1 E l primer día de la semana, muy de mañana, fueron al sepulcro llevando las especias aromáticas que habían preparado, y algunas otras mujeres con ellas.

Dar în prima zi a săptămânii, foarte de dimineaţă, ele au venit la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră.

2 H allaron removida la piedra del sepulcro

Au găsit rostogolită piatra de la intrarea mormântului,

3 y , entrando, no hallaron el cuerpo del Señor Jesús.

iar când au intrat, n-au găsit trupul Domnului Isus.

4 A conteció que estando ellas perplejas por esto, se pararon junto a ellas dos varones con vestiduras resplandecientes;

În timp ce erau înmărmurite din cauza acestui lucru, iată că doi bărbaţi în haine strălucitoare au stat lângă ele.

5 y como tuvieron temor y bajaron el rostro a tierra, les dijeron: —¿Por qué buscáis entre los muertos al que vive?

Îngrozite, ele şi-au plecat feţele la pământ. Dar ei le-au zis: „De ce-L căutaţi pe Cel Viu între cei morţi?

6 N o está aquí, sino que ha resucitado. Acordaos de lo que os habló cuando aún estaba en Galilea,

Nu este aici, ci a fost înviat! Aduceţi-vă aminte ce v-a spus pe când era încă în Galileea,

7 d iciendo: “Es necesario que el Hijo del hombre sea entregado en manos de hombres pecadores, y que sea crucificado y resucite al tercer día.”

când zicea că Fiul Omului trebuie să fie trădat în mâinile păcătoşilor şi să fie răstignit, iar a treia zi să învie.“

8 E ntonces ellas se acordaron de sus palabras,

Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele Lui.

9 y volviendo del sepulcro dieron nuevas de todas estas cosas a los once y a todos los demás.

Când s-au întors de la mormânt, i-au anunţat despre toate aceste lucruri pe cei unsprezece şi pe toţi ceilalţi.

10 E ran María Magdalena, Juana y María, madre de Jacobo, y las demás con ellas, quienes dijeron estas cosas a los apóstoles.

Cele care le-au spus apostolilor aceste lucruri erau: Maria Magdalena, Ioana, Maria – mama lui Iacov – şi celelalte care erau împreună cu ele.

11 P ero a ellos les parecían locura las palabras de ellas, y no las creyeron.

Însă cuvintele acestea li s-au părut basme şi nu le-au crezut pe femei.

12 P edro, sin embargo, levantándose, corrió al sepulcro; y cuando miró dentro vio sólo los lienzos, y se fue a casa maravillándose de lo que había sucedido. En el camino a Emaús

Petru însă s-a ridicat şi a alergat la mormânt. Când s-a aplecat ca să se uite înăuntru, a văzut doar fâşiile de pânză. Apoi s-a întors acasă, mirat de ce s-a întâmplat. Pe drumul spre Emaus

13 D os de ellos iban el mismo día a una aldea llamada Emaús, que estaba a sesenta estadios de Jerusalén.

În aceeaşi zi, iată că doi dintre ei se duceau spre un sat numit Emaus, care era la o distanţă de şaizeci de stadii de Ierusalim.

14 H ablaban entre sí de todas aquellas cosas que habían acontecido.

Aceştia vorbeau unul cu altul despre lucrurile care se întâmplaseră.

15 Y sucedió que, mientras hablaban y discutían entre sí, Jesús mismo se acercó y caminaba con ellos.

În timp ce vorbeau şi se întrebau, Isus Însuşi S-a apropiat şi mergea alături de ei.

16 P ero los ojos de ellos estaban velados, para que no lo reconocieran.

Dar ochii lor erau împiedicaţi să-L recunoască.

17 É l les dijo: —¿Qué pláticas son éstas que tenéis entre vosotros mientras camináis, y por qué estáis tristes?

El i-a întrebat: – Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbaţi între voi pe drum? Ei s-au oprit, uitându-se trişti,

18 R espondiendo uno de ellos, que se llamaba Cleofas, le dijo: —¿Eres tú el único forastero en Jerusalén que no has sabido las cosas que en ella han acontecido en estos días?

iar unul dintre ei, pe nume Cleopa, i-a răspuns: – Tu eşti singurul străin în Ierusalim, de nu ştii ce s-a întâmplat în el în zilele acestea?!

