1 A nd started to speak to them in parables. A man planted a vineyard and put a hedge around it and dug a pit for the winepress and built a tower and let it out to vinedressers and went into another country.

Apoi a început să le vorbească în pilde: – Un om a plantat o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc şi a construit un turn de pază. Apoi a arendat-o unor viticultori şi a plecat într-o călătorie.

2 W hen the season came, he sent a bond servant to the tenants to collect from them some of the fruit of the vineyard.

La vremea roadelor a trimis un sclav la viticultori ca să ia de la ei partea cuvenită din roadele viei.

3 B ut they took him and beat him and sent him away without anything.

Viticultorii însă l-au apucat, l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.

4 A gain he sent to them another bond servant, and they stoned him and wounded him in the head and treated him shamefully.

A trimis din nou la ei un alt sclav, dar şi pe acesta l-au bătut peste cap şi l-au înjosit.

5 A nd he sent another, and that one they killed; then many others—some they beat, and some they put to death.

A trimis apoi un altul, dar pe acela l-au omorât, şi apoi încă mulţi alţii, dintre care pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorât.

6 H e had still one left, a beloved son; last of all he sent him to them, saying, They will respect my son.

Singurul pe care-l mai avea era un fiu preaiubit. În cele din urmă, l-a trimis la ei, spunându-şi: „Pe fiul meu îl vor respecta!“

7 B ut those tenants said to one another, Here is the heir; come on, let us put him to death, and the inheritance will be ours.

Dar viticultorii aceia şi-au zis între ei: „Acesta este moştenitorul! Haideţi să-l omorâm, şi moştenirea va fi a noastră!“

8 A nd they took him and killed him, and threw outside the vineyard.

Şi l-au apucat, l-au omorât şi l-au scos afară din vie.

9 N ow what will the owner of the vineyard do? He will come and destroy the tenants, and give the vineyard to others.

Aşadar, ce va face stăpânul viei? Va veni şi-i va nimici pe viticultori, iar via o va da altora.

10 H ave you not even read this Scripture: The very Stone which '> after putting It to the test] the builders rejected has become the Head of the corner;

N-aţi citit acest loc din Scriptură unde scrie: „Piatra pe care au respins-o zidarii a devenit piatra din capul unghiului.

11 T his is from the Lord and is His doing, and it is marvelous in our eyes?

Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri!“?

12 A nd they were trying to get hold of Him, but they were afraid of the people, for they knew that He spoke this parable with reference to and against them. So they left Him and departed.

Ei au căutat să-L prindă, dar le-a fost frică de popor; căci ei ştiau că împotriva lor spusese Isus pilda. Aşa că L-au lăsat şi au plecat. Tributul datorat Cezarului

13 B ut they sent some of the Pharisees and of the Herodians to Him for the purpose of entrapping Him in His speech.

I-au trimis la El pe câţiva dintre farisei şi dintre irodieni ca să-L prindă în cursă cu vorba.

14 A nd they came up and said to Him, Teacher, we know that You are sincere and what You profess to be, that You cannot lie, and that You have no personal bias for anyone; for You are not influenced by partiality and have no regard for anyone’s external condition or position, but in truth You teach the way of God. Is it lawful (permissible and right) to give tribute ( poll taxes) to Caesar or not?

Ei au venit şi I-au zis: – Învăţătorule, ştim că eşti corect, fără să-Ţi pese de nimeni, căci nu cauţi la faţa omului, ci îi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cuvine să plătim tribut Cezarului sau nu? Să plătim sau să nu plătim?

15 S hould we pay or should we not pay ? But knowing their hypocrisy, He asked them, Why do you put Me to the test? Bring Me a coin (a denarius), so I may see it.

El însă, înţelegând ipocrizia lor, le-a zis: – De ce Mă puneţi la încercare? Aduceţi-Mi un denar, să-l văd!

16 A nd they brought. Then He asked them, Whose image (picture) is this? And whose superscription ( title)? They said to Him, Caesar’s.

Ei I-au adus. Isus i-a întrebat: – Chipul acesta şi inscripţia, ale cui sunt? – Ale Cezarului, I-au răspuns ei.

17 J esus said to them, Pay to Caesar the things that are Caesar’s and to God the things that are God’s. And they stood marveling and greatly amazed at Him.

Isus le-a zis: – Daţi deci Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu! Ei au rămas uimiţi de El. Despre înviere

18 A nd Sadducees came to Him, who say there is no resurrection, and they asked Him a question, saying,

Au venit la El saducheii, care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat:

19 T eacher, Moses gave us that if a man’s brother died, leaving a wife but no child, the man must marry the widow and raise up offspring for his brother.

– Învăţătorule, Moise ne-a scris că dacă fratele cuiva moare fără să aibă copii şi-i rămâne astfel doar soţia, fratele acestuia trebuie să se căsătorească cu văduva şi să-i ridice un urmaş fratelui său.

20 N ow there were seven brothers; the first one took a wife and died, leaving no children.

Erau şapte fraţi. Primul şi-a luat o soţie, dar a murit fără să lase vreun urmaş.

21 A nd the second married her, and died, leaving no children; and the third did the same;

Al doilea s-a căsătorit cu văduva, dar şi el a murit fără să lase vreun urmaş. Aşa s-a întâmplat şi cu al treilea.

22 A nd all seven, leaving no children. Last of all, the woman died also.

Şi nici unul din cei şapte n-a lăsat vreun urmaş. Femeia a murit ultima dintre toţi.

