1 A nd it came to pass at the end of two full years, that Pharaoh dreamed, and behold, he stood by the river.

După doi ani, Faraon a visat că stătea pe malul Nilului

2 A nd behold, there came up out of the river seven kine, fine-looking and fat-fleshed, and they fed in the reed-grass.

şi că din Nil au ieşit şapte vaci frumoase şi grase, care păşteau între trestii.

3 A nd behold, seven other kine came up after them out of the river, bad-looking and lean-fleshed, and stood by the kine on the bank of the river.

După ele au ieşit din Nil alte şapte vaci urâte şi sfrijite, care s-au aşezat lângă celelalte vaci, pe malul Nilului.

4 A nd the kine that were bad-looking and lean-fleshed ate up the seven kine that were fine-looking and fat. And Pharaoh awoke.

Vacile urâte şi sfrijite le-au mâncat pe cele şapte vaci frumoase şi grase. Atunci Faraon s-a trezit din somn.

5 A nd he slept and dreamed the second time; and behold, seven ears of corn grew up on one stalk, fat and good.

Apoi a adormit din nou şi a avut un alt vis: şapte spice de grâne, grase şi bune, creşteau pe acelaşi pai.

6 A nd behold, seven ears, thin and parched with the east wind, sprung up after them.

După ele au răsărit şapte spice slabe şi arse de vântul de răsărit.

7 A nd the thin ears devoured the seven fat and full ears. And Pharaoh awoke; and behold, it was a dream.

Spicele slabe le-au înghiţit pe cele şapte spice grase şi pline. Atunci Faraon s-a trezit din somn; acestea au fost visele sale.

8 A nd it came to pass in the morning, that his spirit was troubled; and he sent and called for all the scribes of Egypt, and all the sages who were therein, and Pharaoh told them his dream; but none to interpret them to Pharaoh.

Dimineaţa duhul său era tulburat; el a trimis să-i cheme pe toţi magicienii şi pe toţi înţelepţii Egiptului, cărora le-a istorisit visele, dar nimeni n-a putut să i le interpreteze.

9 T hen spoke the chief of the cup-bearers to Pharaoh, saying, I remember mine offences this day.

Atunci căpetenia paharnicilor i-a zis lui Faraon: „Mi-aduc astăzi aminte de greşeala mea;

10 P haraoh was wroth with his bondmen, and put me in custody into the captain of the life-guard's house, me and the chief of the bakers.

Faraon s-a mâniat odată pe slujitorii săi şi ne-a pus sub pază, în casa conducătorului gărzii, pe mine şi pe căpetenia brutarilor.

11 A nd we dreamed a dream in one night, I and he; we dreamed each according to the interpretation of his dream.

El şi cu mine am avut în aceeaşi noapte câte un vis, fiecare vis având o interpretare proprie.

12 A nd there was there with us a Hebrew youth, a bondman of the captain of the life-guard, to whom we told, and he interpreted to us our dreams; to each he interpreted according to his dream.

Împreună cu noi, se afla acolo şi un tânăr evreu, sclav al conducătorului gărzii. I-am istorisit acestuia visele noastre, iar el ni le-a interpretat, dând fiecărui vis o interpretare proprie.

13 A nd it came to pass, just as he interpreted to us, so it came about: me has he restored to my office, and him he hanged.

Şi s-a întâmplat exact aşa cum ni le-a interpretat el: pe mine Faraon m-a repus în slujbă, iar pe brutar l-a spânzurat.“

14 T hen Pharaoh sent and called Joseph; and they brought him hastily out of the dungeon. And he shaved, and changed his clothes, and came in to Pharaoh.

Atunci Faraon a trimis după Iosif, iar el a fost scos repede din temniţă. Iosif s-a ras, şi-a schimbat hainele şi s-a prezentat înaintea lui Faraon.

15 A nd Pharaoh said to Joseph, I have dreamt a dream, and there is none to interpret it. And I have heard say of thee, thou understandest a dream to interpret it.

Acesta i-a zis: – Am avut un vis, dar nu este nimeni care să-l poată interpreta. Am auzit că tu poţi interpreta un vis imediat ce-l auzi.

16 A nd Joseph answered Pharaoh, saying, It is not in me: God will give Pharaoh an answer of peace.

– Nu eu, ci Dumnezeu îi va da lui Faraon un răspuns prielnic, i-a răspuns Iosif.

17 A nd Pharaoh said to Joseph, In my dream, behold, I stood on the bank of the river.

Atunci Faraon i-a zis lui Iosif: – Am visat că stăteam pe malul Nilului

18 A nd behold, there came up out of the river seven kine, fat-fleshed and of fine form, and they fed in the reed-grass.

şi că din Nil au ieşit şapte vaci frumoase şi grase, care păşteau între trestii.

19 A nd behold, seven other kine came up after them, poor, and very ill-formed, and lean-fleshed—such as I never saw in all the land of Egypt for badness.

După ele au ieşit alte şapte vaci mici, foarte urâte şi sfrijite. Niciodată n-am văzut vaci atât de urâte în toată ţara Egiptului.