19 E ntonces él les preguntó: —¿Qué cosas? Y ellos le dijeron: —De Jesús nazareno, que fue varón profeta, poderoso en obra y en palabra delante de Dios y de todo el pueblo;

– Ce anume? i-a întrebat El. – Cele privitoare la Isus din Nazaret, i-au răspuns ei, Care era un profet puternic în faptă şi cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor.

20 y cómo lo entregaron los principales sacerdotes y nuestros gobernantes a sentencia de muerte, y lo crucificaron.

Şi cum conducătorii preoţilor şi conducătorii noştri L-au dat să fie condamnat la moarte şi L-au răstignit.

21 P ero nosotros esperábamos que él fuera el que había de redimir a Israel. Sin embargo, además de todo, hoy es ya el tercer día que esto ha acontecido.

Noi însă speram că El este Cel Ce avea să-l răscumpere pe Israel. Da, şi pe lângă toate acestea, iată că aceasta este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri!

22 A unque también nos han asombrado unas mujeres de entre nosotros, las cuales antes del día fueron al sepulcro;

Mai mult, nişte femei de-ale noastre ne-au uimit cu totul. Ele au fost dis-de-dimineaţă la mormânt

23 c omo no hallaron su cuerpo, volvieron diciendo que también habían visto visión de ángeles, quienes dijeron que él vive.

şi nu I-au mai găsit trupul. Când au venit, ne-au spus că au văzut o vedenie cu îngeri care le-au spus că El trăieşte.

24 Y fueron algunos de los nuestros al sepulcro, y hallaron así como las mujeres habían dicho, pero a él no lo vieron.

Unii din cei ce erau cu noi s-au dus la mormânt şi au găsit exact aşa cum au spus femeile, dar pe El nu L-au văzut.

25 E ntonces él les dijo: —¡Insensatos y tardos de corazón para creer todo lo que los profetas han dicho!

El le-a zis: – O, cât de nesăbuiţi şi de înceţi la inimă sunteţi când este vorba să credeţi tot ce au spus profeţii!

26 ¿ No era necesario que el Cristo padeciera estas cosas y que entrara en su gloria?

Nu trebuia oare Cristosul să sufere aceste lucruri şi să intre în slava Lui?

27 Y comenzando desde Moisés y siguiendo por todos los profetas, les declaraba en todas las Escrituras lo que de él decían.

Şi, începând de la Moise şi de la toţi profeţii, le-a explicat ce era scris cu privire la El în toate Scripturile.

28 L legaron a la aldea adonde iban, y él hizo como que iba más lejos.

Când s-au apropiat de satul în care mergeau, El s-a făcut că vrea să meargă mai departe.

29 P ero ellos lo obligaron a quedarse, diciendo: —Quédate con nosotros, porque se hace tarde y el día ya ha declinado. Entró, pues, a quedarse con ellos.

Dar ei au stăruit de El, zicând: – Rămâi cu noi, pentru că este spre seară şi ziua este deja pe sfârşite! Astfel El a intrat să rămână cu ei.

30 Y aconteció que, estando sentado con ellos a la mesa, tomó el pan, lo bendijo, lo partió y les dio.

În timp ce stătea la masă cu ei, a luat pâinea, a rostit binecuvântarea, apoi a frânt -o şi le-a dat-o.

31 E ntonces les fueron abiertos los ojos y lo reconocieron; pero él desapareció de su vista.

Atunci li s-au deschis ochii şi L-au recunoscut, dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor.

32 Y se decían el uno al otro: —¿No ardía nuestro corazón en nosotros, mientras nos hablaba en el camino y cuando nos abría las Escrituras?

Şi-au zis unul altuia: „Nu ne ardea inima (în noi) când ne vorbea pe drum şi când ne deschidea Scripturile?“

33 L evantándose en esa misma hora, volvieron a Jerusalén; y hallaron a los once reunidos y a los que estaban con ellos,

S-au ridicat chiar în ceasul acela, s-au întors la Ierusalim şi i-au găsit adunaţi laolaltă pe cei unsprezece şi pe cei care erau împreună cu ei.

34 q ue decían: —Ha resucitado el Señor verdaderamente, y ha aparecido a Simón.

