1 B ut on the first day of the week, at early dawn, went to the tomb, taking the spices which they had made ready.

Dar în prima zi a săptămânii, foarte de dimineaţă, ele au venit la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră.

2 A nd they found the stone rolled back from the tomb,

Au găsit rostogolită piatra de la intrarea mormântului,

3 B ut when they went inside, they did not find the body of the Lord Jesus.

iar când au intrat, n-au găsit trupul Domnului Isus.

4 A nd while they were perplexed and wondering what to do about this, behold, two men in dazzling raiment suddenly stood beside them.

În timp ce erau înmărmurite din cauza acestui lucru, iată că doi bărbaţi în haine strălucitoare au stat lângă ele.

5 A nd as were frightened and were bowing their faces to the ground, the men said to them, Why do you look for the living among dead?

Îngrozite, ele şi-au plecat feţele la pământ. Dar ei le-au zis: „De ce-L căutaţi pe Cel Viu între cei morţi?

6 H e is not here, but has risen! Remember how He told you while He was still in Galilee

Nu este aici, ci a fost înviat! Aduceţi-vă aminte ce v-a spus pe când era încă în Galileea,

7 T hat the Son of Man must be given over into the hands of sinful men (men whose way or nature is to act in opposition to God) and be crucified and on the third day rise '> from death].

când zicea că Fiul Omului trebuie să fie trădat în mâinile păcătoşilor şi să fie răstignit, iar a treia zi să învie.“

8 A nd they remembered His words.

Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele Lui.

9 A nd having returned from the tomb, they reported all these things to the eleven apostles and to all the rest.

Când s-au întors de la mormânt, i-au anunţat despre toate aceste lucruri pe cei unsprezece şi pe toţi ceilalţi.

10 N ow it was Mary Magdalene and Joanna and Mary the mother of James, and the other women with them, who reported these things to the apostles.

Cele care le-au spus apostolilor aceste lucruri erau: Maria Magdalena, Ioana, Maria – mama lui Iacov – şi celelalte care erau împreună cu ele.

11 B ut these reports seemed to the men an idle tale ( madness, feigned things, nonsense), and they did not believe the women.

Însă cuvintele acestea li s-au părut basme şi nu le-au crezut pe femei.

12 B ut Peter got up and ran to the tomb; and stooping down and looking in, he saw the linen cloths alone by themselves, and he went away, wondering about and marveling at what had happened.

Petru însă s-a ridicat şi a alergat la mormânt. Când s-a aplecat ca să se uite înăuntru, a văzut doar fâşiile de pânză. Apoi s-a întors acasă, mirat de ce s-a întâmplat. Pe drumul spre Emaus

13 A nd behold, that very day two of were going to a village called Emmaus, about seven miles from Jerusalem.

În aceeaşi zi, iată că doi dintre ei se duceau spre un sat numit Emaus, care era la o distanţă de şaizeci de stadii de Ierusalim.

14 A nd they were talking with each other about all these things that had occurred.

Aceştia vorbeau unul cu altul despre lucrurile care se întâmplaseră.

15 A nd while they were conversing and discussing together, Jesus Himself caught up with them and was already accompanying them.

În timp ce vorbeau şi se întrebau, Isus Însuşi S-a apropiat şi mergea alături de ei.

16 B ut their eyes were held, so that they did not recognize Him.

Dar ochii lor erau împiedicaţi să-L recunoască.

17 A nd He said to them, What is this discussion that you are exchanging ( throwing back and forth) between yourselves as you walk along? And they stood still, looking sad and downcast.

El i-a întrebat: – Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbaţi între voi pe drum? Ei s-au oprit, uitându-se trişti,

18 T hen one of them, named Cleopas, answered Him, Do you alone dwell as a stranger in Jerusalem and not know the things that have occurred there in these days?

iar unul dintre ei, pe nume Cleopa, i-a răspuns: – Tu eşti singurul străin în Ierusalim, de nu ştii ce s-a întâmplat în el în zilele acestea?!

