1 I n the third year of Hoshea son of Elah king of Israel, Hezekiah son of Ahaz king of Judah began to reign.

Ezechia, fiul lui Ahaz, regele lui Iuda, a început să domnească în al treilea an al domniei lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel.

2 H e was twenty-five years old when he began his twenty-nine-year reign in Jerusalem. His mother was Abi daughter of Zechariah.

El era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi nouă de ani. Mama lui se numea Abia şi era fiica lui Zaharia.

3 H ezekiah did right in the sight of the Lord, according to all that David his had done.

El a făcut ce este drept înaintea Domnului, tot aşa cum făcuse strămoşul său David.

4 H e removed the high places, broke the images, cut down the Asherim, and broke in pieces the bronze serpent that Moses had made, for until then the Israelites had burned incense to it; but he called it Nehushtan.

A îndepărtat înălţimile şi a zdrobit stâlpii sacri, a tăiat stâlpul Aşerei şi a zdrobit în bucăţi şarpele de bronz pe care îl făcuse Moise, deoarece israeliţii obişnuiau să ardă tămâie înaintea lui şi îl numeau Nehuştan.

5 H ezekiah trusted in, leaned on, and was confident in the Lord, the God of Israel; so that neither after him nor before him was any one of all the kings of Judah like him.

Ezechia a crezut în Domnul, Dumnezeul lui Israel. Nici unul dintre regii lui Iuda dinaintea lui sau care au urmat după el nu a fost ca el.

6 F or he clung and held fast to the Lord and ceased not to follow Him, but kept His commandments, as the Lord commanded Moses.

El s-a alipit de Domnul, nu s-a depărtat de El şi a păzit poruncile pe care Domnul i le-a dat lui Moise.

7 A nd the Lord was with Hezekiah; he prospered wherever he went. And he rebelled against the king of Assyria and refused to serve him.

Domnul a fost cu Ezechia şi oriunde mergea avea izbândă. El s-a răsculat împotriva împăratului Asiriei şi nu i-a mai fost supus.

8 H e smote the Philistines, even to Gaza and its borders, from the watchtower to the fortified city.

Ezechia i-a învins pe filisteni până la Gaza şi le-a distrus teritoriile, de la turnurile de pază până la cetăţile fortificate.

9 I n the fourth year of King Hezekiah, which was the seventh of Hoshea son of Elah king of Israel, Shalmaneser king of Assyria came up against Samaria and besieged it.

În al patrulea an al domniei lui Ezechia, care era şi al şaptelea an al domniei lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, a mărşăluit împotriva Samariei şi a asediat-o,

10 A fter three years it was taken; in the sixth year of Hezekiah, which was the ninth year of Hoshea king of Israel, Samaria was taken.

iar după trei ani de asediu asirienii au cucerit-o. Aşadar, Samaria a fost cucerită în al şaselea an al domniei lui Ezechia, care era şi al nouălea an al domniei lui Osea, regele lui Israel.

11 T he king of Assyria carried Israel away to Assyria, and put them in Halah, and on the Habor, the river of Gozan, and in the cities of the Medes,

Împăratul Asiriei i-a dus pe israeliţi în captivitate în Asiria şi i-a pus să locuiască în Halah, în Gozan, de-a lungul râului Habor, şi în cetăţile mezilor,

12 B ecause they did not obey the voice of the Lord their God, but transgressed His covenant, even all that Moses the servant of the Lord commanded, and would not hear it or do it.

din cauză că n-au ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul lor, ci au încălcat legământul Lui şi pentru că n-au ascultat şi nici n-au împlinit tot ce le-a poruncit Moise, robul Domnului.

13 I n the fourteenth year of Hezekiah, Sennacherib king of Assyria came up against all the fortified cities of Judah and took them.

În al paisprezecelea an al domniei regelui Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, a înaintat împotriva tuturor cetăţilor fortificate ale lui Iuda şi le-a cucerit.

14 T hen Hezekiah king of Judah sent to the king of Assyria at Lachish, saying, I have done wrong. Depart from me; what you put on me I will bear. And the king of Assyria exacted of Hezekiah king of Judah 300 talents of silver and thirty talents of gold.

