1 A nd he began to say to them in parables, A man planted a vineyard, and made a fence round and dug a wine-vat, and built a tower, and let it out to husbandmen, and left the country.

Apoi a început să le vorbească în pilde: – Un om a plantat o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc şi a construit un turn de pază. Apoi a arendat-o unor viticultori şi a plecat într-o călătorie.

2 A nd he sent a bondman to the husbandmen at the season, that he might receive from the husbandmen of the fruit of the vineyard.

La vremea roadelor a trimis un sclav la viticultori ca să ia de la ei partea cuvenită din roadele viei.

3 B ut they took him, and beat, and sent away empty.

Viticultorii însă l-au apucat, l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.

4 A nd again he sent to them another bondman; and him they struck on the head, and sent away with insult.

A trimis din nou la ei un alt sclav, dar şi pe acesta l-au bătut peste cap şi l-au înjosit.

5 A nd he sent another, and him they killed; and many others, beating some and killing some.

A trimis apoi un altul, dar pe acela l-au omorât, şi apoi încă mulţi alţii, dintre care pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorât.

6 H aving yet therefore one beloved son, he sent also him to them the last, saying, They will have respect for my son.

Singurul pe care-l mai avea era un fiu preaiubit. În cele din urmă, l-a trimis la ei, spunându-şi: „Pe fiul meu îl vor respecta!“

7 B ut those husbandmen said to one another, This is the heir: come, let us kill him and the inheritance will be ours.

Dar viticultorii aceia şi-au zis între ei: „Acesta este moştenitorul! Haideţi să-l omorâm, şi moştenirea va fi a noastră!“

8 A nd they took him and killed him, and cast him forth out of the vineyard.

Şi l-au apucat, l-au omorât şi l-au scos afară din vie.

9 W hat therefore shall the lord of the vineyard do? He will come and destroy the husbandmen, and will give the vineyard to others.

Aşadar, ce va face stăpânul viei? Va veni şi-i va nimici pe viticultori, iar via o va da altora.

10 H ave ye not even read this scripture, The stone which they that builded rejected, this has become the corner-stone:

N-aţi citit acest loc din Scriptură unde scrie: „Piatra pe care au respins-o zidarii a devenit piatra din capul unghiului.

11 t his is of Lord, and it is wonderful in our eyes?

Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri!“?

12 A nd they sought to lay hold of him, and they feared the crowd; for they knew that he had spoken the parable of them. And they left him and went away.

Ei au căutat să-L prindă, dar le-a fost frică de popor; căci ei ştiau că împotriva lor spusese Isus pilda. Aşa că L-au lăsat şi au plecat. Tributul datorat Cezarului

13 A nd they send to him certain of the Pharisees and of the Herodians, that they might catch him in speaking.

I-au trimis la El pe câţiva dintre farisei şi dintre irodieni ca să-L prindă în cursă cu vorba.

14 A nd they come and say to him, Teacher, we know that thou art true, and carest not for any one; for thou regardest not men's person, but teachest the way of God with truth: Is it lawful to give tribute to Caesar or not?

Ei au venit şi I-au zis: – Învăţătorule, ştim că eşti corect, fără să-Ţi pese de nimeni, căci nu cauţi la faţa omului, ci îi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cuvine să plătim tribut Cezarului sau nu? Să plătim sau să nu plătim?

15 S hould we give, or should we not give? But he knowing their hypocrisy said unto them, Why tempt ye me? Bring me a denarius that I may see.

El însă, înţelegând ipocrizia lor, le-a zis: – De ce Mă puneţi la încercare? Aduceţi-Mi un denar, să-l văd!

16 A nd they brought. And he says to them, Whose this image and superscription? And they said to him, Caesar's.

Ei I-au adus. Isus i-a întrebat: – Chipul acesta şi inscripţia, ale cui sunt? – Ale Cezarului, I-au răspuns ei.

17 A nd Jesus answering said to them, Pay what is Caesar's to Caesar, and what is God's to God. And they wondered at him.

Isus le-a zis: – Daţi deci Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu! Ei au rămas uimiţi de El. Despre înviere

18 A nd Sadducees come to him, that say there is no resurrection; and they demanded of him saying,

Au venit la El saducheii, care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat:

19 T eacher, Moses wrote to us that if any one's brother die, and leave a wife behind, and leave no children, that his brother shall take his wife, and raise up seed to his brother.

– Învăţătorule, Moise ne-a scris că dacă fratele cuiva moare fără să aibă copii şi-i rămâne astfel doar soţia, fratele acestuia trebuie să se căsătorească cu văduva şi să-i ridice un urmaş fratelui său.

20 T here were seven brethren; and the first took a wife, and dying did not leave seed;

Erau şapte fraţi. Primul şi-a luat o soţie, dar a murit fără să lase vreun urmaş.

21 a nd the second took her and died, and neither did he leave seed; and the third likewise.

Al doilea s-a căsătorit cu văduva, dar şi el a murit fără să lase vreun urmaş. Aşa s-a întâmplat şi cu al treilea.

22 A nd the seven did not leave seed. Last of all the woman also died.

Şi nici unul din cei şapte n-a lăsat vreun urmaş. Femeia a murit ultima dintre toţi.