19 A nd He said to them, What things? And they said to Him, About Jesus of Nazareth, Who was a Prophet mighty in work and word before God and all the people—

– Ce anume? i-a întrebat El. – Cele privitoare la Isus din Nazaret, i-au răspuns ei, Care era un profet puternic în faptă şi cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor.

20 A nd how our chief priests and rulers gave Him up to be sentenced to death, and crucified Him.

Şi cum conducătorii preoţilor şi conducătorii noştri L-au dat să fie condamnat la moarte şi L-au răstignit.

21 B ut we were hoping that it was He Who would redeem and set Israel free. Yes, and besides all this, it is now the third day since these things occurred.

Noi însă speram că El este Cel Ce avea să-l răscumpere pe Israel. Da, şi pe lângă toate acestea, iată că aceasta este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri!

22 A nd moreover, some women of our company astounded us and drove us out of our senses. They were at the tomb early

Mai mult, nişte femei de-ale noastre ne-au uimit cu totul. Ele au fost dis-de-dimineaţă la mormânt

23 B ut did not find His body; and they returned saying that they had seen a vision of angels, who said that He was alive!

şi nu I-au mai găsit trupul. Când au venit, ne-au spus că au văzut o vedenie cu îngeri care le-au spus că El trăieşte.

24 S o some of those with us went to the tomb and they found it just as the women had said, but Him they did not see.

Unii din cei ce erau cu noi s-au dus la mormânt şi au găsit exact aşa cum au spus femeile, dar pe El nu L-au văzut.

25 A nd said to them, O foolish ones and slow of heart to believe (adhere to and trust in and rely on) everything that the prophets have spoken!

El le-a zis: – O, cât de nesăbuiţi şi de înceţi la inimă sunteţi când este vorba să credeţi tot ce au spus profeţii!

26 W as it not necessary and essentially fitting that the Christ (the Messiah) should suffer all these things before entering into His glory (His majesty and splendor)?

Nu trebuia oare Cristosul să sufere aceste lucruri şi să intre în slava Lui?

27 T hen beginning with Moses and all the Prophets, He went on explaining and interpreting to them in all the Scriptures the things concerning and referring to Himself.

Şi, începând de la Moise şi de la toţi profeţii, le-a explicat ce era scris cu privire la El în toate Scripturile.

28 T hen they drew near the village to which they were going, and He acted as if He would go further.

Când s-au apropiat de satul în care mergeau, El s-a făcut că vrea să meargă mai departe.

29 B ut they urged and insisted, saying to Him, Remain with us, for it is toward evening, and the day is now far spent. So He went in to stay with them.

Dar ei au stăruit de El, zicând: – Rămâi cu noi, pentru că este spre seară şi ziua este deja pe sfârşite! Astfel El a intrat să rămână cu ei.

30 A nd it occurred that as He reclined at table with them, He took bread and praised and gave thanks and asked a blessing, and then broke it and was giving it to them

În timp ce stătea la masă cu ei, a luat pâinea, a rostit binecuvântarea, apoi a frânt -o şi le-a dat-o.

31 W hen their eyes were opened and they recognized Him, and He vanished ( departed invisibly).

Atunci li s-au deschis ochii şi L-au recunoscut, dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor.

32 A nd they said to one another, Were not our hearts greatly moved and burning within us while He was talking with us on the road and as He opened and explained to us the Scriptures?

Şi-au zis unul altuia: „Nu ne ardea inima (în noi) când ne vorbea pe drum şi când ne deschidea Scripturile?“

33 A nd rising up that very hour, they went back to Jerusalem, where they found the Eleven gathered together and those who were with them,

S-au ridicat chiar în ceasul acela, s-au întors la Ierusalim şi i-au găsit adunaţi laolaltă pe cei unsprezece şi pe cei care erau împreună cu ei.