Ei le-au zis: „Domnul a înviat într-adevăr şi i S-a arătat lui Simon!“

35 E ntonces ellos contaron las cosas que les habían acontecido en el camino, y cómo lo habían reconocido al partir el pan. Jesús se aparece a los discípulos

Şi le-au istorisit ce s-a întâmplat pe drum şi cum li S-a făcut cunoscut la frângerea pâinii. Isus li Se arată ucenicilor

36 M ientras aún hablaban de estas cosas, Jesús se puso en medio de ellos y les dijo: —¡Paz a vosotros!

În timp ce spuneau ei aceste lucruri, El Însuşi a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pace vouă!“

37 E ntonces, espantados y atemorizados, pensaban que veían un espíritu.

Îngroziţi şi înspăimântaţi, ei credeau că văd un duh.

38 P ero él les dijo: —¿Por qué estáis turbados y vienen a vuestro corazón estos pensamientos?

El le-a zis: „De ce sunteţi tulburaţi şi de ce vi se ridică astfel de îndoieli în inimile voastre?

39 M irad mis manos y mis pies, que yo mismo soy. Palpad y ved, porque un espíritu no tiene carne ni huesos como veis que yo tengo.

Uitaţi-vă la mâinile şi la picioarele Mele: Eu Însumi sunt! Atingeţi-Mă şi vedeţi: un duh n-are carne şi oase, aşa cum vedeţi că am Eu!“

40 Y diciendo esto, les mostró las manos y los pies.

Şi spunând aceasta, le-a arătat mâinile şi picioarele Lui.

41 P ero como todavía ellos, de gozo, no lo creían y estaban maravillados, les dijo: —¿Tenéis aquí algo de comer?

Dar pentru că ei, de bucurie, tot nu credeau şi se mirau, le-a zis: „Aveţi aici ceva de mâncare?“

42 E ntonces le dieron un trozo de pescado asado y un panal de miel.

I-au dat o bucată de peşte fript (şi un fagure de miere),

43 É l lo tomó y comió delante de ellos.

iar El le-a luat şi le-a mâncat în faţa lor.

44 L uego les dijo: —Éstas son las palabras que os hablé estando aún con vosotros: que era necesario que se cumpliera todo lo que está escrito de mí en la Ley de Moisés, en los Profetas y en los Salmos.

Apoi le-a zis: „Acestea sunt lucrurile pe care vi le spuneam când încă eram cu voi, şi anume că trebuie să se împlinească tot ceea ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Profeţi şi în Psalmi.“

45 E ntonces les abrió el entendimiento para que comprendieran las Escrituras;

Atunci le-a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile,

46 y les dijo: —Así está escrito, y así fue necesario que el Cristo padeciera y resucitara de los muertos al tercer día;

şi le-a zis: „Aşa este scris, şi anume Cristosul trebuia să sufere şi să învie dintre cei morţi a treia zi,

47 y que se predicara en su nombre el arrepentimiento y el perdón de pecados en todas las naciones, comenzando desde Jerusalén.

iar pocăinţa spre iertarea păcatelor să fie vestită în Numele Lui tuturor neamurilor, începând din Ierusalim.

48 V osotros sois testigos de estas cosas.

Voi sunteţi martori ai acestor lucruri.

49 C iertamente, yo enviaré la promesa de mi Padre sobre vosotros; pero quedaos vosotros en la ciudad de Jerusalén hasta que seáis investidos de poder desde lo alto. La ascensión

Iată, trimit peste voi promisiunea Tatălui Meu; voi însă rămâneţi în cetate până când veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus!“ Înălţarea la cer

50 D espués los sacó fuera hasta Betania y, alzando sus manos, los bendijo.

Apoi i-a condus afară, până spre Betania. Şi-a ridicat mâinile şi i-a binecuvântat,

51 A conteció que, mientras los bendecía, se separó de ellos y fue llevado arriba al cielo.

iar în timp ce-i binecuvânta s-a depărtat de ei şi a fost luat în cer.

52 E llos, después de haberlo adorado, volvieron a Jerusalén con gran gozo;

Ei I s-au închinat şi apoi s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.

53 y estaban siempre en el Templo, alabando y bendiciendo a Dios. Amén.

Şi tot timpul erau în Templu, lăudându-L şi binecuvântându-L pe Dumnezeu. (Amin.)