1 A nd the Lord spoke to Moses, saying,

Domnul i-a zis lui Moise:

2 “ Speak to all the congregation of the children of Israel, and say to them: ‘You shall be holy, for I the Lord your God am holy.

„Vorbeşte întregii adunări a israeliţilor şi spune-le: «Fiţi sfinţi, pentru că Eu, Domnul, Dumnezeul vostru, sunt sfânt.

3 ‘ Every one of you shall revere his mother and his father, and keep My Sabbaths: I am the Lord your God.

Fiecare din voi să-şi cinstească mama şi tatăl şi să ţină Sabatele Mele. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

4 ‘ Do not turn to idols, nor make for yourselves molded gods: I am the Lord your God.

Să nu vă întoarceţi spre idoli şi să nu vă turnaţi idoli. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

5 ‘ And if you offer a sacrifice of a peace offering to the Lord, you shall offer it of your own free will.

Când veţi aduce o jertfă de pace pentru Domnul, să o aduceţi în aşa fel încât să fie primită.

6 I t shall be eaten the same day you offer it, and on the next day. And if any remains until the third day, it shall be burned in the fire.

Să fie mâncată în ziua când o veţi jertfi sau în ziua următoare; ce va mai rămâne până a treia zi să fie ars în foc.

7 A nd if it is eaten at all on the third day, it is an abomination. It shall not be accepted.

Dacă se va mânca ceva din ea a treia zi, fapta aceasta va fi o urâciune şi, prin urmare, jertfa nu va fi primită.

8 T herefore everyone who eats it shall bear his iniquity, because he has profaned the hallowed offering of the Lord; and that person shall be cut off from his people.

Acela care va mânca din ea îşi va purta pedeapsa pentru că a profanat ceea ce este sfânt pentru Domnul; omul acela să fie nimicit din poporul său.

9 ‘ When you reap the harvest of your land, you shall not wholly reap the corners of your field, nor shall you gather the gleanings of your harvest.

Când veţi secera holdele ţării, să nu seceri până la marginea ogorului tău şi să nu aduni spicele rămase după seceriş.

10 A nd you shall not glean your vineyard, nor shall you gather every grape of your vineyard; you shall leave them for the poor and the stranger: I am the Lord your God.

Să nu aduni ciorchinii de struguri rămaşi după culesul viei tale şi să nu aduni boabele căzute din viţă, ci să le laşi pentru cel sărac şi pentru străin. Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău.

11 ‘ You shall not steal, nor deal falsely, nor lie to one another.

Să nu furaţi, să nu vă purtaţi cu vicleşug şi să nu vă minţiţi unii pe alţii.

12 A nd you shall not swear by My name falsely, nor shall you profane the name of your God: I am the Lord.

Să nu juraţi fals pe Numele Meu, profanând Numele Dumnezeului vostru. Eu sunt Domnul.

13 ‘ You shall not cheat your neighbor, nor rob him. The wages of him who is hired shall not remain with you all night until morning.

Să nu-ţi înşeli semenul şi nici să nu-l jefuieşti; să nu opreşti până a doua zi plata zilerului.

14 Y ou shall not curse the deaf, nor put a stumbling block before the blind, but shall fear your God: I am the Lord.

Să nu vorbeşti de rău pe cel surd şi să nu pui o piatră înaintea celui orb, ci să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

15 ‘ You shall do no injustice in judgment. You shall not be partial to the poor, nor honor the person of the mighty. In righteousness you shall judge your neighbor.

Să nu faceţi nici o nedreptate la judecată; să nu fii părtinitor cu cel sărac şi să nu favorizezi pe nimeni dintre cei mari, ci să-l judeci cu dreptate pe semenul tău.

16 Y ou shall not go about as a talebearer among your people; nor shall you take a stand against the life of your neighbor: I am the Lord.

Să nu umbli cu bârfe în popor şi să nu te atingi de viaţa semenului tău. Eu sunt Domnul.

17 ‘ You shall not hate your brother in your heart. You shall surely rebuke your neighbor, and not bear sin because of him.

Să nu-l urăşti în inima ta pe fratele tău, ci mustră-l pe semenul tău, pentru a nu te încărca cu păcat din cauza lui.

18 Y ou shall not take vengeance, nor bear any grudge against the children of your people, but you shall love your neighbor as yourself: I am the Lord.

Să nu te răzbuni şi să nu ţii necaz pe cei din poporul tău, ci să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.

19 ‘ You shall keep My statutes. You shall not let your livestock breed with another kind. You shall not sow your field with mixed seed. Nor shall a garment of mixed linen and wool come upon you.