20 A nd the lean and bad kine ate up the seven first fat kine;

Vacile sfrijite şi urâte le-au mâncat pe primele şapte vaci grase;

21 a nd they came into their belly, and it could not be known that they had come into their belly; and their look was bad, as at the beginning. And I awoke.

dar după ce le-au mâncat, nimeni nu şi-ar fi dat seama că au făcut acest lucru, pentru că erau la fel de sfrijite ca şi înainte. Apoi m-am trezit.

22 A nd I saw in my dream, and behold, seven ears came up on one stalk, full and good.

Am adormit din nou şi am avut un alt vis: şapte spice de grâne, pline şi bune, creşteau pe acelaşi pai.

23 A nd behold, seven ears, withered, thin, parched with the east wind, sprung up after them;

După ele au răsărit şapte spice uscate, slabe şi arse de vântul de răsărit.

24 a nd the thin ears devoured the seven good ears. And I told it to the scribes; but there was none to make it known to me.

Spicele slabe le-au înghiţit pe cele şapte spice bune. Le-am spus magicienilor aceste vise, dar nici unul nu mi le-a putut explica.

25 A nd Joseph said to Pharaoh, The dream of Pharaoh is one. What God will do he has made known to Pharaoh.

Atunci Iosif i-a zis lui Faraon: – Visele lui Faraon reprezintă acelaşi lucru; Dumnezeu i-a descoperit ce urmează să facă.

26 T he seven fine kine are seven years; and the seven good ears are seven years: the dream is one.

Cele şapte vaci bune reprezintă şapte ani, iar cele şapte spice bune reprezintă tot şapte ani; este un singur vis.

27 A nd the seven lean and bad kine that came up after them are seven years; and the seven empty ears, parched with the east wind, will be seven years of famine.

Cele şapte vaci slabe şi urâte, care au ieşit după primele, reprezintă şapte ani, ca şi cele şapte spice goale, arse de vântul de răsărit. Ele reprezintă şapte ani de foamete.

28 T his is the word which I have spoken to Pharaoh: what God is about to do he has let Pharaoh see.

Se va întâmpla exact aşa cum i-am spus lui Faraon; Dumnezeu i-a arătat lui Faraon ce urmează să facă.

29 B ehold, there come seven years of great plenty throughout the land of Egypt.

Vor veni şapte ani de mare belşug în toată ţara Egiptului.

30 A nd there will arise after them seven years of famine; and all the plenty will be forgotten in the land of Egypt, and the famine will waste away the land.

După ei vor veni şapte ani de foamete, astfel încât tot belşugul din ţara Egiptului va fi uitat. Foametea va pustii ţara;

31 A nd the plenty will not be known afterwards in the land by reason of that famine; for it will be very grievous.

belşugul nu va mai fi cunoscut în ţară din cauza foametei care va urma, pentru că ea va fi foarte grea.

32 A nd as regards the double repetition of the dream to Pharaoh, it is that the thing is established by God, and God will hasten to do it.

Visul i-a fost arătat lui Faraon în două feluri, pentru că acest lucru este hotărât de Dumnezeu, iar Dumnezeu îl va împlini în curând.

33 A nd now let Pharaoh look himself out a man discreet and wise, and set him over the land of Egypt.

De aceea Faraon să aleagă acum un om priceput şi înţelept şi să-l pună conducător peste ţara Egiptului.

34 L et Pharaoh do: let him appoint overseers over the land, and take the fifth part of the land of Egypt during the seven years of plenty,

Faraon să rânduiască supraveghetori peste ţara Egiptului şi să ia o cincime din rodul ţării în timpul celor şapte ani de belşug.

35 a nd let them gather all the food of these coming good years, and lay up corn under the hand of Pharaoh, for food in the cities, and keep.

Ei să strângă toată hrana din aceşti ani buni care vin, să pună grânele pentru hrana celor din cetăţi sub stăpânirea lui Faraon şi să le păzească.

36 A nd let the food be as store for the land for the seven years of famine, which will be in the land of Egypt, that the land perish not through the famine.

Hrana aceea va fi o rezervă pentru ţară în cei şapte ani de foamete care vor veni peste ţara Egiptului, astfel încât ţara să nu piară în timpul foametei. Înălţarea lui Iosif

37 A nd the word was good in the eyes of Pharaoh, and in the eyes of all his bondmen.

Lui Faraon şi tuturor slujitorilor săi li s-a părut potrivit planul.

38 A nd Pharaoh said to his bondmen, Shall we find as this, a man in whom the Spirit of God is?

Aşa că el le-a zis slujitorilor săi: „Vom putea noi găsi pe cineva ca acesta, în care să fie Duhul lui Dumnezeu ?“

39 A nd Pharaoh said to Joseph, Since God has made all this known to thee, there is none discreet and wise as thou.

Apoi Faraon i-a zis lui Iosif: – Pentru că Dumnezeu ţi-a descoperit toate acestea, nu este nimeni la fel de priceput şi de înţelept ca tine.

