1 A nd King David was old and advanced in years; they covered him with clothes, but he could not get warm.

Regele David îmbătrânise şi acum era înaintat în vârstă. L-au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi.

2 S o his servants '> physicians] said to him, Let there be sought for my lord the king a young virgin, and let her wait on and be useful to the king; let her lie in your bosom, that my lord the king may get warm.

Slujitorii săi i-au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui şi care să-i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău şi stăpânul nostru, regele, se va încălzi.“

3 S o they sought a fair maiden through all the territory of Israel and found Abishag the Shunammite, and brought her to the king.

Ei au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă şi au găsit-o pe Abişag şunamita, pe care au adus-o la rege.

4 T he maiden was beautiful; and she waited on and nursed him. But the king had no intercourse with her.

Tânăra era foarte frumoasă. Ea i-a devenit regelui servitoare şi s-a îngrijit de el, dar regele n-a cunoscut-o.

5 T hen Adonijah son of Haggith exalted himself, saying, I will be king. And he prepared for himself chariots and horsemen, with fifty men to run before him.

Adonia, fiul Haghitei, s-a îngâmfat zicând: „Eu voi deveni rege!“ El şi-a pregătit un car, călăreţi şi cincizeci de bărbaţi care alergau înaintea lui.

6 D avid his father had never in his life displeased him by asking, Why have you done so? He was also a very attractive man and was born after Absalom.

Tatăl său nu l-a mustrat niciodată, spunând: „De ce ai făcut astfel?“ El s-a născut după Absalom şi era, de asemenea, foarte frumos la chip.

7 H e conferred with Joab son of Zeruiah and with Abiathar the priest, and they followed Adonijah and helped him.

El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar, iar aceştia l-au sprijinit pe Adonia.

8 B ut Zadok the priest, Benaiah son of Jehoiada, Nathan the prophet, Shimei, Rei, and David’s mighty men did not side with Adonijah.

Dar preotul Ţadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Şimei, Rei şi vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia.

9 A donijah sacrificed sheep, oxen, and fatlings by the Stone of Zoheleth, which is beside En-rogel; and he invited all his brothers, the king’s sons, and all the royal officials of Judah.

Adonia a tăiat oi, vite şi viţei îngrăşaţi lângă Piatra lui Zohelet, care se află în apropiere de En-Roghel. El i-a invitat pe toţi fraţii săi, fiii regelui, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, slujitorii regelui.

10 B ut Nathan the prophet, Benaiah, the mighty men, and Solomon his brother he did not invite.

Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji şi pe Solomon, fratele său, nu i-a invitat.

11 T hen Nathan said to Bathsheba the mother of Solomon, Have you not heard that Adonijah, the son of Haggith, reigns and David our lord does not know it?

Natan i-a spus Batşebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut rege? Stăpânul nostru David nu ştie acest lucru!

12 C ome now, let me advise you how to save your own life and your son Solomon’s.

Prin urmare, dă-mi voie să te sfătuiesc cum să-ţi scapi viaţa, tu şi fiul tău Solomon.

13 G o to King David and say, Did you not, my lord, O king, swear to your handmaid, saying, Assuredly Solomon your son shall reign after me, and he shall sit upon my throne? Why then does Adonijah reign?

Du-te, intră la regele David şi spune-i: «Stăpâne, regele meu, oare nu i-ai jurat tu însuţi slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine şi că el va urma la tron? Atunci de ce domneşte Adonia?»

14 B ehold, while you are still talking there with the king, I also will come in after you and confirm your words.

În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine şi voi întări cuvintele tale.“

15 S o Bathsheba went in to the king in his chamber. Now the king was very old and feeble, and Abishag the Shunammite was ministering to.

Batşeba s-a dus în odaia regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abişag şunamita se îngrijea de el.

16 B athsheba bowed and did obeisance to the king. The king said, What do you wish?

Batşeba s-a plecat şi s-a închinat înaintea regelui. – Ce doreşti? a întrebat regele.

17 A nd she said to him, My lord, you swore by the Lord your God to your handmaid, saying, Assuredly Solomon your son shall reign after me and sit upon my throne.

– Stăpânul meu, a răspuns ea, tu însuţi ai jurat slujitoarei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu!“

18 A nd now, behold, Adonijah is reigning, and, my lord the king, you do not know it.

Totuşi, acum Adonia domneşte, iar stăpânul meu, regele, nu ştie acest lucru.

