1 A soft answer turns away wrath, but grievous words stir up anger.

Un răspuns blând potoleşte furia, dar o vorbă aspră provoacă mânia.

2 T he tongue of the wise utters knowledge rightly, but the mouth of the fool pours out folly.

Limba înţelepţilor foloseşte corect cunoştinţa, dar gura proştilor împroaşcă nebunie.

3 T he eyes of the Lord are in every place, keeping watch upon the evil and the good.

Ochii Domnului sunt în orice loc, supraveghindu-i atât pe cei răi, cât şi pe cei buni.

4 A gentle tongue is a tree of life, but willful contrariness in it breaks down the spirit.

Limba care aduce însănătoşire este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte duhul.

5 A fool despises his father’s instruction and correction, but he who regards reproof acquires prudence.

Prostul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine primeşte mustrarea este înţelept.

6 I n the house of the righteous is great treasure, but with the income of the wicked is trouble and vexation.

În casa celui drept este mare bogăţie, dar câştigul celor răi le aduce necaz.

7 T he lips of the wise disperse knowledge; not so the minds and hearts of the self-confident and foolish.

Buzele celor înţelepţi răspândesc cunoştinţă, nu tot aşa face şi inima proştilor.

8 T he sacrifice of the wicked is an abomination, hateful and exceedingly offensive to the Lord, but the prayer of the upright is His delight!

Jertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar rugăciunea celor drepţi Îi este plăcută.

9 T he way of the wicked is an abomination, extremely disgusting and shamefully vile to the Lord, but He loves him who pursues righteousness (moral and spiritual rectitude in every area and relation).

Calea celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar El îi iubeşte pe cei ce urmăresc dreptatea.

10 T here is severe discipline for him who forsakes God’s way; and he who hates reproof will die.

O disciplinare severă îl aşteaptă pe cel ce părăseşte cărarea, iar cine dispreţuieşte mustrarea va muri.

11 S heol (the place of the dead) and Abaddon (the abyss, the final place of the accuser Satan) are both before the Lord—how much more, then, the hearts of the children of men?

Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii sunt înaintea Domnului; cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor!

12 A scorner has no love for one who rebukes him; neither will he go to the wise.

Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat; de aceea nu va merge la cei înţelepţi.

13 A glad heart makes a cheerful countenance, but by sorrow of heart the spirit is broken.

O inimă veselă înseninează faţa, dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit.

14 T he mind of him who has understanding seeks knowledge and inquires after and craves it, but the mouth of the fool feeds on folly.

Inima celor pricepuţi caută cunoştinţă, dar gura celor proşti se hrăneşte cu prostie.

15 A ll the days of the desponding and afflicted are made evil, but he who has a glad heart has a continual feast.

Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăţ necurmat.

16 B etter is little with the reverent, worshipful fear of the Lord than great and rich treasure and trouble with it.

Mai bine puţin, dar cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie cu tulburare.

17 B etter is a dinner of herbs where love is than a fatted ox and hatred with it.

Mai bine o mâncare de legume unde este dragoste, decât un bou îngrăşat unde este ură.

18 A hot-tempered man stirs up strife, but he who is slow to anger appeases contention.

Omul iute la mânie provoacă certuri, dar cel încet la mânie potoleşte cearta.

19 T he way of the sluggard is overgrown with thorns, but the way of the righteous is plain and raised like a highway.

Drumul leneşului este ca o barieră de spini, dar cărarea celor drepţi este netezită.

20 A wise son makes a glad father, but a self-confident and foolish man despises his mother and puts her to shame.

Un fiu înţelept aduce bucurie tatălui său, dar omul prost îşi dispreţuieşte mama.

21 F olly is pleasure to him who is without heart and sense, but a man of understanding walks uprightly.

Prostia este o bucurie pentru cel fără minte, dar omul priceput păstrează drumul drept.

22 W here there is no counsel, purposes are frustrated, but with many counselors they are accomplished.

Fără sfat planurile dau greş, dar ele reuşesc când sunt mulţi sfetnici.

23 A man has joy in making an apt answer, and a word spoken at the right moment—how good it is!

Pentru un om este o bucurie să dea un răspuns iscusit şi ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit!

24 T he path of the wise leads upward to life, that he may avoid in the depths of Sheol (Hades, the place of the dead).

Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la Locuinţa Morţilor, care este jos.

25 T he Lord tears down the house of the proud, but He makes secure the boundaries of the widow.

Domnul distruge casa celor mândri, dar întăreşte hotarele văduvei.

26 T he thoughts of the wicked are shamefully vile and exceedingly offensive to the Lord, but the words of the pure are pleasing words to Him.

Gândurile rele sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cuvintele plăcute sunt curate.

27 H e who is greedy for unjust gain troubles his own household, but he who hates bribes will live.

Cel lacom de câştig aduce necaz asupra familiei lui, dar cel ce urăşte mita va trăi.

28 T he mind of the righteous studies how to answer, but the mouth of the wicked pours out evil things.

Inima celui drept cântăreşte răspunsurile, dar gura celor răi împroaşcă lucruri rele.

29 T he Lord is far from the wicked, but He hears the prayer of the righteous (the upright, in right standing with Him).

Domnul este departe de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.

30 T he light in the eyes rejoices the hearts of others, and good news nourishes the bones.

O privire voioasă înveseleşte inima şi veştile bune dau sănătate oaselor.

31 T he ear that listens to the reproof life will remain among the wise.

Cel ce ascultă mustrarea care duce la viaţă va locui printre înţelepţi.

32 H e who refuses and ignores instruction and correction despises himself, but he who heeds reproof gets understanding.

Cine ignoră corectarea se dispreţuieşte pe sine, dar cine ascultă mustrarea dobândeşte înţelepciune.

33 T he reverent and worshipful fear of the Lord brings instruction in Wisdom, and humility comes before honor.

Frica de Domnul îl învaţă pe om înţelepciunea, iar smerenia merge înaintea gloriei.