40 T hou shalt be over my house, and according to thy commandment shall all my people regulate themselves; only concerning the throne will I be greater than thou.

De aceea tu vei fi conducător peste curtea mea şi tot poporul meu va asculta de cuvântul tău; doar în ce priveşte tronul, eu voi fi mai mare decât tine.

41 A nd Pharaoh said to Joseph, See, I have set thee over all the land of Egypt.

Aşadar, te-am pus conducător peste toată ţara Egiptului.

42 A nd Pharaoh took off his ring from his hand, and put it on Joseph's hand, and arrayed him in clothes of byssus, and put a gold chain on his neck.

Faraon şi-a scos inelul cu sigiliu din deget şi l-a pus pe degetul lui Iosif. L-a îmbrăcat în haine de in subţire, iar în jurul gâtului i-a pus un lanţ de aur.

43 A nd he caused him to ride in the second chariot that he had; and they cried before him, Bow the knee! and he set him over all the land of Egypt.

Apoi l-a pus în carul care venea după al său şi înaintea lui se striga: „Plecaţi genunchiul!“ Astfel, Faraon l-a pus pe Iosif conducător peste tot Egiptul.

44 A nd Pharaoh said to Joseph, I am Pharaoh; and without thee shall no man lift up his hand or his foot in all the land of Egypt.

De asemenea, el i-a mai spus lui Iosif: – Eu sunt Faraon, dar fără consimţământul tău nimeni nu va face nimic în toată ţara Egiptului.“

45 A nd Pharaoh called Joseph's name Zaphnath-paaneah, and gave him as wife Asnath the daughter of Potipherah the priest in On. And Joseph went out over the land of Egypt.

Faraon i-a pus lui Iosif numele Ţafnat-Paneah şi i-a dat-o de soţie pe Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On. Iosif a plecat prin ţara Egiptului.

46 A nd Joseph was thirty years old when he stood before Pharaoh king of Egypt. And Joseph went out from Pharaoh, and passed through the whole land of Egypt.

El avea treizeci de ani când a intrat în slujba monarhului Egiptului. Iosif a ieşit de la Faraon şi a călătorit prin tot Egiptul.

47 A nd in the seven years of plenty the land brought forth by handfuls.

În timpul celor şapte ani de belşug, pământul a rodit foarte mult.

48 A nd he gathered up all the food of the seven years that was in the land of Egypt, and put the food in the cities; the food of the fields of the city, which were round about it, he laid up in it.

În timpul acestor şapte ani de belşug din ţara Egiptului, Iosif a adunat toată hrana şi a depozitat-o în cetăţi; în fiecare cetate el a depozitat hrana care provenea de pe câmpurile din jur.

49 A nd Joseph laid up corn as sand of the sea exceeding much, until they left off numbering; for it was without number.

Astfel, Iosif a strâns foarte multe grâne, ca nisipul mării, încât a încetat să le mai cântărească, deoarece erau foarte multe.

50 A nd to Joseph were born two sons before the year of famine came, whom Asnath the daughter of Potipherah the priest in On bore to him.

Înainte să vină anii de foamete, Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On, i-a născut lui Iosif doi fii.

51 A nd Joseph called the name of the firstborn Manasseh—For God has made me forget all my toil, and all my father's house.

Iosif i-a pus întâiului său născut numele Manase, zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele şi toată familia tatălui meu.“

52 A nd the name of the second he called Ephraim—For God has caused me to be fruitful in the land of my affliction.

Celui de-al doilea fiu i-a pus numele Efraim, zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut roditor în ţara durerii mele.“

53 A nd the seven years of plenty that were in the land of Egypt were ended;

Cei şapte ani de belşug din ţara Egiptului s-au sfârşit

54 a nd the seven years of the dearth began to come, according as Joseph had said. And there was dearth in all lands; but in all the land of Egypt there was bread.

şi au început şapte ani de foamete, aşa cum a spus Iosif. În toate ţările era foamete, dar în toată ţara Egiptului era pâine.

55 A nd all the land of Egypt suffered from the dearth. And the people cried to Pharaoh for bread; and Pharaoh said to all the Egyptians, Go to Joseph: what he says to you, that do.

Când toată ţara Egiptului a flămânzit, poporul a strigat către Faraon după pâine. Faraon le-a zis tuturor egiptenilor: „Mergeţi la Iosif, şi el vă va spune ce să faceţi!“

56 A nd the famine was on all the earth. And Joseph opened every place in which there was, and sold grain to the Egyptians; and the famine was grievous in the land of Egypt.

Foametea a cuprins întreaga ţară, iar Iosif a deschis toate locurile cu provizii şi le-a vândut grâne egiptenilor, deoarece foametea era grea în Egipt.

57 A nd all countries came into Egypt to Joseph, to buy, because the famine was grievous on the whole earth.

Şi, pentru că în întreaga lume foametea era grea, oameni din toate ţările veneau în Egipt ca să cumpere grâne de la Iosif.