23 N ow in the resurrection, whose wife will she be? For the seven were married to her.

La înviere, (când se vor scula,) soţia căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut-o de soţie!

24 J esus said to them, Is not this where you wander out of the way and go wrong, because you know neither the Scriptures nor the power of God?

Isus le-a răspuns: – Oare nu vă rătăciţi voi tocmai pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu?

25 F or when they arise from among the dead, do not marry nor are given in marriage, but are like the angels in heaven.

Căci atunci când se vor scula din morţi, nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita, ci vor fi ca îngerii din ceruri.

26 B ut concerning the dead being raised—have you not read in the book of Moses, about the bush, how God said to him, I am the God of Abraham and the God of Isaac and the God of Jacob?

Iar cu privire la faptul că cei morţi sunt înviaţi, n-aţi citit în cartea lui Moise, acolo unde scrie despre tufiş, cum i-a vorbit Dumnezeu şi i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.“ ?

27 H e is not the God of dead, but of living! You are very wrong.

El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii! Sunteţi foarte rătăciţi! Cea mai mare poruncă

28 T hen one of the scribes came up and listened to them disputing with one another, and, noticing that Jesus answered them fitly and admirably, he asked Him, Which commandment is first and most important of all '> in its nature]?

Unul dintre cărturari venise şi-i auzise discutând. Când a văzut că Isus le-a răspuns bine, L-a întrebat: – Care este cea dintâi poruncă dintre toate?

29 J esus answered, The first and principal one of all commands is: Hear, O Israel, The Lord our God is one Lord;

Isus i-a răspuns: – Cea dintâi poruncă este: „Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn.

30 A nd you shall love the Lord your God out of and with your whole heart and out of and with all your soul (your life) and out of and with all your mind (with your faculty of thought and your moral understanding) and out of and with all your strength. This is the first and principal commandment.

Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată mintea ta şi cu toată puterea ta.“ (Aceasta este cea dintâi poruncă.)

31 T he second is like it and is this, You shall love your neighbor as yourself. There is no other commandment greater than these.

Iar a doua este următoarea: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi.“ Nu există altă poruncă mai mare decât acestea.

32 A nd the scribe said to Him, Excellently and fitly and admirably answered, Teacher! You have said truly that He is One, and there is no other but Him;

Cărturarul I-a zis: – Bine, Învăţătorule! Este adevărat ceea ce ai spus, şi anume că El este Unul singur, că nu este altul în afară de El

33 A nd to love Him out of and with all the heart and with all the understanding '> faculty of quick apprehension and intelligence and keenness of discernment] and with all the strength, and to love one’s neighbor as oneself, is much more than all the whole burnt offerings and sacrifices.

şi că a-L iubi pe El cu toată inima, cu toată priceperea şi cu toată puterea şi a-l iubi pe semenul tău ca pe tine însuţi este mult mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele.

34 A nd when Jesus saw that he answered intelligently (discreetly and having his wits about him), He said to him, You are not far from the kingdom of God. And after that no one ventured or dared to ask Him any further question.

Când a văzut Isus că răspunsese cu înţelepciune, i-a zis: – Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu. Şi nimeni nu mai îndrăznea să-i pună vreo întrebare. Al cui fiu este Cristos?

35 A nd as Jesus taught in '> porch or court of] the temple, He said, How can the scribes say that the Christ is David’s Son?

În timp ce dădea învăţătură în Templu, Isus a întrebat: – Cum de zic cărturarii despre Cristos că este fiul lui David?

36 D avid himself, in the Holy Spirit, declared, The Lord said to my Lord, Sit at My right hand until I make Your enemies under Your feet.

David însuşi, în Duhul Sfânt, spune: „Domnul I-a zis Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea, până-Ţi voi pune duşmanii sub picioare!»“

37 D avid himself calls Him Lord; so how can it be that He is his Son? Now the great mass of the people heard gladly.

David însuşi Îl numeşte „Domn“; deci cum este El fiul lui? Mulţimea cea mare Îl asculta cu plăcere.

38 A nd in His teaching, He said, Beware of the scribes, who like to go around in long robes and greetings in the marketplaces,

În învăţătura Lui, spunea: „Feriţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în robe lungi, să fie salutaţi prin pieţe

39 A nd the front seats in the synagogues and the chief couches (places of honor) at feasts,

şi să li se dea scaunele de onoare în sinagogi şi locurile de onoare la mese.

40 W ho devour widows’ houses and to cover it up make long prayers. They will receive the heavier condemnation.

Ei devorează casele văduvelor şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceştia vor primi o condamnare mult mai mare.“ Văduva săracă şi dărnicia ei

41 A nd He sat down opposite the treasury and saw how the crowd was casting money into the treasury. Many rich were throwing in large sums.

S-a aşezat în faţa vistieriei Templului şi se uita cum punea mulţimea bani în vistierie. Mulţi din cei bogaţi puneau mult.

42 A nd a widow who was poverty-stricken came and put in two copper mites, which together make half of a cent.

A venit şi o văduvă săracă şi a pus două lepta, care fac un codrantes.

43 A nd He called His disciples and said to them, Truly and surely I tell you, this widow, poverty-stricken, has put in more than all those contributing to the treasury.

Isus i-a chemat pe ucenicii Lui şi le-a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a pus mai mult decât toţi cei care au pus în vistierie,

44 F or they all threw in out of their abundance; but she, out of her deep poverty, has put in everything that she had— all she had on which to live.

pentru că toţi au pus din abundenţa lor, dar ea, din sărăcia ei, a pus tot ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască.“