1 T hen Solomon assembled the elders of Israel and all the heads of the tribes, the chiefs of the fathers’ houses of the Israelites, before the king in Jerusalem, to bring up the ark of the covenant of the Lord out of Zion, the City of David.

Atunci Solomon a convocat la Ierusalim sfatul bătrânilor lui Israel, toate căpeteniile seminţiilor şi conducătorii clanurilor israelite ca să mute Chivotul Legământului cu Domnul din Cetatea lui David, adică din Sion.

2 A ll the men of Israel assembled themselves before King Solomon at the feast in the seventh month, Ethanim.

Toţi bărbaţii lui Israel s-au adunat la regele Solomon cu prilejul sărbătorii din luna Etanim, adică luna a şaptea.

3 A ll the elders of Israel came, and the priests took up the ark.

După ce au venit toţi cei din sfatul bătrânilor lui Israel, preoţii au ridicat Chivotul.

4 A nd they brought up the ark of the Lord, the Tent of Meeting, and all the holy vessels that were in the tent; the priests and the Levites brought them up.

Preoţii şi leviţii au mutat Chivotul Domnului, Cortul Întâlnirii şi toate obiectele sfinte care erau în cort.

5 K ing Solomon and all the congregation of Israel who had assembled before him were with him before the ark, sacrificing sheep and oxen, so many that they could not be reported or counted.

Regele Solomon şi toată adunarea lui Israel, care se adunase înaintea lui, au stat împreună înaintea Chivotului şi au jertfit atât de multe oi şi vite, încât n-au putut fi numărate sau socotite.

6 A nd the priests brought the ark of the covenant of the Lord to its place in the Holy of Holies of the house, under the wings of the cherubim.

Preoţii au adus Chivotul Legământului cu Domnul la locul lui, în sanctuarul interior al Casei, adică în Locul Preasfânt, sub aripile heruvimilor.

7 F or the cherubim spread forth their two wings over the place of the ark, and the cherubim covered the ark and its poles.

Heruvimii aveau aripile întinse deasupra locului unde se afla Chivotul, astfel încât heruvimii acopereau atât Chivotul, cât şi drugii acestuia.

8 T he poles were so long that the ends of them were seen from the Holy Place before the Holy of Holies, but they were not seen outside; they are there to this day.

Drugilor li se dăduse o asemenea lungime, încât să li se vadă capetele din Locul Sfânt care era în faţa sanctuarului interior, dar să nu se vadă de afară; ei sunt acolo şi astăzi.

9 T here was nothing in the ark except the two tables of stone which Moses put there at Horeb, where the Lord made a covenant with the Israelites when they came out of the land of Egypt.

În Chivot nu se mai aflau decât cele două table de piatră puse de Moise la Horeb, atunci când Domnul a încheiat legământ cu israeliţii, după ce aceştia au ieşit din ţara Egiptului.

10 W hen the priests had come out of the Holy Place, the cloud filled the Lord’s house,

Când preoţii au ieşit din Locul Sfânt, norul a acoperit Casa Domnului.

11 S o the priests could not stand to minister because of the cloud, for the glory of the Lord had filled the Lord’s house.

Preoţii n-au putut rămâne să-şi îndeplinească slujba din cauza norului, căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.

12 T hen Solomon said, The Lord said that He would dwell in the thick darkness.

Atunci Solomon a zis: „ Domnul a spus că va locui în negură.

13 I have surely built You a house of habitation, a settled place for You to dwell in forever.

Eu am zidit o Casă măreaţă pentru Tine, un loc unde vei locui pe vecie!“

14 A nd the king turned his face about and blessed all the assembly of Israel, and all the assembly of Israel stood.

Apoi regele s-a întors cu faţa spre întreaga adunare a lui Israel şi a binecuvântat-o. Întreaga adunare a lui Israel stătea în picioare.

15 H e said, Blessed be the Lord, the God of Israel, Who spoke with His mouth to David my father and has with His hand fulfilled it, saying,

El a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care a împlinit prin puterea Sa ceea ce i-a promis tatălui meu, David, când a zis:

16 S ince the day that I brought forth My people Israel out of Egypt, I chose no city out of all the tribes of Israel in which to build a house that My Name might be in it, but I chose David to be over My people Israel.