19 H e has sacrificed oxen and fatlings and sheep in abundance, and has invited all the king’s sons and Abiathar the priest and Joab the commander of the army. But he did not invite Solomon your servant.

El a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe preotul Abiatar şi pe Ioab, conducătorul oştirii. Dar pe Solomon, slujitorul tău, nu l-a invitat.

20 N ow, my lord O king, the eyes of all Israel are on you, to tell who shall sit on the throne of my lord the king after you.

Acum, o, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt aţintiţi spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele.

21 O therwise, when my lord the king shall sleep with his fathers, I and my son Solomon shall be counted as offenders.

Altfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, se va culca alături de părinţii săi, eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.

22 W hile she was still talking with the king, Nathan the prophet also came in.

În timp ce vorbea ea cu regele, a venit şi profetul Natan.

23 T he king was told, Here is Nathan the prophet. And when he came before the king, he bowed himself before him with his face to the ground.

L-au înştiinţat pe rege că a sosit profetul Natan. Acesta a venit înaintea regelui şi s-a plecat cu faţa la pământ înaintea lui.

24 A nd Nathan said, My lord the king, have you said, Adonijah shall reign after me, and he shall sit on my throne?

Natan a zis: – Stăpâne, regele meu, oare ai spus tu că Adonia va domni după tine şi că el va şedea pe tronul tău?

25 H e has gone this day and sacrificed oxen, fatlings, and sheep in abundance, and has invited all the king’s sons, the captains of the host, and Abiathar the priest; and they eat and drink before him and say, Long live King Adonijah!

Căci el a coborât astăzi, a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe conducătorii oştirii şi pe preotul Abiatar. Chiar acum ei mănâncă şi beau înaintea lui şi strigă: „Trăiască regele Adonia!“

26 B ut me your servant, and Zadok the priest, and Benaiah son of Jehoiada, and your servant Solomon he has not invited.

Cu toate acestea, pe mine, slujitorul tău, pe preotul Ţadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, slujitorul tău, nu ne-a invitat.

27 I s this done by my lord the king and you have not shown your servants who shall succeed my lord the king?

Oare din porunca stăpânului meu, regele, s-a înfăptuit acest lucru? Să nu-i fi adus la cunoştinţă slujitorului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?

28 T hen King David answered, Call Bathsheba. And she came into the king’s presence and stood before him.

Regele David a zis: – Chemaţi-o pe Batşeba! Ea a intrat şi s-a înfăţişat înaintea regelui.

29 A nd the king took an oath and said, As the Lord lives, Who has redeemed my soul out of all distress,

Regele a jurat zicând: – Viu este Domnul Care m-a izbăvit din fiecare necaz

30 E ven as I swore to you by the Lord, the God of Israel, saying, Assuredly Solomon your son shall reign after me, and he shall sit upon my throne in my stead—even so will I certainly do this day.

că voi face astăzi aşa cum ţi-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine; el va şedea pe tron în locul meu.“

31 B athsheba bowed with her face to the ground and did obeisance to the king and said, Let my lord King David live forever!

Batşeba s-a plecat cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea regelui. Apoi a zis: – Trăiască veşnic stăpânul meu, regele David!

32 K ing David said, Call Zadok the priest, Nathan the prophet, and Benaiah son of Jehoiada. And they came before the king.

Apoi regele David a zis: „Chemaţi-i pe preotul Ţadok, pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada!“ Ei au venit înaintea regelui,

33 T he king told them, Take the servants of your lord and cause Solomon my son to ride on my own mule and bring him down to Gihon.

iar el le-a poruncit: – Luaţi-i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneţi-l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu şi duceţi-l la Ghihon.

34 A nd let Zadok the priest and Nathan the prophet anoint him there king over Israel. Then blow the trumpet and say, Long live King Solomon!

Preotul Ţadok şi profetul Natan să-l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunaţi din trâmbiţă şi să strigaţi: „Trăiască regele Solomon!“

35 T hen you shall come up after him, and he shall come and sit on my throne, for he shall be king in my stead; I have appointed him ruler over Israel and Judah.

Apoi mergeţi după el. El să vină şi să se urce pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel şi peste Iuda.

36 A nd Benaiah son of Jehoiada answered the king and said, Amen! May the Lord, the God of my lord the king, say so too.

Benaia, fiul lui Iehoiada, i-a răspuns regelui astfel: – Amin! Aşa să hotărască Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele.

