1 A maziah was twenty-five years old when he began to reign, and he reigned twenty-nine years in Jerusalem. His mother was Jehoaddan of Jerusalem.

Amaţia era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi nouă de ani. Mama lui se numea Iehoadin şi era din Ierusalim.

2 H e did right in the Lord’s sight, but not with a perfect or blameless heart.

El a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar totuşi nu din toată inima.

3 W hen his kingdom was firmly established, he slew his servants who had killed the king his father.

După ce şi-a întărit domnia, el i-a omorât pe slujitorii care-l uciseseră pe tatăl său, regele.

4 B ut he did not slay their children; he did as it is written in the Law, in the Book of Moses, where the Lord commanded, The fathers shall not die for the children, or the children die for the fathers; but every man shall die for his own sin.

Totuşi pe fiii lor el nu i-a omorât din pricina a ceea ce este scris în Lege, în Cartea lui Moise, unde Domnul porunceşte: „Să nu-i omori pe părinţi pentru copii şi nici pe copii pentru părinţi, ci fiecare om să fie omorât pentru păcatul lui.“

5 A maziah assembled the men of Judah and set them by fathers’ houses under commanders of thousands and of hundreds for all Judah and Benjamin. He numbered them from twenty years old and over and found them to be 300, 000 choice men fit for war and able to handle spear and shield.

Amaţia i-a strâns pe cei din Iuda, a aşezat tot poporul lui Iuda şi al lui Beniamin după familiile lor, potrivit căpeteniilor peste mii şi căpeteniilor peste sute şi i-a numărat pe cei de la douăzeci de ani în sus. Astfel, a găsit trei sute de mii de oameni aleşi, în stare să iasă la luptă şi să mânuiască lancea şi scutul.

6 H e hired also 100, 000 mighty men of valor from Israel for 100 talents of silver.

El a mai tocmit o sută de mii de războinici viteji din Israel cu o sută de talanţi de argint.

7 B ut a man of God came to him, saying, O king, do not let all this army of Ephraimites of Israel go with you, for the Lord is not with you,

Dar un om al lui Dumnezeu a venit la rege şi i-a zis: – Nu lua cu tine oştirea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toţi aceşti fii ai lui Efraim!

8 F or if you go, no matter how strong you are for battle, God will cast you down before the enemy, for God has power to help and to cast down.

Căci, chiar dacă te vei duce şi vei fi curajos în luptă, Dumnezeu va face să te prăbuşeşti înaintea duşmanului, pentru că El are putere să ajute, dar şi să prăbuşească.

9 A nd Amaziah said to the man of God, But what shall we do about the 100 talents which I have given to the army of Israel? The man of God answered, The Lord is able to give you much more than this.

Amaţia l-a întrebat pe omul lui Dumnezeu: – Dar cum rămâne cu cei o sută de talanţi pe care i-am dat cetei lui Israel? Omul lui Dumnezeu i-a răspuns: – Domnul poate să-ţi dea mult mai mult decât atât.

10 S o Amaziah discharged the army that came to him from Ephraim to go home. So their anger was greatly kindled against Judah; they returned home in fierce wrath.

Amaţia şi-a despărţit oamenii de ceata venită din Efraim, după care a trimis ceata acasă. Ei s-au mâniat foarte tare pe cei din Iuda şi s-au întors acasă înfuriaţi.

11 A nd Amaziah took courage and led forth his people to the Valley of Salt and smote 10, 000 of the men of Seir.

Amaţia s-a pregătit şi şi-a condus poporul, mergând în Valea Sării, unde au omorât zece mii de oameni din Seir.

12 A nother 10, 000 the men of Judah captured alive and brought them to the top of a crag and cast them down from it, and they were all dashed to pieces.

Cei din Iuda au capturat de vii zece mii de bărbaţi pe care i-au urcat pe vârful unei stânci, de unde i-au prăvălit, astfel încât toţi au fost zdrobiţi.

13 B ut the soldiers of the band which Amaziah sent back, not allowing them to go with him to battle, fell upon the cities of Judah, from Samaria even to Beth-horon, and smote 3, 000 and took much spoil.

Între timp ceata pe care Amaţia o trimisese înapoi şi nu o lăsase să meargă cu ei la luptă, invadase cetăţile lui Iuda, din Samaria şi până la Bet-Horon, ucigând trei mii de oameni şi luând o pradă mare.

14 A fter Amaziah came back from the slaughter of the Edomites, he brought their gods and set them up to be his gods and bowed before them and burned incense to them.

După ce s-a întors de la înfrângerea edomiţilor, Amaţia a adus zeii poporului din Seir şi i-a pus ca zei ai săi. El se închina înaintea lor şi aducea tămâie pentru ei.

15 S o the anger of the Lord was kindled against Amaziah, and He sent to him a prophet, who said, Why have you sought after the gods of the people, which could not deliver their own people out of your hand?

