1 S ing ye joyously unto God our strength, shout aloud unto the God of Jacob;

Strigaţi de bucurie către Dumnezeu, Tăria noastră! Strigaţi de veselie către Dumnezeul lui Iacov!

2 R aise a song, and sound the tambour, the pleasant harp with the lute.

Înălţaţi un cântec, sunaţi din tamburine, din lira cea plăcută şi din harfă.

3 B low the trumpet at the new moon, at the set time, on our feast day:

Suflaţi din corn la lună nouă, la lună plină, în ziua sărbătorii.

4 F or this is a statute for Israel, an ordinance of the God of Jacob;

Aceasta este porunca dată lui Israel, hotărârea Dumnezeului lui Iacov.

5 H e ordained it in Joseph a testimony, when he went forth over the land of Egypt, I heard a language that I knew not.

Mărturia aceasta i-a dat-o lui Iosif, când a mers împotriva ţării Egiptului; acolo am auzit o limbă pe care n-o cunoşteam:

6 I removed his shoulder from the burden; his hands were freed from the basket.

„I-am luat povara de pe umăr, mâinile lui nu mai ţin coşul.

7 T hou calledst in trouble, and I delivered thee; I answered thee in the secret place of thunder; I proved thee at the waters of Meribah. Selah.

La necaz ai strigat, iar Eu te-am scăpat; ţi-am răspuns de lângă locul tainic al tunetului, te-am încercat la apele Meriba. Sela

8 H ear, my people, and I will testify unto thee; O Israel, if thou wouldest hearken unto me!

Ascultă, poporul Meu, şi te voi sfătui! O, Israele, de M-ai asculta!

9 T here shall no strange god be in thee, neither shalt thou worship any foreign god.

Să nu se găsească la tine nici un dumnezeu străin! Să nu te închini nici unui zeu!

10 I am Jehovah thy God, that brought thee up out of the land of Egypt: open thy mouth wide, and I will fill it.

Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău! Eu te-am adus din ţara Egiptului! Deschide-ţi gura şi ţi-o voi umple!“

11 B ut my people hearkened not to my voice, and Israel would none of me.

Dar poporul Meu nu Mi-a ascultat glasul, Israel nu M-a urmat.

12 S o I gave them up unto their own hearts' stubbornness: they walked after their own counsels.

Atunci l-am lăsat în voia inimii lui încăpăţânate şi a trăit după propriile lui sfaturi.

13 O h that my people had hearkened unto me, that Israel had walked in my ways!

„O, de M-ar asculta poporul Meu! O, de ar umbla Israel pe căile Mele!

14 I would soon have subdued their enemies, and turned my hand against their adversaries.

Atunci i-aş supune pe duşmanii săi într-o clipă şi Mi-aş întoarce mâna împotriva potrivnicilor săi.“

15 T he haters of Jehovah would have come cringing unto him; but their time would have been for ever.

Cei ce-L urăsc pe Domnul ar da înapoi în faţa Lui, iar soarta le- ar fi pecetluită pe vecie.

16 A nd he would have fed them with the finest of wheat; yea, with honey out of the rock would I have satisfied thee.

Pe Israel însă l-ar hrăni cu grâul cel mai bun... „Chiar cu miere din stâncă te-aş sătura!“, zice Dumnezeu.