23 I n the resurrection, when they shall rise again, of which of them shall she be wife, for the seven had her as wife?

La înviere, (când se vor scula,) soţia căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut-o de soţie!

24 A nd Jesus answering said to them, Do not ye therefore err, not knowing the scriptures, nor the power of God?

Isus le-a răspuns: – Oare nu vă rătăciţi voi tocmai pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu?

25 F or when they rise from among dead they neither marry, nor are given in marriage, but are as angels in the heavens.

Căci atunci când se vor scula din morţi, nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita, ci vor fi ca îngerii din ceruri.

26 B ut concerning the dead that they rise, have ye not read in the book of Moses, in the bush, how God spoke to him, saying, I the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Jacob?

Iar cu privire la faptul că cei morţi sunt înviaţi, n-aţi citit în cartea lui Moise, acolo unde scrie despre tufiş, cum i-a vorbit Dumnezeu şi i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.“ ?

27 H e is not the God of dead, but of living. Ye therefore greatly err.

El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii! Sunteţi foarte rătăciţi! Cea mai mare poruncă

28 A nd one of the scribes who had come up, and had heard them reasoning together, perceiving that he had answered them well, demanded of him, Which is first commandment of all?

Unul dintre cărturari venise şi-i auzise discutând. Când a văzut că Isus le-a răspuns bine, L-a întrebat: – Care este cea dintâi poruncă dintre toate?

29 A nd Jesus answered him, first commandment of all, Hear, Israel: the Lord our God is one Lord;

Isus i-a răspuns: – Cea dintâi poruncă este: „Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn.

30 a nd thou shalt love the Lord thy God with all thy heart, and with all thy soul, and with all thine understanding, and with all thy strength. This is first commandment.

Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată mintea ta şi cu toată puterea ta.“ (Aceasta este cea dintâi poruncă.)

31 A nd a second like it this: Thou shalt love thy neighbour as thyself. There is not another commandment greater than these.

Iar a doua este următoarea: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi.“ Nu există altă poruncă mai mare decât acestea.

32 A nd the scribe said to him, Right, teacher; thou hast spoken according to truth. For he is one, and there is none other besides him;

Cărturarul I-a zis: – Bine, Învăţătorule! Este adevărat ceea ce ai spus, şi anume că El este Unul singur, că nu este altul în afară de El

33 a nd to love him with all the heart, and with all the intelligence, and with all the soul, and with all the strength, and to love one's neighbour as one's self, is more than all the burnt-offerings and sacrifices.

şi că a-L iubi pe El cu toată inima, cu toată priceperea şi cu toată puterea şi a-l iubi pe semenul tău ca pe tine însuţi este mult mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele.

34 A nd Jesus, seeing that he had answered intelligently, said to him, Thou art not far from the kingdom of God. And no one dared question him any more.

Când a văzut Isus că răspunsese cu înţelepciune, i-a zis: – Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu. Şi nimeni nu mai îndrăznea să-i pună vreo întrebare. Al cui fiu este Cristos?

35 A nd Jesus answering said teaching in the temple, How do the scribes say that the Christ is son of David?

În timp ce dădea învăţătură în Templu, Isus a întrebat: – Cum de zic cărturarii despre Cristos că este fiul lui David?

36 D avid himself said in the Holy Spirit, The Lord said to my Lord, Sit on my right hand until I put thine enemies footstool of thy feet.

David însuşi, în Duhul Sfânt, spune: „Domnul I-a zis Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea, până-Ţi voi pune duşmanii sub picioare!»“

37 D avid himself calls him Lord, and whence is he his son? And the mass of the people heard him gladly.

David însuşi Îl numeşte „Domn“; deci cum este El fiul lui? Mulţimea cea mare Îl asculta cu plăcere.

38 A nd he said to them in his doctrine, Beware of the scribes, who like to walk about in long robes, and salutations in the marketplaces,

În învăţătura Lui, spunea: „Feriţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în robe lungi, să fie salutaţi prin pieţe

39 a nd first seats in the synagogues, and first places at suppers;

şi să li se dea scaunele de onoare în sinagogi şi locurile de onoare la mese.

40 w ho devour the houses of widows, and as a pretext make long prayers. These shall receive a severer judgment.

Ei devorează casele văduvelor şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceştia vor primi o condamnare mult mai mare.“ Văduva săracă şi dărnicia ei

41 A nd Jesus, having sat down opposite the treasury, saw how the crowd was casting money into the treasury; and many rich cast in much.

S-a aşezat în faţa vistieriei Templului şi se uita cum punea mulţimea bani în vistierie. Mulţi din cei bogaţi puneau mult.

42 A nd a poor widow came and cast in two mites, which is a farthing.

A venit şi o văduvă săracă şi a pus două lepta, care fac un codrantes.

43 A nd having called his disciples to he said to them, Verily I say unto you, This poor widow has cast in more than all who have cast into the treasury:

Isus i-a chemat pe ucenicii Lui şi le-a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a pus mai mult decât toţi cei care au pus în vistierie,

44 f or all have cast in of that which they had in abundance, but she of her destitution has cast in all that she had, the whole of her living.

pentru că toţi au pus din abundenţa lor, dar ea, din sărăcia ei, a pus tot ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască.“