Domnul s-a aprins de mânie împotriva lui Amaţia şi i-a trimis un profet care i-a spus astfel: – De ce ai întrebat pe zeii care nu şi-au putut izbăvi propriul popor din mâna ta?

16 A s he was talking, the king said to him, Have we made you the king’s counselor? Stop it! Why should you be put to death? The prophet stopped but said, I know that God has determined to destroy you, because you have done this and ignored my counsel.

În timp ce acesta vorbea, regele i-a zis: – Te-am pus eu să fii sfetnicul regelui? Încetează! Sau vrei să te lovesc? Profetul s-a oprit, dar a mai adăugat: – Ştiu acum că Dumnezeu a hotărât să te nimicească, pentru că ai făcut lucrul acesta şi nu ai ascultat de sfatul meu.

17 T hen Amaziah king of Judah took counsel and sent to Jehoash son of Jehoahaz, the son of Jehu, king of Israel, saying, Come, let us look one another in the face.

După ce s-a sfătuit, Amaţia, regele lui Iuda, a trimis nişte soli la Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, regele lui Israel, zicându-i: – Vino să ne confruntăm!

18 J ehoash king of Israel sent to Amaziah king of Judah, saying, A little thistle in Lebanon sent to a great cedar in Lebanon, saying, Give your daughter to my son as wife. And a wild beast of Lebanon passed by and trampled down the thistle.

Dar Iehoaş, regele lui Israel, i-a răspuns lui Amaţia, regele lui Iuda, astfel: – Spinul din Liban a trimis un sol să-i spună cedrului din Liban: „Dă-o pe fiica ta de soţie fiului meu!“ Imediat însă animalele sălbatice au trecut pe acolo şi au călcat spinul în picioare.

19 Y ou say, See, have smitten Edom! Your heart lifts you up to boast. Stay at home; why should you meddle, so you will fall and Judah with you?

Tu zici: „Iată, am învins Edomul!“ Şi de aceea ţi s-a înălţat inima, mândrindu-te. Rămâi mai bine acasă! De ce să stârneşti o nenorocire care ar duce la căderea ta şi a lui Iuda?“

20 B ut Amaziah would not hear, for it came from God, that He might deliver Judah into the hands of their enemies, because they sought after the gods of Edom.

Amaţia însă nu a ascultat, fiindcă Dumnezeu hotărâse să-i dea pe cei din Iuda în mâna lui Iehoaş, deoarece căutaseră pe zeii Edomului.

21 S o Jehoash king of Israel went up; and he and Amaziah king of Judah faced one another at Beth-shemesh of Judah.

Prin urmare, Iehoaş, regele lui Israel, a pornit la atac. El şi Amaţia, regele lui Iuda, s-au confruntat la Bet-Şemeş, în Iuda.

22 A nd Judah was defeated before Israel, and they fled every man to his tent.

Iuda a fost învins de Israel şi fiecare om a fugit acasă.

23 A nd Jehoash king of Israel took Amaziah king of Judah, the son of Joash, the son of Jehoahaz, at Beth-shemesh and brought him to Jerusalem and broke down the wall of Jerusalem from the Ephraim Gate to the Corner Gate, 400 cubits.

Iehoaş, regele lui Israel, l-a prins pe Amaţia, regele lui Iuda, fiul lui Ioaş, fiul lui Ahazia, la Bet-Şemeş şi l-a adus la Ierusalim. Apoi a spart zidul Ierusalimului de la Poarta Efraim până la Poarta Unghiului, pe o lungime de patru sute de coţi.

24 A nd he took all the gold, the silver, and all the vessels found in God’s house with Obed-edom, and the treasures of the king’s house and hostages also, and returned to Samaria.

A luat tot aurul şi argintul, împreună cu toate obiectele pe care le-a găsit în Casa lui Dumnezeu, aflate în grija lui Obed-Edom şi a golit vistieriile palatului regelui. A luat şi prizonieri, după care s-a întors în Samaria.

25 A nd Amaziah son of Joash king of Judah lived after the death of Jehoash son of Jehoahaz king of Israel fifteen years.

Amaţia, fiul lui Ioaş, regele lui Iuda, a mai trăit încă cincisprezece ani după moartea lui Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, regele lui Israel.

26 T he rest of the acts of Amaziah, from first to last, are they not written in the Book of the Kings of Judah and Israel?

Celelalte fapte ale lui Amaţia, de la început până la sfârşit, nu sunt scrise oare în „Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel?“

27 N ow after Amaziah turned away from the Lord, they made a conspiracy against him in Jerusalem, and he fled to Lachish. But they sent to Lachish and slew him there.

De când Amaţia s-a depărtat de Domnul, slujitorii lui au pus la cale un complot împotriva lui la Ierusalim. El a fugit la Lachiş, dar ei au trimis după el oameni care l-au omorât acolo.

28 A nd they brought him upon horses and buried him with his fathers in the City of Judah.

L-au adus pe cai şi l-au înmormântat alături de părinţii săi în Cetatea lui David.