1 A nd the Lord said to Moses,

Domnul i-a zis lui Moise:

2 S ay to all the assembly of the Israelites, You shall be holy, for I the Lord your God am holy.

„Vorbeşte întregii adunări a israeliţilor şi spune-le: «Fiţi sfinţi, pentru că Eu, Domnul, Dumnezeul vostru, sunt sfânt.

3 E ach of you shall give due respect to his mother and his father, and keep My Sabbaths holy. I the Lord am your God.

Fiecare din voi să-şi cinstească mama şi tatăl şi să ţină Sabatele Mele. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

4 D o not turn to idols and things of nought or make for yourselves molten gods. I the Lord am your God.

Să nu vă întoarceţi spre idoli şi să nu vă turnaţi idoli. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

5 A nd when you offer a sacrifice of peace offering to the Lord, you shall offer it so that you may be accepted.

Când veţi aduce o jertfă de pace pentru Domnul, să o aduceţi în aşa fel încât să fie primită.

6 I t shall be eaten the same day you offer it and on the day following; and if anything remains until the third day, it shall be burned in the fire.

Să fie mâncată în ziua când o veţi jertfi sau în ziua următoare; ce va mai rămâne până a treia zi să fie ars în foc.

7 I f it is eaten at all the third day, it is loathsome; it will not be accepted.

Dacă se va mânca ceva din ea a treia zi, fapta aceasta va fi o urâciune şi, prin urmare, jertfa nu va fi primită.

8 B ut everyone who eats it shall bear his iniquity, for he has profaned a holy thing of the Lord; and that soul shall be cut off from his people.

Acela care va mânca din ea îşi va purta pedeapsa pentru că a profanat ceea ce este sfânt pentru Domnul; omul acela să fie nimicit din poporul său.

9 A nd when you reap the harvest of your land, you shall not reap your field to its very corners, neither shall you gather the fallen ears or gleanings of your harvest.

Când veţi secera holdele ţării, să nu seceri până la marginea ogorului tău şi să nu aduni spicele rămase după seceriş.

10 A nd you shall not glean your vineyard bare, neither shall you gather its fallen grapes; you shall leave them for the poor and the stranger. I am the Lord your God.

Să nu aduni ciorchinii de struguri rămaşi după culesul viei tale şi să nu aduni boabele căzute din viţă, ci să le laşi pentru cel sărac şi pentru străin. Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău.

11 Y ou shall not steal, or deal falsely, or lie one to another.

Să nu furaţi, să nu vă purtaţi cu vicleşug şi să nu vă minţiţi unii pe alţii.

12 A nd you shall not swear by My name falsely, neither shall you profane the name of your God. I am the Lord.

Să nu juraţi fals pe Numele Meu, profanând Numele Dumnezeului vostru. Eu sunt Domnul.

13 Y ou shall not defraud or oppress your neighbor or rob him; the wages of a hired servant shall not remain with you all night until morning.

Să nu-ţi înşeli semenul şi nici să nu-l jefuieşti; să nu opreşti până a doua zi plata zilerului.

14 Y ou shall not curse the deaf or put a stumbling block before the blind, but you shall fear your God. I am the Lord.

Să nu vorbeşti de rău pe cel surd şi să nu pui o piatră înaintea celui orb, ci să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

15 Y ou shall do no injustice in judging a case; you shall not be partial to the poor or show a preference for the mighty, but in righteousness and according to the merits of the case judge your neighbor.

Să nu faceţi nici o nedreptate la judecată; să nu fii părtinitor cu cel sărac şi să nu favorizezi pe nimeni dintre cei mari, ci să-l judeci cu dreptate pe semenul tău.

16 Y ou shall not go up and down as a dispenser of gossip and scandal among your people, nor shall you endanger the life of your neighbor. I am the Lord.

Să nu umbli cu bârfe în popor şi să nu te atingi de viaţa semenului tău. Eu sunt Domnul.

17 Y ou shall not hate your brother in your heart; but you shall surely rebuke your neighbor, lest you incur sin because of him.

Să nu-l urăşti în inima ta pe fratele tău, ci mustră-l pe semenul tău, pentru a nu te încărca cu păcat din cauza lui.

18 Y ou shall not take revenge or bear any grudge against the sons of your people, but you shall love your neighbor as yourself. I am the Lord.

Să nu te răzbuni şi să nu ţii necaz pe cei din poporul tău, ci să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.

19 Y ou shall keep My statutes. You shall not let your domestic animals breed with a different kind; you shall not sow your field with mixed seed, neither wear a garment of linen mixed with wool.