34 W ho said, The Lord really has risen and has appeared to Simon (Peter)!

Ei le-au zis: „Domnul a înviat într-adevăr şi i S-a arătat lui Simon!“

35 T hen they related what had happened on the road, and how He was known and recognized by them in the breaking of bread.

Şi le-au istorisit ce s-a întâmplat pe drum şi cum li S-a făcut cunoscut la frângerea pâinii. Isus li Se arată ucenicilor

36 N ow while they were talking about this, Jesus Himself took His stand among them and said to them, Peace ( freedom from all the distresses that are experienced as the result of sin) be to you!

În timp ce spuneau ei aceste lucruri, El Însuşi a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pace vouă!“

37 B ut they were so startled and terrified that they thought they saw a spirit.

Îngroziţi şi înspăimântaţi, ei credeau că văd un duh.

38 A nd He said to them, Why are you disturbed and troubled, and why do such doubts and questionings arise in your hearts?

El le-a zis: „De ce sunteţi tulburaţi şi de ce vi se ridică astfel de îndoieli în inimile voastre?

39 S ee My hands and My feet, that it is I Myself! Feel and handle Me and see, for a spirit does not have flesh and bones, as you see that I have.

Uitaţi-vă la mâinile şi la picioarele Mele: Eu Însumi sunt! Atingeţi-Mă şi vedeţi: un duh n-are carne şi oase, aşa cum vedeţi că am Eu!“

40 A nd when He had said this, He showed them His hands and His feet.

Şi spunând aceasta, le-a arătat mâinile şi picioarele Lui.

41 A nd while they still could not believe it for sheer joy and marveled, He said to them, Have you anything here to eat?

Dar pentru că ei, de bucurie, tot nu credeau şi se mirau, le-a zis: „Aveţi aici ceva de mâncare?“

42 T hey gave Him a piece of broiled fish,

I-au dat o bucată de peşte fript (şi un fagure de miere),

43 A nd He took and ate before them.

iar El le-a luat şi le-a mâncat în faţa lor.

44 T hen He said to them, This is what I told you while I was still with you: everything which is written concerning Me in the Law of Moses and the Prophets and the Psalms must be fulfilled.

Apoi le-a zis: „Acestea sunt lucrurile pe care vi le spuneam când încă eram cu voi, şi anume că trebuie să se împlinească tot ceea ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Profeţi şi în Psalmi.“

45 T hen He opened up their minds to understand the Scriptures,

Atunci le-a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile,

46 A nd said to them, Thus it is written that the Christ (the Messiah) should suffer and on the third day rise from ( among) the dead,

şi le-a zis: „Aşa este scris, şi anume Cristosul trebuia să sufere şi să învie dintre cei morţi a treia zi,

47 A nd that repentance forgiveness of sins should be preached in His name to all nations, beginning from Jerusalem.

iar pocăinţa spre iertarea păcatelor să fie vestită în Numele Lui tuturor neamurilor, începând din Ierusalim.

48 Y ou are witnesses of these things.

Voi sunteţi martori ai acestor lucruri.

49 A nd behold, I will send forth upon you what My Father has promised; but remain in the city until you are clothed with power from on high.

Iată, trimit peste voi promisiunea Tatălui Meu; voi însă rămâneţi în cetate până când veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus!“ Înălţarea la cer

50 T hen He conducted them out as far as Bethany, and, lifting up His hands, He invoked a blessing on them.

Apoi i-a condus afară, până spre Betania. Şi-a ridicat mâinile şi i-a binecuvântat,

51 A nd it occurred that while He was blessing them, He parted from them and was taken up into heaven.

iar în timp ce-i binecuvânta s-a depărtat de ei şi a fost luat în cer.

52 A nd they, worshiping Him, went back to Jerusalem with great joy;

Ei I s-au închinat şi apoi s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.

53 A nd they were continually in the temple celebrating with praises and blessing and extolling God. Amen (so be it).

Şi tot timpul erau în Templu, lăudându-L şi binecuvântându-L pe Dumnezeu. (Amin.)