«Din ziua în care l-am scos pe poporul Meu, Israel, din Egipt, nu am ales nici o cetate din toate seminţiile lui Israel ca să-Mi zidesc acolo o Casă pentru Numele Meu, ci l-am ales pe David ca să domnească peste poporul Meu, Israel.»

17 N ow it was in the heart of David my father to build a house for the Name of the Lord, the God of Israel.

Tatăl meu, David, avea de gând să zidească o Casă pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel.

18 A nd the Lord said to David my father, Whereas it was in your heart to build a house for My Name, you did well that it was in your heart.

Dar Domnul i-a zis tatălui meu, David: «Tu te-ai gândit să zideşti o Casă Numelui Meu şi este bine că te-ai gândit în felul acesta!

19 Y et you shall not build the house, but your son, who shall be born to you, shall build it to My Name.

Totuşi, nu tu vei zidi Casa, ci fiul tău; cel ce ţi s-a născut va zidi o Casă Numelui Meu.»

20 A nd the Lord has fulfilled His promise which He made: I have risen up in the place of David my father, and sit on the throne of Israel, as the Lord promised, and have built a house for the Name (renown) of the Lord, the God of Israel.

Domnul a împlinit ceea ce a promis. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu, David, m-am aşezat pe tronul lui Israel, aşa cum a promis Domnul, şi am zidit Casa pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel.

21 A nd I have made there a place for the ark '> His presence], in which is the covenant of the Lord which He made with our fathers when He brought them out of the land of Egypt.

Am pregătit acolo un loc pentru Chivotul în care se află legământul Domnului, pe care l-a încheiat cu strămoşii noştri după ce i-a scos din ţara Egiptului.“ Rugăciunea lui Solomon

22 T hen Solomon stood before the Lord’s burnt offering altar in the presence of all the assembly of Israel, and spread forth his hands toward heaven

După aceea, Solomon s-a aşezat înaintea altarului Domnului şi, stând în prezenţa întregii adunări a lui Israel, şi-a întins mâinile spre cer

23 A nd he said, O Lord, the God of Israel, there is no God like You in heaven above or on earth beneath, keeping covenant and showing mercy and loving-kindness to Your servants who walk before You with all their heart.

şi a zis: „ Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu este nici un dumnezeu asemenea Ţie, nici sus în ceruri, nici jos pe pământ: Tu păstrezi legământul şi îndurarea faţă de slujitorii Tăi, care umblă înaintea Ta din toată inima lor!

24 Y ou have kept what You promised Your servant David my father. You also spoke with Your mouth and have fulfilled it with Your hand, as it is this day.

Tu Ţi-ai ţinut promisiunea faţă de robul Tău, tatăl meu, David; ce ai spus cu gura Ta, ai împlinit cu mâna Ta, cum se vede astăzi.

25 T herefore now, O Lord, the God of Israel, keep with Your servant David my father what You promised him when You said, There shall not fail you a man before Me to sit on the throne of Israel, if only your children take heed to their way, that they walk before Me as you have done.

Doamne, Dumnezeul lui Israel, împlineşte ce ai promis robului Tău, tatăl meu, David, când ai zis: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş care să stea înaintea Mea pe tronul lui Israel, dacă fiii tăi vor veghea la calea lor şi vor umbla înaintea Mea tot aşa cum ai umblat şi tu.»

26 N ow, O God of Israel, let Your word which You spoke to Your servant David my father be confirmed.

Acum, Dumnezeul lui Israel, împlinească-se promisiunea pe care ai făcut-o robului Tău David, tatăl meu.

27 B ut will God indeed dwell with men on the earth? Behold, the heavens and heaven of heavens cannot contain You; how much less this house that I have built?

Dar va locui într-adevăr Dumnezeu pe pământ? Iată că nici chiar cerurile şi cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde, cu atât mai puţin Casa aceasta pe care am zidit-o eu!

28 Y et graciously consider the prayer and supplication of Your servant, O Lord my God, to hearken to the cry and prayer which he prays before You today,

Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea slujitorului Tău şi la cererea lui! Ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi-o face slujitorul Tău astăzi!

29 T hat Your eyes may be open toward this house night and day, toward the place of which You have said, My Name shall be there, that You may hearken to the prayer which Your servant shall make in this place.

