat pe pământ şi le-au mâncat carnea cu sânge cu tot.

33 A nd they told Saul, saying, Behold, the people sin against Jehovah, in that they eat with the blood. And he said, Ye have acted perversely: roll me now a great stone.

Unii i-au spus însă lui Saul: – Poporul păcătuieşte împotriva Domnului, mâncând carnea cu sânge cu tot. – Aţi arătat necredincioşie, a spus Saul. Acum, rostogoliţi până aici o piatră mare.

34 A nd Saul said, Disperse yourselves among the people, and say to them, Bring near to me every man his ox, and every man his sheep, and slaughter them here, and eat; and sin not against Jehovah in eating with the blood. And all the people brought every man his ox with him that night, and slaughtered there.

Daţi de veste printre oameni să-şi aducă fiecare boul sau oaia, să le taie aici şi apoi să le mănânce, ca să nu mai păcătuiască împotriva Domnului, mâncând carne cu sânge. Astfel, în acea noapte, fiecare şi-a adus cu el boul şi l-a tăiat acolo.

35 A nd Saul built an altar to Jehovah: this was the first altar he built to Jehovah.

Saul a zidit un altar Domnului; era prima dată când zidea un altar Domnului.

36 A nd Saul said, Let us go down after the Philistines by night, and plunder them until the morning light, and let us not leave a man of them. And they said, Do whatsoever is good in thy sight. Then said the priest, Let us come near hither to God.

Apoi a zis: – Haideţi să-i urmărim pe filisteni în timpul nopţii, să-i prădăm până în zori şi să nu lăsăm viu pe nici unul dintre ei. – Fă tot ceea ce crezi că este bine, i-au răspuns ei. Dar preotul a zis: – Să ne apropiem aici de Dumnezeu.

37 A nd Saul inquired of God, Shall I go down after the Philistines? wilt thou give them into the hand of Israel? But he did not answer him that day.

Saul L-a întrebat pe Dumnezeu: – Să-i urmăresc pe filisteni? Îi vei da în mâinile lui Israel? Însă, în acea zi, El nu i-a răspuns.

38 A nd Saul said, Draw ye near hither, all the heads of the people; and know and see wherein this sin has been this day.

Atunci Saul a zis: – Să vină aici toţi conducătorii oştirii ca să descoperim ce păcat a fost săvârşit astăzi.

39 F or, Jehovah liveth, who has saved Israel, though it be in Jonathan my son, he shall certainly die. And no one answered him among all the people.

Viu este Domnul, Care îl izbăveşte pe Israel, că şi dacă ar fi vorba despre fiul meu Ionatan, chiar şi el va trebui să moară. Însă nimeni din popor nu i-a răspuns.

40 T hen said he to all Israel, Be ye on one side, and I and Jonathan my son will be on the other side. And the people said to Saul, Do what is good in thy sight.

Saul a zis întregului Israel: – Voi veţi sta într-o parte, iar eu împreună cu fiul meu Ionatan vom sta în partea cealaltă. – Fă ceea ce crezi că este bine, i-a răspuns poporul.

41 A nd Saul said to Jehovah the God of Israel, Give a perfect! And Jonathan and Saul were taken, and the people escaped.

Saul s-a rugat Domnului, Dumnezeul lui Israel: – Arată-ne adevărul! Sorţul a căzut pe Ionatan şi Saul, iar ceilalţi bărbaţi au scăpat.

42 A nd Saul said, Cast between me and Jonathan my son. And Jonathan was taken.

Atunci Saul a zis: – Aruncaţi sorţul între mine şi fiul meu Ionatan. Şi sorţul a căzut pe Ionatan.

43 A nd Saul said to Jonathan, Tell me what thou hast done. And Jonathan told him and said, With the end of the staff which is in my hand I tasted a little honey, behold, I must die!

Saul i-a zis lui Ionatan: – Spune-mi ce ai făcut. – Am gustat puţină miere cu capătul băţului pe care-l aveam în mână, i-a răspuns Ionatan. Iată-mă, sunt gata să mor!

44 A nd Saul said, God do so and more also; thou shalt certainly die, Jonathan.

– Dumnezeu să se poarte cu toată asprimea faţă de mine dacă nu vei muri, Ionatane! a zis Saul.

45 A nd the people said to Saul, Shall Jonathan die, who has wrought this great salvation in Israel? Far be it! Jehovah liveth, there shall not a hair of his head fall to the ground; for he has wrought with God this day. So the people delivered Jonathan, that he died not.

Dar poporul i-a zis lui Saul: – Chiar trebuie să moară Ionatan, cel care a adus această mare victorie pentru Israel? Nicidecum! Viu este Domnul că nici măcar un fir de păr nu va cădea la pământ din capul lui, deoarece cu ajutorul Domnului a adus el victoria în această zi. Bărbaţii l-au salvat astfel pe Ionatan şi n-a fost ucis.

46 A nd Saul went up from following the Philistines; and the Philistines went to their own place.

Saul a încetat să-i mai urmărească pe filisteni şi filistenii s-au retras în teritoriul lor. Realizările şi familia lui Saul

47 A nd Saul took the kingdom over Israel, and fought against all his enemies round about, against Moab, and against the children of Ammon, and against Edom, and against the kings of Zobah, and against the Philistines; and whithersoever he turned himself, he discomfited.

După ce Saul a început să domnească peste Israel, el a luptat împotriva tuturor duşmanilor săi din toate părţile: împotriva moabiţilor, împotriva amoniţilor, împotriva edomiţilor, împotriva regilor din Ţoba şi împotriva filistenilor; oriunde se ducea ieşea victorios.

48 A nd he did valiantly, and smote the Amalekites, and delivered Israel out of the hands of their spoilers.

El a luptat vitejeşte şi i-a învins pe amalekiţi, eliberând Israelul de jefuitorii săi.

49 A nd the sons of Saul were Jonathan, and Jishvi, and Malchi-shua. And the names of his two daughters: the name of the firstborn Merab, and the name of the younger Michal.

Fiii lui Saul erau Ionatan, Işvi şi Malchi-Şua. Fiica sa cea mare se numea Merab, cea mică se numea Mihal,

50 A nd the name of Saul's wife was Ahinoam, the daughter of Ahimaaz; and the name of the captain of his host was Abner, the son of Ner, Saul's uncle.

iar soţia lui se numea Ahinoam, fiica lui Ahimaaţ. Numele conducătorului oştirii lui era Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul.

51 A nd Kish the father of Saul, and Ner the father of Abner were sons of Abiel.

Chiş, tatăl lui Saul, şi Ner, tatăl lui Abner, erau fiii lui Abiel.

52 A nd there was sore war against the Philistines all the days of Saul; and when Saul saw any mighty man, or any valiant man, he took him to himself.

Cât timp a trăit Saul a existat un război înverşunat cu filistenii şi ori de câte ori Saul vedea un bărbat puternic sau curajos îl lua cu el.