Să păziţi poruncile Mele. Să nu împerechezi două vite de rasă diferită; să nu semeni ogoarele cu două feluri de seminţe; să nu porţi haine ţesute din două feluri de fire.

20 ‘ Whoever lies carnally with a woman who is betrothed to a man as a concubine, and who has not at all been redeemed nor given her freedom, for this there shall be scourging; but they shall not be put to death, because she was not free.

Dacă un om se va culca cu o femeie, o sclavă, logodită cu un alt bărbat, care nu fusese încă răscumpărată sau eliberată, să fie pedepsiţi amândoi. Să nu fie însă omorâţi, pentru că ea nu fusese eliberată.

21 A nd he shall bring his trespass offering to the Lord, to the door of the tabernacle of meeting, a ram as a trespass offering.

El va trebui să aducă Domnului o jertfă pentru vină la intrarea în Cortul Întâlnirii; să aducă un berbec ca jertfă pentru vină.

22 T he priest shall make atonement for him with the ram of the trespass offering before the Lord for his sin which he has committed. And the sin which he has committed shall be forgiven him.

Cu berbecul jertfei pentru vină preotul va face ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l-a săvârşit şi astfel păcatul pe care l-a săvârşit îi va fi iertat.

23 ‘ When you come into the land, and have planted all kinds of trees for food, then you shall count their fruit as uncircumcised. Three years it shall be as uncircumcised to you. It shall not be eaten.

Când veţi intra în ţară şi veţi planta tot felul de pomi pentru hrană, să priviţi roadele lor ca fiind interzise; timp de trei ani să fie interzise pentru voi; să nu le mâncaţi.

24 B ut in the fourth year all its fruit shall be holy, a praise to the Lord.

În al patrulea an, toate roadele lor să fie închinate Domnului, spre lauda Lui.

25 A nd in the fifth year you may eat its fruit, that it may yield to you its increase: I am the Lord your God.

În al cincilea an, să mâncaţi din roadele lor, pentru ca roadele lor să vi se înmulţească. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

26 ‘ You shall not eat anything with the blood, nor shall you practice divination or soothsaying.

Să nu mâncaţi nimic cu sânge. Să nu vă îndeletniciţi cu vrăjitoria sau ghicirea.

27 Y ou shall not shave around the sides of your head, nor shall you disfigure the edges of your beard.

Să nu vă tundeţi părul de pe tâmple şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.

28 Y ou shall not make any cuttings in your flesh for the dead, nor tattoo any marks on you: I am the Lord.

Să nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort şi să nu vă imprimaţi nici un semn pe piele. Eu sunt Domnul.

29 ‘ Do not prostitute your daughter, to cause her to be a harlot, lest the land fall into harlotry, and the land become full of wickedness.

Să nu-ţi pângăreşti fiica, făcând-o prostituată, pentru ca nu cumva ţara să ajungă un loc de prostituţie şi să se umple de nelegiuire.

30 ‘ You shall keep My Sabbaths and reverence My sanctuary: I am the Lord.

Să ţineţi Sabatele Mele şi să cinstiţi Lăcaşul Meu. Eu sunt Domnul.

31 ‘ Give no regard to mediums and familiar spirits; do not seek after them, to be defiled by them: I am the Lord your God.

Să nu vă duceţi la cei ce cheamă duhurile morţilor sau la descântători; să nu-i căutaţi ca să nu vă spurcaţi cu ei. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

32 ‘ You shall rise before the gray headed and honor the presence of an old man, and fear your God: I am the Lord.

Să te ridici înaintea perilor albi şi să onorezi pe cel bătrân; să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

33 ‘ And if a stranger dwells with you in your land, you shall not mistreat him.

Dacă vreun străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu-l asupriţi.

34 T he stranger who dwells among you shall be to you as one born among you, and you shall love him as yourself; for you were strangers in the land of Egypt: I am the Lord your God.

Străinul să fie privit ca un băştinaş între voi; să-l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

35 ‘ You shall do no injustice in judgment, in measurement of length, weight, or volume.

Să nu faceţi nedreptate în ce priveşte standardele de măsurare a lungimii sau de cântărire a greutăţii şi a cantităţii.

36 Y ou shall have honest scales, honest weights, an honest ephah, and an honest hin: I am the Lord your God, who brought you out of the land of Egypt.

Să aveţi cumpene drepte, greutăţi corecte, o efă corectă şi un hin corect. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Care v-am scos din ţara Egiptului.

37 ‘ Therefore you shall observe all My statutes and all My judgments, and perform them: I am the Lord.’”

Să păziţi toate poruncile şi toate legile Mele şi să le împliniţi. Eu sunt Domnul. »“