1 W hen Adoni-zedek king of Jerusalem heard how Joshua had taken Ai and had utterly destroyed it, doing to Jericho and its king as he had done to Ai and its king, and how the residents of Gibeon had made peace with Israel and were among them,

Adoni-Ţedek, regele Ierusalimului, a auzit că Iosua capturase cetatea Ai şi o distrusese de tot, că-i făcuse cetăţii Ai şi regelui ei la fel cum îi făcuse Ierihonului şi regelui lui şi că locuitorii Ghivonului încheiaseră pace cu Israel şi erau în mijlocul lor.

2 H e feared greatly, because Gibeon was a great city, like one of the royal cities, and because it was greater than Ai, and all its men were mighty.

Atunci a fost cuprins de frică, fiindcă Ghivon era o cetate mare, asemenea unei cetăţi regale. Era mai mare chiar decât Ai şi toţi bărbaţii ei erau războinici.

3 S o Adoni-zedek king of Jerusalem sent to Hoham king of Hebron, to Piram king of Jarmuth, to Japhia king of Lachish, and to Debir king of Eglon, saying,

Adoni-Ţedek, regele Ierusalimului, le-a trimis un mesaj lui Hoham, regele Hebronului, lui Piram, regele Iarmutului, lui Iafia, regele Lachişului şi lui Debir, regele Eglonului, spunându-le:

4 C ome up to me and help me, and let us smite Gibeon, for it has made peace with Joshua and with the Israelites.

„Veniţi şi ajutaţi-mă să atac Ghivonul, fiindcă a făcut pace cu Iosua şi cu israeliţii.“

5 T hen the five kings of the Amorites—the kings of Jerusalem, Hebron, Jarmuth, Lachish, and Eglon—gathered their forces and went up with all their armies and encamped before Gibeon to fight against it.

Cei cinci regi ai amoriţilor – regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachişului şi regele Eglonului – şi-au unit forţele şi, împreună cu toată oştirea lor, şi-au aşezat tabăra lângă Ghivon şi au început lupta împotriva lui.

6 A nd the men of Gibeon sent to Joshua at the camp in Gilgal, saying, Do not relax your hand from your servants; come up to us quickly and save us and help us, for all the kings of the Amorites who dwell in the hill country are gathered against us.

Ghivoniţii au apelat atunci la Iosua, aflat în tabăra de la Ghilgal: „Nu-i părăsi pe slujitorii tăi!“ au trimis ei să i se spună lui Iosua. „Grăbeşte-te şi salvează-ne! Ajută-ne, căci toţi regii amoriţi care locuiesc în regiunea muntoasă şi-au unit forţele împotriva noastră!“

7 S o Joshua went up from Gilgal, he and all the warriors with him and all the mighty men of valor.

Iosua a pornit din Ghilgal în fruntea întregii oştiri şi a tuturor vitejilor.

8 A nd the Lord said to Joshua, Do not fear them, for I have given them into your hand; there shall not a man of them stand before you.

„Nu te teme de ei, i-a spus Domnul lui Iosua, căci i-am dat în mâna ta şi nici unul nu-ţi va putea sta împotrivă!“

9 S o Joshua came upon them suddenly, having gone up from Gilgal all night.

Iosua i-a atacat pe neaşteptate, după ce a mărşăluit toată noaptea de la Ghilgal.

10 A nd the Lord caused to panic before Israel, who slew them with a great slaughter at Gibeon and chased them along the way that goes up to Beth-horon and smote them as far as Azekah and Makkedah.

Domnul i-a făcut să intre în panică înaintea lui Israel, care i-a învins şi a reuşit astfel o mare victorie la Ghivon. Israeliţii i-au urmărit pe drumul care urcă la Bet-Horon, nimicindu-i pe drum până la Azeka şi pâna la Makkeda.

11 A s they fled before Israel, while they were descending to Beth-horon, the Lord cast great stones from the heavens on them as far as Azekah, killing them. More died because of the hailstones than the Israelites slew with the sword.

În timp ce fugeau dinaintea lui Israel, pe drumul care cobora de la Bet-Horon spre Azeka, Domnul a făcut să cadă din cer asupra lor pietre mari de grindină şi ei au murit. Cei care au fost nimiciţi de pietrele grindinei au fost în număr mai mare decât cei ucişi cu sabia de către israeliţi.

12 T hen Joshua spoke to the Lord on the day when the Lord gave the Amorites over to the Israelites, and he said in the sight of Israel, Sun, be silent and stand still at Gibeon, and you, moon, in the Valley of Ajalon!

În ziua în care Domnul i-a dat pe amoriţi în mâna lui Israel, Iosua s-a adresat Domnului în prezenţa lui Israel: „Soare, rămâi nemişcat deasupra Ghivonului şi lună, rămâi peste valea Aialon.“

13 A nd the sun stood still, and the moon stayed, until the nation took vengeance upon their enemies. Is not this written in the Book of Jasher? So the sun stood still in the midst of the heavens and did not hasten to go down for about a whole day.