Fie ca ochii Tăi să vegheze zi şi noapte asupra acestei Case, asupra locului despre care ai zis: «Acolo va fi Numele Meu!» Ascultă rugăciunea pe care Ţi-o face slujitorul Tău cu privire la acest loc.

30 H earken to the prayer of Your servant and of Your people Israel when they pray in or toward this place. Hear in heaven, Your dwelling place, and when You hear, forgive.

Ascultă cererea slujitorului Tău şi a poporului Tău, Israel, când se va ruga înspre acest loc. Ascultă din tărâmul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă şi iartă.

31 W henever a man sins against his neighbor and is made to take an oath and comes and swears the oath before Your altar in this house,

Când va păcătui cineva împotriva semenului său şi va fi obligat apoi să facă un jurământ, când va veni să jure înaintea altarului din Casa aceasta,

32 T hen hear in heaven and do and judge Your servants, condemning the wicked by bringing his guilt upon his own head and justifying the righteous by rewarding him according to his righteousness (his uprightness, right standing with God).

ascultă din ceruri, lucrează şi judecă-i pe slujitorii Tăi, condamnându-l pe cel nelegiuit, aruncând asupra capului lui faptele lui, şi îndreptăţindu-l pe cel drept, răsplătindu-i potrivit cu dreptatea lui!

33 W hen Your people Israel are struck down before the enemy because they have sinned against You, and they turn again to You, confess Your name (Your revelation of Yourself), and pray, beseeching You in this house,

Când poporul Tău, Israel, fiind biruit de duşman pentru că a păcătuit împotriva Ta, se va întoarce la Tine, va da slavă Numelui Tău, Ţi se va ruga şi va căuta bunăvoinţa Ta în Casa aceasta,

34 T hen hear in heaven and forgive the sin of Your people Israel and return them to the land You gave to their fathers.

ascultă din ceruri, iartă păcatul poporului Tău, Israel, şi adu-l înapoi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor lui!

35 W hen heaven is shut up and no rain falls because they have sinned against You, if they pray in this place and confess Your name (Your revelation of Yourself) and turn from their sin when You afflict them,

Când cerul va fi închis şi nu va mai fi ploaie pentru că au păcătuit împotriva Ta, iar ei se vor ruga înspre acest loc, vor da slavă Numelui Tău şi se vor întoarce de la păcatul lor pentru că i-ai pedepsit,

36 T hen hear in heaven and forgive the sin of Your servants, Your people Israel, when You teach them the good way in which they should walk. And give rain upon Your land which You have given to Your people as an inheritance.

ascultă din ceruri şi iartă păcatul slujitorilor Tăi şi al poporului Tău, Israel. Învaţă-i calea cea bună pe care trebuie să meargă şi trimite ploaie peste ţara Ta, pe care i-ai dat-o ca moştenire poporului Tău!

37 I f there is famine in the land or pestilence, blight, mildew, locust, or caterpillar, if their enemy besieges them in the land of their cities, whatever plague, whatever sickness there is,

Când va fi în ţară foamete, molimă, filoxeră, mană, lăcuste sau omizi, când duşmanul lor le va asedia cetăţile, orice urgie sau boală ar veni,

38 W hatever prayer or supplication is made by any or all of Your people Israel—each man knowing the affliction of his own heart, and spreading forth his hands toward this house —

dacă cineva din popor sau dacă tot poporul Tău, Israel, va face rugăciuni şi cereri, recunoscându-şi fiecare întinarea inimii lui şi va întinde mâinile spre Casa aceasta,

39 T hen hear in heaven, Your dwelling place, and forgive and act and give to every man according to his ways, whose heart You know, for You and You only know the hearts of all the children of men,

ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, şi iartă-l! Lucrează şi răsplăteşte-i fiecăruia după faptele lui, Tu Care cunoşti inima fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inimile tuturor oamenilor.

40 T hat they may fear and revere You all the days that they live in the land which You gave to our fathers.

Astfel, ei se vor teme de Tine în tot timpul cât vor trăi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor noştri.