37 A s the Lord has been with my lord the king, even so may He be with Solomon and make his throne greater than the throne of my lord King David.

După cum Domnul a fost cu stăpânul meu, regele, tot aşa să fie şi cu Solomon şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.

38 S o Zadok the priest, Nathan the prophet, Benaiah son of Jehoiada, the Cherethites, and the Pelethites went down and caused Solomon to ride upon King David’s mule and brought him to Gihon.

Preotul Ţadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiţii şi peletiţii au coborât, l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David şi l-au adus la Ghihon.

39 Z adok the priest took a horn of oil out of the tent and anointed Solomon. They blew the trumpet and all the people said, Long live King Solomon!

Preotul Ţadok a luat cornul cu untdelemn din Cort şi l-a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiţă şi tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“

40 A ll the people followed him; they played on pipes and rejoiced greatly, so that the earth with the joyful sound.

Tot poporul s-a dus după el, cântând din fluiere şi bucurându-se nespus de mult, încât se cutremura pământul de strigătul lor.

41 A nd Adonijah and all the guests with him heard it as they finished feasting. When Joab heard the trumpet sound, he said, What does this uproar in the city mean?

Adonia împreună cu toţi oaspeţii care erau cu el au auzit strigătul şi s-au oprit din mâncat. Ioab a auzit sunetul trâmbiţei şi a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“

42 W hile he was still speaking, behold, Jonathan son of Abiathar the priest came. And Adonijah said, Come in, for you are a trustworthy man and bring good news.

În timp ce el vorbea, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Adonia i-a zis: – Vino, căci tu eşti un om vrednic şi aduci veşti bune!

43 J onathan replied, Adonijah, truly our lord King David has made Solomon king!

– Nicidecum, i-a răspuns Ionatan. Stăpânul nostru, regele David, l-a numit rege pe Solomon.

44 T he king has sent him with Zadok the priest, Nathan the prophet, Benaiah son of Jehoiada, the Cherethites and the Pelethites, and they have caused him to ride upon the king’s mule.

Regele i-a trimis cu el pe preotul Ţadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiţi şi pe peletiţi, iar ei l-au pus să călărească pe catârul regelui.

45 Z adok the priest and Nathan the prophet have anointed him king in Gihon; they have come up from there rejoicing, so the city resounds. This is the noise you heard.

Preotul Ţadok şi profetul Natan l-au uns rege la Ghihon şi au plecat de acolo bucuroşi, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care aţi auzit-o.

46 S olomon sits on the royal throne.

De asemenea, Solomon s-a aşezat pe tronul regal.

47 M oreover, the king’s servants came to congratulate our lord King David, saying, May God make the name of Solomon better than your name and make his throne greater than your throne. And the king bowed himself upon the bed

Iar slujitorii regelui au venit să-l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul tău.“ Apoi regele s-a închinat în patul său.

48 A nd said, Blessed be the Lord, the God of Israel, Who has granted me to see one of my offspring sitting on my throne this day.

Regele a mai zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi-a dat astăzi un urmaş care să şadă pe tronul meu şi pe care să-l văd cu ochii mei!“

49 A nd all the guests that were with Adonijah were afraid and rose up and went every man his way.

Toţi oaspeţii care erau cu Adonia au început să tremure, s-au ridicat şi fiecare a luat-o care încotro.

50 A nd Adonijah feared because of Solomon, and arose and went and caught hold of the horns of the altar.

Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat, s-a dus la Cort şi s-a prins de coarnele altarului.

51 A nd it was told Solomon, Behold, Adonijah fears King Solomon, for behold, he has caught hold of the horns of the altar, saying, Let King Solomon swear to me first that he will not slay his servant with the sword.

Lui Solomon i s-a spus că Adonia se teme de el şi că acesta s-a apucat de coarnele altarului, zicând: „Să-mi jure regele Solomon astăzi că nu-l va omorî pe slujitorul său cu sabia!“

52 S olomon said, If he will show himself to be a worthy man, not a hair of him shall fall to the ground; but if wickedness is found in him, he shall die.

Solomon a răspuns: „Dacă este un om vrednic, nici un fir de păr nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri!“

53 S o King Solomon sent, and they brought Adonijah down from the altar. He came and bowed himself to King Solomon, and Solomon said to him, Go to your house.

Regele Solomon şi-a trimis oamenii ca să-l coboare de la altar, iar el a venit şi s-a închinat înaintea regelui Solomon. Solomon i-a zis: „Du-te acasă!“