Soarele a rămas nemişcat, iar luna s-a oprit până când poporul s-a răzbunat pe duşmanii lui. Nu este scris lucrul acesta şi în Cartea lui Iaşar ? Soarele a rămas nemişcat în mijlocul cerului şi nu s-a grăbit să apună timp de aproape o zi.

14 T here was no day like it before or since, when the Lord heeded the voice of a man. For the Lord fought for Israel.

Nu a mai fost nici o zi ca aceea, nici înainte, nici după, o zi în care Domnul să fi ascultat glasul unui om; fiindcă Domnul lupta pentru Israel.

15 T hen Joshua returned, and all Israel with him, to the camp at Gilgal.

Apoi Iosua şi oştirea lui Israel s-au întors în tabăra de la Ghilgal.

16 T hose five kings fled and hid themselves in the cave of Makkedah.

Cei cinci regi însă fugiseră şi se ascunseseră într-o peşteră la Makkeda.

17 A nd it was told Joshua, The five kings are hidden in the cave at Makkedah.

Când i s-a spus lui Iosua că cei cinci regi au fost găsiţi ascunşi într-o peşteră la Makkeda,

18 J oshua said, Roll great stones to the cave’s mouth, and set men to guard them.

acesta a zis: „Rostogoliţi nişte pietre mari la gura peşterii şi puneţi acolo nişte oameni ca să-i păzească!

19 B ut do not stay. Pursue your enemies and fall upon their rear; do not allow them to enter their cities, for the Lord your God has given them into your hand.

Voi însă nu vă opriţi, ci continuaţi să-i urmăriţi pe duşmanii voştri şi să-i loviţi din urmă până îi veţi nimici! Nu-i lăsaţi să intre în cetăţile lor, căci Domnul, Dumnezeul vostru, a hotărât să îi dea în mâna voastră.“

20 W hen Joshua and the Israelites had ended slaying them until they were wiped out and the remnant remaining of them had entered into fortified cities,

Iosua şi israeliţii au reuşit nimicirea lor, lovindu-i până i-au distrus de tot. Au scăpat doar câţiva, aceştia adăpostindu-se în cetăţile fortificate.

21 A ll the people returned to the camp to Joshua at Makkedah in peace; none moved his tongue against any of the Israelites.

Întreaga oştire s-a întors apoi în siguranţă la Iosua, în tabăra de la Makkeda şi nimeni nu a îndrăznit să rostească nici măcar un cuvânt împotriva israeliţilor.

22 T hen said Joshua, Open the mouth of the cave and bring out those five kings to me from the cave.

Iosua a zis atunci: „Eliberaţi intrarea peşterii şi scoateţi-i afară la mine pe cei cinci regi dinăuntrul ei!“

23 T hey brought the five kings out of the cave to him—the kings of Jerusalem, Hebron, Jarmuth, Lachish, and Eglon.

Ei au făcut întocmai: i-au scos afară din peşteră pe cei cinci regi, şi anume pe regele Ierusalimului, pe regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe regele Lachişului şi pe regele Eglonului.

24 W hen they brought out those kings to Joshua, called for all the Israelites and told the commanders of the men of war who went with him, Come, put your feet on the necks of these kings. And they came and put their feet on the necks.

După ce au fost aduşi aceşti regi înaintea lui Iosua, acesta a convocat oştirea lui Israel şi le-a zis conducătorilor oştirii care fuseseră cu el la luptă: „Apropiaţi-vă şi puneţi-vă picioarele pe gâturile acestor regi!“ Ei s-au apropiat şi şi-au pus picioarele pe gâturile lor.

25 J oshua said to them, Fear not nor be dismayed; be strong and of good courage. For thus shall the Lord do to all your enemies against whom you fight.

Iosua le-a mai zis: „Nu vă temeţi şi nu vă descurajaţi! Fiţi tari şi curajoşi, fiindcă astfel va face Domnul tuturor duşmanilor voştri împotriva cărora veţi lupta.“

26 A fterward Joshua smote and slew them and hanged their bodies on five trees, and they hung on the trees until evening.

Apoi Iosua i-a lovit şi i-a omorât, după care i-a spânzurat de cinci copaci şi i-a lăsat atârnaţi acolo până seara.

27 A t sunset Joshua ordered and they took the bodies down from the trees and cast them into the cave where the kings had hidden and laid great stones on the cave’s mouth, which remain to this very day.

La apusul soarelui Iosua a poruncit să fie coborâţi din copaci şi să fie aruncaţi în peştera în care se ascunseseră. La gura peşterii au pus nişte pietre mari care au rămas acolo până în ziua de azi.

28 J oshua took Makkedah that day and smote it and its king with the sword and utterly destroyed everyone in it. He left none remaining. And he did to the king of Makkedah as he had done to the king of Jericho.

În aceeaşi zi, Iosua a cucerit Makkeda şi a trecut-o prin ascuţişul sabiei. L-a ucis pe regele ei şi i-a nimicit cu desăvârşire pe toţi oamenii care erau în ea, nelăsând nici un supravieţuitor. I-a făcut regelui din Makkeda la fel cum îi făcuse regelui din Ierihon.