41 M oreover, concerning a stranger who is not of Your people Israel but comes from a far country for the sake of Your name —

De asemenea, când străinul, care nu este din poporul Tău, Israel, va veni dintr-o ţară îndepărtată datorită Numelui Tău,

42 F or they will hear of Your great name (Your revelation of Yourself), Your strong hand, and outstretched arm—when he shall pray in this house,

căci oamenii vor auzi despre Numele Tău cel mare, despre mâna Ta cea tare şi despre braţul Tău cel întins, deci când va veni şi se va ruga înspre această Casă,

43 H ear in heaven, Your dwelling place, and do according to all that the stranger asks of You, so that all peoples of the earth may know Your name '> Your revelation of Your presence] and fear and revere You, as do Your people Israel, and may know and comprehend that this house which I have built is called by Your Name.

ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, şi dă-i acelui străin tot ceea ce-Ţi va cere, pentru ca toate popoarele pământului să-Ţi cunoască Numele, să se teamă de Tine aşa cum se teme poporul Tău, Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste această Casă, pe care am zidit-o eu.

44 I f Your people go out to battle against their enemy, wherever You shall send them, and shall pray to the Lord toward the city which You have chosen and the house that I have built for Your Name,

Când poporul Tău va merge la război împotriva duşmanului său, acolo unde îl vei trimite, şi se va ruga Domnului cu mâinile îndreptate înspre cetatea pe care ai ales-o Tu şi înspre Casa pe care am zidit-o pentru Numele Tău,

45 T hen hear in heaven their prayer and supplication, and defend their cause and maintain their right.

ascultă din ceruri rugăciunea lor şi cererea lor şi fă-le dreptate.

46 I f they sin against You—for there is no man who does not sin—and You are angry with them and deliver them to the enemy, so that they are carried away captive to the enemy’s land, far or near;

Când vor păcătui împotriva Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – şi, mâniindu-Te pe ei, îi vei da pe mâna duşmanilor lor care îi vor duce captivi într-o ţară vrăjmaşă, îndepărtată sau apropiată,

47 Y et if they think and consider in the land where they were carried captive, and repent and make supplication to You there, saying, We have sinned and have done perversely and wickedly;

dacă acolo, în ţara în care au fost luaţi captivi, îşi vor cerceta inimile, dacă se vor întoarce la Tine şi vor căuta bunăvoinţa Ta în ţara celor ce i-au luat captivi, spunând: «Am păcătuit, am greşit şi am săvârşit răul!»,

48 I f they repent and turn to You with all their mind and with all their heart in the land of their enemies who took them captive, and pray to You toward their land which You gave to their fathers, the city which You have chosen, and the house which I have built for Your Name;

dacă de acolo, din ţara duşmanilor lor care i-au luat captivi, se vor întoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, dacă Ţi se vor ruga cu mâinile îndreptate înspre ţara lor, pe care le-ai dat-o strămoşilor lor, înspre cetatea pe care Tu ai ales-o şi înspre Casa pe care am zidit-o eu pentru Numele Tău,

49 T hen hear their prayer and their supplication in heaven, Your dwelling place, and defend their cause and maintain their right.

atunci ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, rugăciunea lor şi cererea lor şi fă-le dreptate.

50 A nd forgive Your people, who have sinned against You, and all their transgressions against You, and grant them compassion before those who took them captive, that they may have pity and be merciful to them;

Iartă poporul Tău, cel ce a păcătuit faţă de Tine! Iartă toate fărădelegile pe care le-au săvârşit împotriva Ta şi fă să găsească îndurare la cei ce i-au luat captivi, ca să le arate milă;

51 F or they are Your people and Your heritage, which You brought out of Egypt, from the midst of the iron furnace.

căci ei sunt poporul Tău şi moştenirea Ta, poporul pe care l-ai scos din Egipt, din mijlocul cuptorului de fier!

52 L et Your eyes be open to the supplication of Your servant and of Your people Israel, to hearken to them in all for which they call to You.

Fie ca ochii Tăi să fie deschişi la cererea slujitorului Tău şi la cererea poporului Tău, Israel, ca să-i asculţi ori de câte ori vor striga către Tine după ajutor,

53 F or You separated them from among all the peoples of the earth to be Your heritage, as You declared through Moses Your servant when You brought our fathers out of Egypt, O Lord God.

căci Tu, Stăpâne Doamne, i-ai pus deoparte dintre toate popoarele pământului pentru a fi moştenirea Ta, după cum i-ai spus robului Tău Moise când i-ai scos pe strămoşii noştri din Egipt!“

54 W hen Solomon finished offering all this prayer and supplication to the Lord, he arose from before the Lord’s altar, where he had knelt with hands stretched toward heaven.