Să păziţi poruncile Mele. Să nu împerechezi două vite de rasă diferită; să nu semeni ogoarele cu două feluri de seminţe; să nu porţi haine ţesute din două feluri de fire.

20 A nd if a man lies carnally with a woman who is a slave betrothed to a husband and not yet ransomed or given her freedom, they shall be punished; they shall not be put to death, because she was not free;

Dacă un om se va culca cu o femeie, o sclavă, logodită cu un alt bărbat, care nu fusese încă răscumpărată sau eliberată, să fie pedepsiţi amândoi. Să nu fie însă omorâţi, pentru că ea nu fusese eliberată.

21 B ut he shall bring his guilt or trespass offering to the Lord to the door of the Tent of Meeting, a ram for a guilt or trespass offering.

El va trebui să aducă Domnului o jertfă pentru vină la intrarea în Cortul Întâlnirii; să aducă un berbec ca jertfă pentru vină.

22 T he priest shall make atonement for him with the ram of the guilt or trespass offering before the Lord for his sin, and he shall be forgiven for committing the sin.

Cu berbecul jertfei pentru vină preotul va face ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l-a săvârşit şi astfel păcatul pe care l-a săvârşit îi va fi iertat.

23 A nd when you come into the land and have planted all kinds of trees for food, then you shall count the fruit of them as inedible and forbidden to you for three years; it shall not be eaten.

Când veţi intra în ţară şi veţi planta tot felul de pomi pentru hrană, să priviţi roadele lor ca fiind interzise; timp de trei ani să fie interzise pentru voi; să nu le mâncaţi.

24 I n the fourth year all their fruit shall be holy for giving praise to the Lord.

În al patrulea an, toate roadele lor să fie închinate Domnului, spre lauda Lui.

25 B ut in the fifth year you may eat of the fruit, that their produce may enrich you; I am the Lord your God.

În al cincilea an, să mâncaţi din roadele lor, pentru ca roadele lor să vi se înmulţească. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

26 Y ou shall not eat anything with the blood; neither shall you use magic, omens, or witchcraft.

Să nu mâncaţi nimic cu sânge. Să nu vă îndeletniciţi cu vrăjitoria sau ghicirea.

27 Y ou shall not round the corners of the hair of your heads nor trim the corners of your beard.

Să nu vă tundeţi părul de pe tâmple şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.

28 Y ou shall not make any cuttings in your flesh for the dead nor print or tattoo any marks upon you; I am the Lord.

Să nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort şi să nu vă imprimaţi nici un semn pe piele. Eu sunt Domnul.

29 D o not profane your daughter by causing her to be a harlot, lest the land fall into harlotry and become full of wickedness.

Să nu-ţi pângăreşti fiica, făcând-o prostituată, pentru ca nu cumva ţara să ajungă un loc de prostituţie şi să se umple de nelegiuire.

30 Y ou shall keep My Sabbaths and reverence My sanctuary. I am the Lord.

Să ţineţi Sabatele Mele şi să cinstiţi Lăcaşul Meu. Eu sunt Domnul.

31 T urn not to those who have familiar spirits or to wizards; do not seek them out to be defiled by them. I am the Lord your God.

Să nu vă duceţi la cei ce cheamă duhurile morţilor sau la descântători; să nu-i căutaţi ca să nu vă spurcaţi cu ei. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

32 Y ou shall rise up before the hoary head and honor the face of the old man and fear your God. I am the Lord.

Să te ridici înaintea perilor albi şi să onorezi pe cel bătrân; să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

33 A nd if a stranger dwells temporarily with you in your land, you shall not suppress and mistreat him.

Dacă vreun străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu-l asupriţi.

34 B ut the stranger who dwells with you shall be to you as one born among you; and you shall love him as yourself, for you were strangers in the land of Egypt. I am the Lord your God.

Străinul să fie privit ca un băştinaş între voi; să-l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

35 Y ou shall do no unrighteousness in judgment, in measures of length or weight or quantity.

Să nu faceţi nedreptate în ce priveşte standardele de măsurare a lungimii sau de cântărire a greutăţii şi a cantităţii.

36 Y ou shall have accurate and just balances, just weights, just ephah and hin measures. I am the Lord your God, Who brought you out of the land of Egypt.

Să aveţi cumpene drepte, greutăţi corecte, o efă corectă şi un hin corect. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Care v-am scos din ţara Egiptului.

37 Y ou shall observe all My statutes and ordinances and do them. I am the Lord.

Să păziţi toate poruncile şi toate legile Mele şi să le împliniţi. Eu sunt Domnul. »“