După aceea, Ezechia, regele lui Iuda, a trimis următorul mesaj împăratului Asiriei, care se afla în Lachiş: „Am greşit! Depărtează-te de mine şi îţi voi da orice îmi vei cere!“ Împăratul Asiriei a cerut de la Ezechia, regele lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur.

15 A nd Hezekiah gave him all the silver that was found in the house of the Lord and in the treasuries of the king’s house.

Ezechia i-a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile palatului regelui.

16 T hen Hezekiah stripped off the gold from the doors of the temple of the Lord and from the doorposts which he as king of Judah had overlaid, and gave it to the king of Assyria.

Cu acest prilej Ezechia a desprins aurul cu care tot el, Ezechia, regele lui Iuda, acoperise uşile şi stâlpii Templului Domnului şi l-a dat împăratului Asiriei. Ierusalimul ameninţat de către Sanherib

17 A nd the king of Assyria sent the Tartan, the Rabsaris, and the Rabshakeh from Lachish to King Hezekiah at Jerusalem with a great army. They went up to Jerusalem, and when they arrived, they came and stood by the canal of the Upper Pool, which is on the highway to the Fuller’s Field.

Împăratul Asiriei i-a trimis din Lachiş pe Tartan, pe Rab-Saris şi pe Rab-Şache, însoţiţi de o oştire puternică, la regele Ezechia, la Ierusalim. Ei au pornit spre Ierusalim şi când au ajuns, s-au oprit la canalul de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului.

18 W hen they called for the king, there came out to them Eliakim son of Hilkiah, who was over the king’s household, and Shebna the scribe, and Joah son of Asaph the recorder.

Apoi l-au chemat pe rege. Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, s-au dus la ei.

19 T he Rabshakeh told them, Say to Hezekiah, Thus says the great king of Assyria: What justifies this confidence of yours?

Rab-Şache le-a zis: – Spuneţi-i lui Ezechia: „Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei: «Pe ce se bazează această încredere a ta?

20 Y ou say—but they are empty words—There is counsel and strength for war. Now on whom do you rely, that you rebel against me?

Tu spui că ai strategie şi putere pentru război, dar acestea sunt doar nişte vorbe goale. În cine te încrezi tu acum de te-ai răsculat împotriva mea?

21 B ehold, you are relying on Egypt, that broken reed of a staff; if a man leans on it, it will pierce his hand. So is Pharaoh king of Egypt to all who trust and rely on him.

Iată că acum te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, care străpunge şi răneşte mâna oricui se sprijină pe ea. Aşa este Faraon, monarhul Egiptului, pentru toţi cei ce se încred în el.

22 B ut if you tell me, We trust in and rely on the Lord our God, is it not He Whose high places and altars Hezekiah has removed, saying to Judah and Jerusalem, You shall worship before this altar in Jerusalem?

Dacă îmi veţi spune: ‘Noi ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălţimi şi altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda şi Ierusalimului: ‘Să vă închinaţi înaintea acestui altar din Ierusalim!’»?

23 S o now, make a wager and give pledges to my lord the king of Assyria: I will deliver you 2, 000 horses—if you can on your part put riders on them.

Vino acum şi fă o înţelegere cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: eu îţi voi da două mii de cai, dacă tu vei putea găsi călăreţi pentru ei.

24 H ow then can you beat back one captain among the least of my master’s servants, when your trust is put in Egypt for chariots and horsemen?

Şi cum vei putea îndepărta măcar o singură căpetenie dintre cei mai neînsemnaţi slujitori ai stăpânului meu, când tu te bazezi pe Egipt pentru care şi călăreţi?

25 H ave I come up without the Lord against this place to destroy it? The Lord said to me, Go up against this land and destroy it.

Mai mult, am înaintat eu oare fără Domnul împotriva acestui loc, ca să-l distrug? Domnul Însuşi mi-a zis: «Înaintează împotriva acestei ţări şi distruge-o!»“

26 T hen Eliakim son of Hilkiah and Shebna and Joah said to the Rabshakeh, We pray you, speak to your servants in the Aramaic (Syrian) language, for we understand it; and do not speak to us in the Jews’ language in the hearing of the people on the wall.

Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Şebna şi Ioah i-au răspuns lui Rab-Şache: – Vorbeşte, te rugăm, slujitorilor tăi în limba aramaică, pentru că o înţelegem, şi nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului care este pe zid!

27 B ut the Rabshakeh said to them, Has my master sent me to your master and you only to say these things? Has he not sent me to the men who sit on the wall to eat their own dung and drink their own urine along with you?

Dar Rab-Şache le-a zis: – Oare stăpânului vostru şi vouă, m-a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Oare nu m-a trimis la oamenii aceştia, care stau pe zid şi care, asemenea vouă, vor trebui să-şi mănânce propriile murdării şi să-şi bea propriul ud?

28 T hen the Rabshakeh stood and cried with a loud voice in the Jews’ language, Hear the word of the great king of Assyria!

Atunci Rab-Şache s-a ridicat şi a strigat tare în limba iudaică, astfel: – Ascultaţi cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei!

29 T hus says the king: Let not Hezekiah deceive you. For he will not be able to deliver you out of my hand.

Aşa vorbeşte împăratul: „Nu-l lăsaţi pe Ezechia să vă amăgească, pentru că el nu va putea să vă izbăvească din mâna mea!

30 N or let Hezekiah make you trust in and rely on the Lord, saying, The Lord will surely deliver us, and this city will not be given into the hand of Assyria’s king.

Nu-l lăsaţi pe Ezechia să vă convingă să vă încredeţi în Domnul, zicându-vă: «Cu siguranţă Domnul ne va izbăvi şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei!»

31 H earken not to Hezekiah, for thus says the king of Assyria: Make your peace with me and come out to me, and eat every man from his own vine and fig tree and drink every man the waters of his own cistern,

Nu-l ascultaţi pe Ezechia, căci aşa vorbeşte împăratul Asiriei: «Faceţi pace cu mine şi veniţi afară la mine. Atunci fiecare dintre voi va mânca din via lui şi din smochinul lui şi va bea apă din fântâna lui,

32 U ntil I come and take you away to a land like your own, a land of grain and vintage fruit, of bread and vineyards, of olive trees and honey, that you may live and not die. Do not listen to Hezekiah when he urges you, saying, The Lord will deliver us.

până voi veni şi vă voi lua într-o ţară ca a voastră, o ţară cu belşug de grâne şi de vin, de pâine şi de vii, de măsline şi de miere. Astfel veţi trăi şi nu veţi muri. Nu-l ascultaţi pe Ezechia fiindcă el vă îndrumă greşit când pretinde că Domnul vă va salva.

33 H as any one of the gods of the nations ever delivered his land out of the hand of the king of Assyria?

Şi-a izbăvit vreodată vreunul dintre zeii neamurilor ţara din mâna împăratului Asiriei?

34 W here are the gods of Hamath and Arpad ? Where are the gods of Sepharvaim, Hena, and Ivvah ? Have they delivered Samaria out of my hand?

Unde sunt zeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt zeii Sefarvayimului, ai Henei şi ai Ivei? Au putut ei salva Samaria din mâna mea?

35 W ho of all the gods of the countries has delivered his country out of my hand, that the Lord should deliver Jerusalem out of my hand?

Care dintre toţi zeii acestor ţări şi-au izbăvit ţara din mâna mea? Prin urmare, cum ar putea Domnul să izbăvească Ierusalimul din mâna mea?»“

36 B ut the people were silent and answered him not a word, for Hezekiah had commanded, Do not answer him.

Poporul a tăcut şi nu i-a răspuns nici un cuvânt, pentru că regele le poruncise să nu-i răspundă.

37 T hen Eliakim son of Hilkiah, who was over the royal household, and Shebna the scribe, and Joah son of Asaph the recorder came to Hezekiah with their clothes rent, and told him what the Rabshakeh had said.

Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate şi i-au spus cuvintele lui Rab-Şache.