29 T hen Joshua and all Israel went from Makkedah to Libnah and attacked Libnah.

Apoi, din Makkeda, Iosua împreună cu toată oştirea au pornit spre Libna şi au început lupta împotriva Libnei.

30 A nd the Lord gave it also and its king into Israel’s hands, and Joshua smote it with the sword, and all the people in it. He left none remaining in it. And he did to its king as he had done to the king of Jericho.

Domnul, de asemenea, a dat-o în mâna lui Israel împreună cu regele ei. Israel a trecut cetatea şi pe oamenii care erau în ea prin ascuţişul sabiei, nelăsând nici un supravieţuitor şi i-a făcut regelui ei la fel cum îi făcuse regelui Ierihonului.

31 A nd Joshua passed from Libnah, and all Israel with him, to Lachish and encamped against it and attacked it.

Din Libna, Iosua împreună cu toată oştirea lui Israel au pornit spre Lachiş; şi-au aşezat tabăra în apropierea cetăţii şi au început lupta împotriva ei.

32 A nd the Lord delivered Lachish into the hands of Israel, and Joshua took it on the second day and smote it with the sword, and all the people in it, as he had done to Libnah.

Domnul a dat cetatea Lachiş în mâna lui Israel. El a capturat-o în cea de-a doua zi a asediului, trecând prin ascuţişul sabiei pe toţi oamenii care se aflau în ea, la fel cum făcuse şi în Libna.

33 T hen Horam king of Gezer came up to help Lachish, and Joshua smote him and his people—until he had left none remaining.

Între timp Horam, regele Ghezerului, venise în ajutorul cetăţii Lachiş, dar Iosua l-a învins, pe el şi oştirea lui, fără să lase vreun supravieţuitor.

34 F rom Lachish Joshua and all Israel went on to Eglon, laid siege to it, and attacked it.

Din Lachiş, Iosua împreună cu toată oştirea lui Israel au pornit spre Eglon; şi-au aşezat tabăra în apropierea cetăţii şi au început lupta împotriva ei.

35 A nd they took it that day and smote it with the sword and utterly destroyed all who were in it that day, as he had done to Lachish.

Au capturat cetatea în aceeaşi zi, trecând-o prin ascuţişul sabiei şi i-au nimicit cu desăvârşire pe toţi oamenii care se aflau în ea, la fel cum făcuseră cu cetatea Lachiş.

36 T hen Joshua with all Israel went up from Eglon to Hebron, and they attacked it

Din Eglon, Iosua împreună cu oştirea lui Israel au pornit spre cetatea Hebron şi au început lupta împotriva ei.

37 A nd took it and smote it with the sword, and its king and all its towns and everyone in it. He left none remaining, as he had done to Eglon, and utterly destroyed it and all its people.

Au capturat-o şi au trecut-o prin ascuţişul sabiei împreună cu regele ei, toate satele din împrejurimile ei şi toţi oamenii care se aflau în ea, nelăsând nici un supravieţuitor. Au nimicit cu desăvârşire Hebronul împreună cu toţi oamenii care se aflau în el, la fel cum făcuseră cu Eglonul.

38 A nd Joshua and all Israel with him returned to Debir and attacked it.

Apoi Iosua împreună cu oştirea lui Israel s-au întors înspre cetatea Debir şi au început lupta împotriva ei.

39 A nd he took it, with its king and all its towns, and they smote them with the sword and utterly destroyed everyone in it. He left none remaining. As he had done to Hebron and to Libnah and its king, so he did to Debir and its king.

Au capturat-o şi au trecut-o prin ascuţişul sabiei împreună cu regele ei şi toate satele din împrejurimile ei, nimicind cu desăvârşire pe toţi oamenii care se aflau în ea, nelăsând nici un supravieţuitor. I-au făcut Debirului şi regelui lui aşa cum i-au făcut Hebronului şi aşa cum i-au făcut Libnei şi regelui ei.

40 S o Joshua smote all the land, the hill country, the South, the lowland, and the slopes, and all their kings. He left none remaining, but utterly destroyed all that breathed, as the Lord, the God of Israel, commanded.

Iosua i-a învins astfel pe toţi regii din întreaga regiune: din zona muntoasă, din Neghev, din zona deluroasă şi de la poalele munţilor. Nu a lăsat nici un supravieţuitor, nimicind întreaga populaţie, aşa cum poruncise Domnul, Dumnezeul lui Israel.

41 A nd Joshua smote them from Kadesh-barnea even to Gaza, and all the country of Goshen even to Gibeon.

Iosua a cucerit de la Kadeş-Barnea până la Gaza şi întreaga regiune Goşen până la Ghivon.

42 J oshua took all these kings and their land at one time, because the Lord, the God of Israel, fought for Israel.

Iosua i-a învins pe toţi aceşti regi şi a cucerit regatele lor într-o singură campanie, deoarece Domnul, Dumnezeul lui Israel, lupta pentru Israel.

43 A nd Joshua returned, and all Israel with him, to the camp at Gilgal.

În cele din urmă, Iosua şi oştirea lui Israel s-au reîntors în tabăra de la Ghilgal.