Când Solomon a terminat de spus toată această rugăciune şi cerere Domnului, s-a ridicat dinaintea altarului Domnului, unde stătuse îngenuncheat, cu mâinile ridicate spre cer

55 A nd he stood and blessed all the assembly of Israel with a loud voice, saying,

şi, stând în picioare, a binecuvântat întreaga adunare a lui Israel cu voce tare, zicând:

56 B lessed be the Lord, Who has given rest to His people Israel, according to all that He promised. Not one word has failed of all His good promise which He promised through Moses His servant.

„Binecuvântat să fie Domnul Care i-a dat odihnă poporului Său, Israel, potrivit cu tot ceea ce a promis. Dintre toate promisiunile bune pe care le-a rostit prin robul Său Moise, nici una n-a rămas neîmplinită.

57 M ay the Lord our God be with us as He was with our fathers; may He not leave us or forsake us,

Domnul, Dumnezeul nostru, să fie cu noi aşa cum a fost cu strămoşii noştri; să nu ne părăsească şi să nu ne lase,

58 T hat He may incline our hearts to Him, to walk in all His ways and to keep His commandments, His statutes, and His precepts which He commanded our fathers.

ci să ne aplece inimile spre El ca să umblăm în toate căile Lui şi să păzim poruncile, legile şi hotărârile Lui, pe care le-a dat strămoşilor noştri.

59 L et these my words, with which I have made supplication before the Lord, be near to the Lord our God day and night, that He may maintain the cause and right of His servant and of His people Israel as each day requires,

Fie ca aceste cuvinte ale mele, pe care le-am adus înaintea Domnului, să fie zi şi noapte înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, pentru a face dreptate slujitorului Său şi poporului Său, Israel, după nevoile zilnice

60 T hat all the earth’s people may know that the Lord is God and that there is no other.

şi pentru ca toate popoarele pământului să ştie că Domnul este Dumnezeu şi că nu este altul.

61 L et your hearts therefore be blameless and wholly true to the Lord our God, to walk in His statutes and to keep His commandments, as today.

Dar inimile trebuie să vă fie în întregime ale Domnului, Dumnezeul nostru, trăind după hotărârile Lui şi păzind poruncile Lui ca şi astăzi.“ Inaugurarea Casei Domnului

62 A nd the king and all Israel with him offered sacrifice before the Lord.

Apoi, regele împreună cu tot Israelul au adus jertfe înaintea Domnului.

63 S olomon offered as peace offerings to the Lord: 22, 000 oxen and 120, 000 sheep. So the king and all the Israelites dedicated the house of the Lord.

Solomon I-a adus Domnului douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi ca jertfă de pace. Astfel, regele şi tot poporul Israel au sfinţit Casa Domnului.

64 O n that same day the king consecrated the middle of the court that was before the Lord’s house; there he offered burnt offerings, cereal offerings, and the fat of the peace offerings, because the bronze altar that was before the Lord was too small to receive the offerings.

În aceeaşi zi, regele a sfinţit mijlocul curţii, locul din faţa Casei Domnului, întrucât acolo a adus arderile de tot, darurile de mâncare şi grăsimea jertfelor de pace, deoarece altarul de bronz dinaintea Domnului era prea mic pentru a cuprinde arderile de tot, darurile de mâncare şi grăsimea jertfelor de pace.

65 S o at that time Solomon held the feast, and all Israel with him, a great assembly, from the entrance of Hamath to the Brook of Egypt, before the Lord our God, for seven days and seven days, fourteen days in all.

Solomon a ţinut atunci sărbătoarea împreună cu tot Israelul. O mare mulţime de oameni veniţi de la Lebo-Hamat şi până dinspre Râul Egiptului au sărbătorit înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, timp de şapte zile şi apoi alte şapte zile, adică paisprezece zile.

66 O n the eighth day he sent the people away; they blessed the king and went to their tents with greatest joy and gratitude for all the goodness the Lord had shown to David His servant and Israel His people.

În ziua a opta Solomon a trimis poporul acasă. Ei l-au binecuvântat pe rege şi au plecat la corturile lor bucuroşi şi cu inimile mulţumite pentru tot binele făcut de Domnul robului Său David şi poporului Său, Israel.